Vocea Covurluiului, aprilie 1887 (Anul 15, nr. 3313-3334)
1887-04-02 / nr. 3313
faceţi ilte 60 şase mii mici, iar sute de familii vor rămânea /Arft ooopa*ţiune, v ..tm. Sa se mii dică «6 du suntem ierioţi şi mulţumiţi. ^Tp? — Procesul dintre comuni nostru cu intreprenorul egourilor, ce era si se judece ieri de Curtea de apel din Iaşi, s’a amânat. — Iată mişcarea popuLţiunii oraşului nostru de la 22 ,pănă la 28 Martie : născuţi : 8 băiaţi legitimi şi 1 nelegitim, 10 fete legitime şi 2 nelegitime, total 22 (din cari 6 israeliţi) ; morţi : 26 (din cari 2 israeliţi). — Ieri au plecat din portul nostru : vaporul Iasar pentru Odass, vaporul poştal Linedrith la Tulcea Ismail, vaporul postal Ilildegarde în susul Dunării, vaporul Kopernik al comp. Mesftgtritor francese pentru Marsilia. A sosit vaporul Dafne sl comp, Llcyd de la Constantinopole. VOOEA UOVUKLUÍUL.UI Ozoxxhăi lTxtmx±0T& — Cetim în Lupta . Relativ la autorisarea ce camera a dat guvernului să încheie o convenţiune provisoriă cu Austria, iată ce mai aflăm : Guvernul acum treide convenise cu delegaţii secţiunilor ca să renunţe la asemene antorisare D. Kogălniceanu, raportorul, înainte de a face raportul său, vorbise cu D. Fericiri de. D. Kogălniceanu în raportul seu chiar pusese cuvintele că guvernul nu face cestiune politică din acest proiect de lege, ci cestiune pur de interes economic pentru ţară. S’a vortat apoi a doua (fi interesul pentru ţară. — Primul ministru jubila la Cameră după mişeliile petrecute, întâlnind pe D. Kogfilniceauu, îi zise : Văd că tatet}' esci trist, nu esci vesel ca ei’altă ieri. D. I. iristianu fare* alusiuocia »-l'alti-ieri D. Kogâlniceanu fusese numit raportor și ier! guvernul mistificase acel proiect de lege fâcând pe Cameră să voteze unul contrar. — Te înșeli, îi răspunsa D. Kogăălniceanu, nu sunt trist. L. * contra am dreptul să fiu vesel când văd prostiele cari le faci în fie-care zni. Autentic. — Raportul D-lui Kogălnieanu, de care s’a alarmat atât pritoci ministru în cestiunea închaiării de convențiuni provisorie, iată în ce consistă : D Kogălniceanu admitea prelungirea provisoratului cu Franci**. Motivul ce ’i dădea era că în cesiunea cu Francia fiind deja un tarif şi riscondiţiuni precise, prelungirea se poate acorda în cunoşcinţă depusă. Din contra pentru incheiarea de provisorate cu alte State neavend Camera nicî-o basă, ne stiind condiţiunile, nu pote autorisa pe guvern, câci Tar autorisa In necunoscinţă de causa. v Aceste vederi au fost aprotoţi delegaţii, cei mai mulţi mmbri al majorităţii, ceea ce nu a împ ^decât a doua zi , vota încheiarea unor asemeni provisorete pe cari le dlbătuseră cu o 4* înainte. ' 1 — Pentru a se vedea servilitstea ministerului în cestiunea convenţiuniî provisorie cu Austria mai relevăm următorul fapt : D. Ferichcide, pentru ca să tifice măcar aparent aprobarea guvernului la propunerea D-lui I. Codrescu de a reînoui convenţiunea cu Austria, a zis că negociările în aceastâ cestiune merg forte bine cu Austria. Neadaver sfruntat ! Delegaţi! români s’au întors acum două 4^e î unul din el, al căruia nume îl tăcem deocamdată, ne-a declarat nouă categoric că este cu neputinţă vreo înţelegere, pretenţiunile Ungurilor fiind enorme. Ur guvernul declară alt ceva în Cameră ! — O dovedă mal mult că b’*a în trebuinţei mari presiuni de U palat in cestiunea convenţiuniî provisorie cu Aistro-Ungaria. mal este şi următorul fapt : Li întrunirea de U consiliul de miniştri majoritatea admisese propunerea D Iul Costinescu, anume caucis când negociările cu numitul imperiu ar lua o turnură favorabilă atunci guvernul să convoce Camerele pentru ca aceste să voteze convenţiunea. Regele nu a fost mulţumit de acastă hotărîre, el a cerut D-lui I. Brătianu să capete pur şi simplu autorisaţiunea de a încheia or! ce fel de convenţiune ori-când. — An anunţat ieri că opiaiţiunea era hotăntă, în urma celor petrecute în şed nţa de Luni a Camere*, ca să publice un manifest cătră ţâr*. Fiind că inse sor* a fost şedinţa 1» Cameră, minoritatea nu s’a pn*ut întruni spre a desbate lucrul. Idee» manifestului aflăm că a pomt de la D. N*olae lonescu. ; — In urma nedemnei purtări a D-lui M. Corbescu în şedinţi de Luni j » Camerei, D. Tache lonescu s-» constituit martori pe D-nil Dimitrie Giaur şi Al. Djuvara. D-lor lu fost ieri la D. Corbescu. Inse D. Corbescu, deși era »c*b$, câci martorii îl vo4,iserâ pe ferâstră, a trimis feciorul să le spună ca a ieșit . Aflăm că ministrul de resbel v fi înunțit de ocam d^ta la cuneperarea de cupole pentru fortific*țuni. Cum rămâne dar cu milioanele cheltuite mal anul trecut pentru aducerea celor două cupole și risipirea materialului? — Speranța ce o avesft Bulgarii în posibilitatea realegerii principelui de! Battenberg pare că s’a nimicit de re- săltatele caieturi I D in! Stoiloff 1* Wiens, As--fel după ultimele serii ce pri-1 mim, regența a r fi pe cale de a re jnunţe cu desăvârşire la alegerea unu principe, şi da a proceda la schimbarea formei de guvern, proclamând unirea personală a Bulgariei cu Turcia — D. Al. Mirghilomin a trimis martori D-lui V. Iepurescu. Martorii D-lui Marghiloman sunt D-nii C. Isvoranu şi C. C. Arion; al D-lui Iepureacu sunt D-nul N. Dimancea şi M»lx*. Martorii au întâlnit ieri la ora 5 şi jum. — D general L*cca, preşedintele Camerei, a obţinut ieri o audienţă la Rege. Se zice că D sea ar fi declarat Regelui că nu mai poate sta ca preşedinte al Camerei. J — Ii arma artileriei nu se fac pe 4 ua de 1 Aprilie da cât 15 înaintări, dintre cari una la gradul de colonel, patru la gradul de locotenent-colonel şi restul în gradele cele-l’alte. — Cetim în Epoca: Se asigură că lucrările di fortificiţiune a capitalei vor reîncepe în primile 4’le «ia lui Aprilie şi vor fi continuate cu cea mai mare activitate în limitele noului credit acordat pentru aceste lucrări. Generalul Belmont ar fi fost chiar rugat de guvernul român să vie în Bucureşci pentru a da avisul acrt asupra unor modificaţiuni care ar fi fost recunoscute necesare proiectul primitiv. Poliţia şi-a dat cele mai mari osteneli pentru a împedec* întrunire* deasera a studenţilor Universităţii dim Bucureşci. Nici rugăciunile, nici făgăduelile, nici ameninţările n’*a fost cruţate pentru a face pe studenţi d’a nu merge la acea întrunire. — Se zice că convenţiunea cocsu- i Iară va fi adusă de govern în Cameră în ultima 4* » sesiui i'. Nu garantăm nimic în acesta pn^ viață. Trebue înse să ne ferim. — D, Dimitrie Sturdza a făcut să se tipărască într’o broșură, pe care a diatribuit’o senatorilor și deputridor, referatul sta cătrâ consiliul miniștrilor asupra afacerii construcţiunilor şcolare. — Concursul nostru îl stărdus Maderno, dacă ceea ce aştepţi de noi este în puterea lettra. — Ε vorba numai de a da »stă acru în ascuns junei mele sUpâne scrisoarea D-lui Patriciu pe care i o duceam a41 dimicaţ», împreună cu un bilet al meu pe care îl voi scrie pe acesta mesa, de a lua nâne răspunsul la aceste două bilete, și de a strecura în același timp seniorinei un pachet cu sfera. V-41 nu e nici nepracticabil nici periculos — In adevăr, conveni Maderno Dar ca nu pot nimic personal in aceasta afacere, interiorul monastirii fiind interns bărbaților ; numai Giulia te poate servi. — Giulis, întrebă tatăl de lapte privind pe femeea fabricantului, vrei să mă ajuți a scăpa pe Excelența ses scuiprins Donatello ? un ton cordial, nu e o operă preat a smulge de la niște corbi la copil și ferec o porumbiță inocentă? Compresa pe mine, cumetre. Sarmaua Doaanișdră ! Am ve4ui’o de mal multe ori stând pe o bancă, cu odri roșiț', cu obrajii paL4’« 9‘ cui a venit ideea că șederea la S^nta Maria Regina Carului nu l conveni*. IjuI va fi cu atât I mal ușor de a o îotâ'ni câc se preumblă sub arbori la ora când me duc eu cu servitore* spre a duce provisiunile de caii mi s a dat listă în ajun, și spre a depune la economat furniturile mele, sunt silită a traversa partea grădinei undei place seniorinei a se isola înainte de era prân sulul. — Aul te însărcintzi cu scrisorile mele ? ! — Me însărcinez. Scrie biletul cei împreună cu scrisoarei» și la 7 ora esi mal iârej a informat de modul cum va fi îndeplinită prima parte a orsiunii ce i’ici încredinţ zi. — Mulțumesc, Giulia mulțumesc! zise cu scrimele în ochi Fontana stringâjd mâaa matronei. £r«n 5 ore. Midsrup se duse să caute hârtia și cercela iotr’o cameră vecină, le depuse dinaintea «micului seu, s- a mulțumit că lucrurile mergeau după I dorința acestuia, se întoarse la mașinele rele, lăsând pe femeea sea sa se prepare de ieșit. Fontsna scrise pe scurt rdițiunea călătoriei sale la Terispino și a întoarcerii sele la Roma, vorbi în ter- I meni entusiaști de artist, povesti întrevederea mea cu maica Gertrud«, manifesti prepusurile sele, temerile ■»ele, declară că Patricia și el era U hoUrîți U orice spre a scăpa pe ioeea pe care o iubiau, și termini I ast fal : »Projactul nostru e di a te răpii și de a te conduce sub o deghisareif U Florența, de unde vel demasca pe * inimicii D-téle și unde vel fi liberă pe persoaa D-téle. Poimâne aera, ssfliÿ in aera urm&toare, după cum vel alege * intre 10 óra și auzul nopții, D. Painett și eil ne vom afla în Btradelii de lângă gridin* Sântei Maria Ragij na Ctrulu», având o seară de frftn * ghiă. Părfisesce fără sgomot In ace moment camera D'ele, aruncă p« I d’ssupra zidului, înfășurată pe o peră, una din extremitățile ghemuit de s'arâ ce alftturfz și trage. „Vel readuce scara de frânghiă p* ni*re o vel f xa solid de un arbor» un alt obiect; voi veni îndată! * Madonna ! răspunse matroana cu jal să trimiți pictoralu vei fi