Vocea Covurluiului, martie 1887 (Anul 15, nr. 3287-3311)
1887-03-01 / nr. 3287
VOCEA COVURLUIULUI li osasiune» mergerii 1« Wien» adesţilor români pentru convenţiuneexneraială. Se crede înse că aceste negociări vor putea fi terminate aşa curând. — Am anunţat acum câte-v» (iile D. Nicolae Blaremberg este decis a reintra In acţiunea politică, |*e are o p&rftsiae de cât-va timp. Cu plăcere aflăm că aceita scrie lite exactă. — De vr’o dane (Jile a’au început se face mari cumpărări de grâne I v^diferite peraoane străine. Se speră că agiul va mal scădea ' — In privința perchisițiunii ce scieea că s’a făcut U consulul român din Eusciak, iată ce ni se scrie . Din ancheta ce ea făcut sa constat că răsculatul ce era urmărit şi ilie se crezuse ascuns la consulatul «uia», era locotenentul Karabarof. & el se ascunsese într’o casă vecină a consulatul şi că gendarmiî ce’l urmăriafii n’au făcut altă perchisiţiune e cât că a’au uitat în curtea consultului unde li se păruse că intrase. — Cetim în Naţiunea: D. Lupa Kostka ar fi declarat că la botoşani acest guvern nu mai pot a vea nici o reuşită de a putea recăpeta influenţa mea. — Direcţiunea regală a cailor ferte ar fi comandat în străinătate opt jto daragdae pentru pasageri și mărfuri. O parte din aceste vagoane trebue l sosesta la 1 Aprilie. — Sa vorbește că D. Brătianu ar oferit prefectura din Botoșani D-lu deputat Gheleme. 1 Acesta î-ar ti mulțumit de onoare* 3 vrea sâ’l facă, dar a declarat ca Iți actualele împrejurări nu pote pn- V aceasta funcțiune. 1 — Cetim în România : Două promoţiuni în grade superioare de ofiţeri se vor face una după tehtât cea dintâi la 14 Matie, a capitanilor cari au reuşit la examenul pentru gradul de major, la vacanţele deja existente, şi cea de a doua la 1 Aprilie, cu ocasiunea intrării în exerciţii a budgetului pe 1887 88, a majorilor şi locotenenţilor-coloneii pentru gradele de locotenenţi-coloneii şi coloneli create din nou. — Se afirmă că tabloul de înaintări despre care vorbim mai sus s’a modificat pănă acum de 3 -4 ori, şi se va mai modifica şi de acum mainte după influențele momentului. Bursa de trataţi Cota oficiala din 26 Februarie 1887 MĂRFURI. Grâu, 1,6oo hect., 59 lbr., 14.35 lei, în bil. de bancă, mag. Popuşoî noi, 1,500 hect., 59 lbr., 6.45 lei, în aur, mag. Operaţiiele cerealelor pitirii Brăila. 24*25 Februarie 1887. Grâu, 2,570 hect., 551/1 lbr., 10.80 lei, mag. Porumb, 1,300 hect., 57 lbr., 630 leî, m. Porumb, 2,500 hect, 59 lbr., 6.55 lei, m. Cincuantină, 1,200 hect., 62 lbr., 7.10 lei, m. Porumb, 1,200 hect., 62 lbr., 7.10 lei, m. Porumb, 1,200 hect., 581/2 lbr., 6.45 leî, m. Cincuantină, 750 hect., 61 lbr., 7.20 leî, m. Cincuantină, 525 hect., 60 lbr., 7.20 leî, m. Cincuantină, 525 hect., 6ol/1 lbr., 7.20 leî, m. Porumb, 1,000 hect., 58 lbr., 6.40 lei, ob. Porumb, 1,000 hect., 59 lbr., 6.40 lei, obor. Porumb, 1,200 hect., 591/1 lbr., 6.421/3 leî, m. Porumb, 2,500 hect., 6P/1 lbr., 7 lei, m. Porumb, 1,ooo hect., 58l/2 lbr., 6.45 leî, m. Porumb, 1,200 hect., 587, lbr., 6.50 leî, m. Porumb, 1,480 hect., 59lU lbr., 6.55 leî, m. Porumb, 560 hect., 61 Va lbr., 7.25 leî, m. Porumb, 2,000 hect., 59 lbr., 6.50 leî, m. Ovos, 3,000 hect., 100 chilo., 8.40 lei, ru. » 1,800 » » » 0.40 5 » 2,000 » » » 8.40 » » » 1,000 » » » 8.55 » . Athanasie M. Thanu. Telegrame financiare. (Reproducţiunea la termită). BUCURESCÎT"12 Martie. vindut. R. Banca Naţională.................940 00 V. Societatea de construcţiuni. 132 00 V. Dacia-România . . . 4 , 253 7. Argint şi bilete contra aur 18,00 VIENA, 3 Martie Napoleonul, 4 . . . . . , 10. i1 Galbenul . . ......................5 97 Pol imperial 10.44 Ura turcă.................................... 11.45 Argint contra hârtie. . . , 100.00 Rubla hârtiă.............................11300 Acțiuni Anstatt ..... 28390 Renta metalică 5 la sută . e . 80.10 R?ata hârtiâ . ..... 79 10 Renta aur ..... . 109.40 Lose turce 15.50 Londra, is vedere ... 1*8.40 Pa^is. » .... 5047 Be^Ha» , . . . 12 85 AanstC'darsi. , IO5.65 BKRL N, ii Martie. Napoleonul.......................... . ..— Renta română axaortisabilă S3/o 91 So ObUga|iuni române noue 6u/i .103 10 împrumutul român $ 1/a •99 75 împrumutul Oppenheife* . . .107.00 Rubla hârtie, comptant , * .181.40 Londra 3 luni, 20.27 Paris, 2 luni....................... 80.05 Amsterdam, * . . . . 167.70 împrumut municipal Bucureșci 8491 70 PARIS, ii Martie. Renta francesă 4Vi°/e. . . •109.45 , boulevard ...... 108.95 Renta română perpetuă 5% . 88.25 , 6% căi ferate .110.00 Acțiunile Băncii României , , ..— împrumutul elin 1879. . , .366 25 a *88*.. , ,306.00 Banca oroseanâ ,,,,,, 500 00 , boulevard...... 500.00 Datoria turcă........................... 1395 Lose turce, s . . , s . , 31 50 iasprusautui egxpton . . . .370.00 Londra, ia vedere . . . . . 25 49 Amsterdam 3 iud...... 207 75 & ta a 4123 43 LONDRA, ii Martie. Consolidatele anglese . . . .201.7x6 Acţiunile Băncii României . , 6.00 Paris, 3 Iuni ...... 25.50 Leftists 1 , . . . . , 20.59 Amsterdam, ....................................................... 12.04 FRANCFORT, 1 Martie. Roata română amertis. S7». •91 45 tiltixa.© sclxi. PARIS, 11 Martie. — Circula zgomotul că Rusia si invitat pe Turcia du .* Oxiupa Btrig^rU, BERLIN, 11 Martie.— Reichstagul a adoptat fără discuţiune în a treia lectură, prin apel nominal, cu 227 voturi contra 31 şi 84 abţineri, proiectul militar. Rasultatul a fost primit cu vine aplause. ROMA, 11 Martie. — Camera a început discuţiunea moţiunii D lui Crispi. Ia urma mai multor discursari preşedintele anunţă că D. Crispi a modificat moţiunea sea în modul urmator : „Camera, ne atrad încrederi in minister, trece la ordinea (^ile*. * D. Depretist}ică că voeşce numai constituirea unei majorităţi tar! şi că nu poate rămânea L post fără un vot explicit, altmintrele Camera să desemneze pe D. Crispi spre a lui puterea. Ordinea de 4‘ * D-lui Crispi e respinsă cu 214 voturi contra 194. RUSCIUK, 11 Martie.Kissimoff, căpitan de marină, a fost condamnat la un an de fortăreță, două civili au fost condamnaţi la moarte, 300 soldaţi tineri au fost graţiaţi, 125 soldaţi bătrîni au fost condamnaţi de la 1 an la 3 închisoare. Ei au făcut recurs în graţia. BERLIN, 11 Martie.— Circulă sgomotul ca D. Dinu, Sturza, ministrul instrucţiunii României, va sosi aci mâne. ULTIMA OAUA. LONDRA, 12 Martie.—După limes^ Rusia nu e gata de a face resbel pănă peste trese luni. ROMA, 12 Martie. — Se pare sigur că va avea loc o nouă crisă ministerială. Societatea Economica din Galați ____ _ Neputându-se întruni în ziua de 22 curent de cât un immer mic de membri, de aceea, conform decisiunii membrilor presenţi, cu onoare convocam din nou adunarea generală a tuturor membrilor societăţii pentru e Ziua de Duminecă 1 Martie, ora ioana., în localul scelei de băiaţi No. x a Statului, când se va ţinea şedinţa cu orî câţi membri vor fi presenţi. Cestiunile la ordinea ijilei sunt : raportul comisiunii de verificarea socotelelor pe anul trecut, precum şi cele prevenite la art. 26, 49 şi 51 din statute. Consiliul de administraţiune. » In ziua de *is Martie anul 1887 se va ţinea licitaţiune pentru dărimarea şi vinderea materialului de pe terenurile expropriate pentru construcţiunea docurilor din portul Galaţi. Doritorii de a lua în întreprindere aceste lucrări vor presanta ofertele lor pănă în ziua sus arătată, orele 3 post-meridiane, la direcţiunea generală, secţ. P., şi la prefectura judeţului Covurluiu, însoţite de chitanţa casieriei centrale a IfF. R. şi a casieriei generale a judeţului, prin cari să se constate că au depus garanţia provisorie de 5°/0 din valoarea lucrărilor. Orice informaţiuni se pot lua în toate filele de lucru la biuroul docurilor, calea Griviţei Nr. 111, şi la prefectura judeţului Covurluiu. DIRECŢIUNEA GENERALĂ. ( Va urma) e Amorul şi fericirea îl putuseră ab* rl!orbi pănă a’l face să uite pentru un mp convingerile sale... dar astăzi ind venise nenorocirea, instinctele ] serale se deşteptat! de o dată. Ibtorge îşi iţinea pe lângă aceste i pete va găsi în viaţa politică, dacă u o consolaţiune, cal puţin o dis 'acţiune pentru durerile sele. Deci, abia ajuns la Paris, se aruncă i s oposiţiune cu corpul perdut, şi nu (|itârăiă a se pune în evidenţă şi a 3veni, dacă nu un cap de partid, ci puţin un om important. Cuvântul sea, pena sea, averea sea, ibunal viitor puse tot la disposițiu*ea acelora pe a căror credințe le ipărtâșia și cari se serviră pe larg » toate... de avere mal cu samă. George scria femeii sele scrisori ^•tal de dese și pline de iubire ; nu» bu spunea nicio dată că epoca intoarcerii zele trebuia să fie apropiată. — A de, murmura Diana, trebue să mai aștept. Râul șcia la ce trebuia să se aștepte, dar pentru nimic în lume o’a r fi repetat D nel Herbert displantul cu* vînt ce aurise în momentul plecării. George nu se înșelase în prevede* rile sale. După cum presupusesa după mersul evenimentelor, o revoluțiune era aproape. Lovitura de trăsnet din 1848 era aproape. George câștigase o mare notorietate, era în mod autentic un republican vechiu, număra mulți amici politici. Resultă din toate aceste că fu ales representant al poporului în trei colegie electorale de o dată. Avea ferma intențiune de a lua loc în Adunare printre moderați, dar se veitu în curând debordat, târât... se murmură la urechile sale cuvitul reacțiune și cam fără voee,desea se pune în rândurile stângei extreme. Straniele tendențe a câtorva din colegii săi îl cautu în adevăr oarecare mirare, amestecată cu o oarecare repulsiune, dar era prea târziu de a se îndepărta de el.. O retragere ar fi avut caracterul unei defecţiuni. Evenimentele se succedară. Roşi luna lui Junie... Era evident pentru toată lumea că cele 3 zile din Februarie nu oferiseră decât o încăierare fără importanţă, a cărei unic resultat fu căderea unui tron şi fuga unui rege, şi că o mare luptă se prepara, o bâtaiă teribilă şi lângereea, în care luptătorii vor fi şi de o parte şi de alta fără milă... Parisul înţelegea de minune că dormia pe un vulcan... Toţi aşteptattt cu impaciență, câcî din toate suplicieie nesiguranța este cel mai odios. lntr’o acra fie care își f J*8S : — E pentru mâne. Bulevardele erau năvălite de o mulțime imensă și aproape tăcută. George Herbert știa ca și toata lume» că a doua z Ji se va petrece un lucru formidabil.