Vocea Covurluiului, martie 1887 (Anul 15, nr. 3287-3311)

1887-03-01 / nr. 3287

VOCEA COVURLUIULUI li osasiune» mergerii 1« Wien» ade­­sţilor români pentru convenţiunee­xneraială. Se crede înse că aceste negociări­­ vor putea fi terminate aşa curând. — Am anunţat acum câte-v» (iile D. Nicolae Blaremberg este decis a reintra In acţiunea politică, |*e are o p&rftsiae de cât-va timp. Cu plăcere aflăm că aceita scrie lite exactă. — De vr’o dane (Jile a’au început se face mari cumpărări de grâne I v^diferite peraoane străine. Se speră că agiul va mal scădea ' — In privința perchisițiunii ce sc­ieea că s’a făcut U consulul român din Eusciak, iată ce ni se scrie . Din ancheta ce ea făcut sa con­stat că răsculatul ce era urmărit şi ilie se crezuse ascuns la consulatul «uia», era locotenentul Karabarof. & el se ascunsese într’o casă vecină a consulatul şi că gendarmiî ce’l ur­măriafii n’au făcut altă perchisiţiune e cât că a’au uitat în curtea consu­ltului unde li se păruse că intrase. — Cetim în Naţiunea: D. Lupa Kostka ar fi declarat că la botoşani acest guvern nu mai pot a vea nici­ o reuşită de a putea recăp­eta influenţa mea. — Direcţiunea regală a cailor fe­rte ar fi comandat în străinătate opt jto da­ragdae pentru pasageri și mărfuri. O parte din aceste vagoane trebue l sosesta la 1 Aprilie. — Sa vorbește că D. Brătianu ar oferit prefectura din Botoșani D-lu d­eputat Gheleme. 1 Acesta î-ar ti mulțumit de onoare* 3 vrea sâ’l facă, dar a declarat ca Iți actualele împrejurări nu pote pn- V aceasta funcțiune. 1 — Cetim în România : Două promoţiuni în grade superi­oa­re de ofiţeri se vor face una după tehtât cea dintâi la 14 Ma­tie, a ca­pitanilor cari au reuşit la examenul pentru gradul de major, la vacanţele deja existente, şi cea de a doua la 1 Aprilie, cu ocasiunea intrării în exer­ciţii­ a budgetului pe 1887 88, a majo­rilor şi locotenenţilor-coloneii pentru gradele de locotenenţi-coloneii şi co­loneli create din nou. — Se afirmă că tabloul de înain­tări despre care vorbim mai sus s’a modificat pănă acum de 3 -4 ori, şi se va mai modifica şi de acum ma­inte după influențele momentului. Bursa de trataţi Cota oficiala din 26 Februarie 1887 MĂRFURI. Grâu, 1,6oo hect., 59 lbr., 14.35 lei, în bil. de bancă, mag. Popuşoî noi, 1,500 hect., 59 lbr., 6.45 lei, în aur, mag. Operaţiiele cerealelor pitirii Brăila. 24*25 Februarie 1887. Grâu, 2,570 hect., 551/1 lbr., 10.80 lei, mag. Porumb, 1,300 hect., 57 lbr., 630 leî, m. Porumb, 2,500 hect, 59 lbr., 6.55 lei, m. Cincuantină, 1,200 hect., 62 lbr., 7.10 lei, m. Porumb, 1,200 hect., 62 lbr., 7.10 lei, m. Porumb, 1,200 hect., 581/2 lbr., 6.45 leî, m. Cincuantină, 750 hect., 61 lbr., 7.20 leî, m. Cincuantină, 525 hect., 60 lbr., 7.20 leî, m. Cincuantină, 525 hect., 6ol/1 lbr., 7.20 leî, m. Porumb, 1,000 hect., 58­ lbr., 6.40 lei, ob. Porumb, 1,000 hect., 59 lbr., 6.40 lei, obor. Porumb, 1,200 hect., 591/1 lbr., 6.421/3 leî, m. Porumb, 2,500 hect., 6P/1 lbr., 7 lei, m. Porumb, 1,ooo hect., 58l/2 lbr., 6.45 leî, m. Porumb, 1,200 hect., 587, lbr., 6.50 leî, m. Porumb, 1,480 hect., 59lU lbr., 6.55 leî, m. Porumb, 560 hect., 61 Va lbr., 7.25 leî, m. Porumb, 2,000 hect., 59 lbr., 6.50 leî, m. Ovos, 3,000 hect., 100 chilo., 8.40 lei, ru. » 1,800 » » » 0.40­­ 5 » 2,000 » » » 8.40 » » » 1,000 » » » 8.55 » . Athanasie M. Thanu. Telegrame financiare. (Reproducţiunea la termită). BUCURESCÎT"12 Martie. vindut. R. Banca Naţională.................940 00 V. Societatea de construcţiuni. 132 00 V. Dacia-România . . . 4 , 253 7. Argint şi bilete contra aur 18,00 VIENA, 3 Martie Napoleonul, 4 . . . . . , 10. i1 Galbenul . . ......................5 97 Pol imperial 10.44 Ura turcă.................................... 11.45 Argint contra hârtie. . . , 100.00 Rubla hârtiă.............................11300 Acțiuni Anstatt ..... 28390 Renta metalică 5 la sută . e . 80.10 R?ata hârtiâ . ..... 79 10 Renta aur ..... . 109.40 Lose turce 15.50 Londra, is vedere ... 1*8.40 Pa^is. » .... 5047 Be^Ha» , . . . 12 85 AanstC'darsi. , IO5.65 BKRL N, ii Martie. Napoleonul.......................... . ..— Renta română axaortisabilă S3/o­ 91 So ObUga|iuni române noue 6u/i .103 10 împrumutul român $ 1/a •99 75 împrumutul Oppenheife* . . .107.00 Rubla hârtie, comptant , * .181.40 Londra 3 luni, 20.27 Paris, 2 luni....................... 80.05 Amsterdam, * . . . . 167.70 împrumut municipal Bucureșci 8491 70 PARIS, ii Martie. Renta francesă 4Vi°/e. . . •109.45 , boulevard ...... 108.95 Renta română perpetuă 5% . 88.25 , 6% căi ferate .110.00 Acțiunile Băncii României , , ..— împrumutul elin 1879. . , .366 25 a­­ *88*.. ,­­ ,306.00 Banca oroseanâ ,,,,,, 500 00 , boulevard...... 500.00 Datoria turcă........................... 1395 Lose turce, s . . , s . , 31­ 50 iasprusautui egxpton . . . .370.00 Londra, ia ve­dere . . . . . 25 49 Amsterdam 3 iu­d...... 207 75 & t­­a a 4123 43 LONDRA, ii Martie. Consolidatele anglese . . . .201.7x6 Acţiunile Băncii României . , 6.00 Paris, 3 Iuni ...... 25.50 Leftists 1 , . . . . , 20.59 Amsterdam, ....................................................... 12.04 FRANCFORT, 1 Martie. Roata română amertis. S7». •91 45 tiltixa.© sclxi. PARIS, 11 Martie. — Circula zgo­motul că Rusia si invitat pe Turcia du .* Oxiupa Btrig^rU, BERLIN, 11 Martie.— Reichstagul a adoptat fără discuţi­une în a treia lectură, prin apel nominal, cu 227 voturi contra 31 şi 84 ab­ţineri, pro­­iectul militar. Rasultatul a fost pri­mit cu vine aplause. ROMA, 11 Martie. — Camera a început discuţiunea moţiunii D lui Crispi. Ia urma mai multor discurs­ari preşedintele anunţă că D. Crispi a modificat moţiunea sea în modul ur­mator : „Cam­era, ne at­rad încrederi in minister, trece la ordinea (^ile*. * D. Depretis­t}ică că voeşce numai constituirea unei majorităţi tar! şi că nu poate rămânea L post fără un vot explicit, altmintrele Camera să de­­semneze pe D. Crispi spre a lui pu­terea. Ordinea de 4‘ * D-lui Crispi e res­pinsă cu 214 voturi contra 194. RUSCIUK, 11 Martie.­Kissimoff, căpitan de marină, a fost condamnat la un an de fortăreță, două civili au­ fost condamnaţi la moarte, 300 soldaţi tineri au fost graţiaţi, 125 soldaţi bă­­trîni au fost condamnaţi de la 1 an la 3 închisoare. Ei au făcut recurs în graţia. BERLIN, 11 Martie.— Circulă sgo­­motul ca D. Dinu, Sturza, ministrul instrucţiunii României, va sosi aci mâne. ULTIMA O­AU­A. LONDRA, 12 Martie.—După limes^ Rusia nu e gata de a face resbel pănă peste trese luni. ROMA, 12 Martie. — Se pare si­gur că va avea loc o nouă crisă mi­nisterială. Societatea Economica din Galați ____ _ Ne­putându-se întruni în ziua de 22 curent de cât un immer mic de membri, de aceea, conform decisiu­­nii membrilor presenţi, cu onoare convocam din nou adunarea generală a tuturor membrilor societăţii pen­tru e Ziua de Duminecă 1 Martie, ora io­a­­na., în loca­lul scelei de băiaţi No. x a Statului, când se va ţinea şedinţa cu orî­ câţi membri vor fi presenţi. Cestiunile la ordinea ijilei sunt : raportul comisiunii de verifica­rea socotelelor pe anul trecut, precum şi cele preve­nite la art. 26, 49 şi 51 din statute. Consiliul de administraţiune. » In ziua de *­is Martie anul 1887 se va ţinea licita­­ţiune pentru dărimarea şi vinderea materialului de pe terenurile expropriate pentru construcţiunea docurilor din portul Galaţi. Doritorii de a lua în întreprindere aceste lucrări vor presanta ofertele lor pănă în z­iua sus arătată, orele 3 post-meridiane, la direcţiunea generală, secţ. P., şi la prefectura judeţului Covurluiu, însoţite de chitanţa ca­sieriei centrale a If­­F. R. şi a casieriei generale a ju­deţului, prin cari să se constate că au depus garanţia provisorie de 5°/0 din valoarea lucrărilor. Ori­ce informaţiuni se pot lua în toate filele de lucru la biuroul docurilor, calea Griviţei Nr. 111, şi la prefec­tura judeţului Covurluiu. DIRECŢIUNEA GENERALĂ. ( Va urma) e Amorul şi fericirea îl putuseră ab* rl!orbi pănă a’l face să uite pentru un mp convingerile sale... dar astăzi ind venise nenorocirea, instinctele ] serale se deşteptat! de o dată. Ibtorge îşi iţinea pe lângă aceste i pete va găsi în viaţa politică, dacă u o consolaţiune, cal puţin o dis 'acţiune pentru durerile sele. Deci, abia ajuns la Paris, se aruncă i s oposiţiune cu corpul perdut, şi nu (|itârăiă a se pune în evidenţă şi a 3veni, dacă nu un cap de partid, ci puţin un om important. Cuvântul sea, pena sea, averea sea, ibunal viitor puse tot la disposițiu*­ea acelora pe a căror credințe le ipărtâșia și cari se serviră pe larg » toate... de avere mal cu samă. George scria femeii sele scrisori ^•tal de dese și pline de iubire ; nu» bu spunea nici­o dată că epoca intoarcerii zele trebuia să fie apropiată. — A de, murmura Diana, trebue să mai aștept. Râul șcia la ce trebuia să se aștep­te, dar pentru nimic în lume o’a r fi repetat D nel Herbert displantul cu* vînt ce aurise în momentul plecării. George nu se înșelase în prevede* rile sale. După cum presupusesa după mer­sul evenimentelor, o revoluțiune era aproape. Lovitura de trăsnet din 1848 era aproape. George câștigase o mare notorie­tate, era în mod autentic un republi­can vechiu, număra mulți amici po­litici. Resultă din toate aceste că fu ales representant al poporului în trei co­­legie electorale de o dată. Avea ferma intențiune de a lua loc în Adunare printre moderați, dar se veitu în curând debordat, târât... se murmură la urechile sale cuvitul reacțiune­ și cam fără voe­e,­dese­a se pune în rândurile stângei extreme. Straniele tendențe a câtor­va din colegii săi îl caut­u în adevăr oare­­care mirare, amestecată cu o oare­care repulsiune, dar era prea târziu de a se îndepărta de el.. O retragere ar fi avut caracterul unei defecţiuni. Evenimentele se succedară. Roşi luna lui Junie... Era evident pentru toată lumea că cele 3 zile din Februarie nu oferiseră de­cât o încăierare fără importanţă, a cărei unic resultat fu căderea unui tron şi fuga unui rege, şi că o mare luptă se prepara, o bâtaiă teribilă şi lângereea, în care luptătorii vor fi şi de o parte şi de alta fără milă... Parisul înţelegea de minune că dormia pe un vulcan... Toţi aşteptattt cu impaciență, câcî din toate suplicieie nesiguranța este cel mai odios. lntr’o acra fie care își f J*8S : — E pentru mâne. Bulevardele erau năvălite de o mul­țime imensă și aproape tăcută. George Herbert știa ca și toata lu­me» că a doua z Ji se va petrece un lucru formidabil.

Next