Vocea Covurluiului, aprilie 1887 (Anul 15, nr. 3313-3334)

1887-04-02 / nr. 3313

faceţi ilte 60 şase mii mici, iar sute de familii vor rămânea /Arft ooopa*­ţi­une, v ..tm. Sa se mii dică «6 du suntem ie­­rioţi şi mulţumiţi. ^Tp? — Procesul dintre comuni nostru cu intreprenorul egourilor, ce era si se judece ieri de Curtea de apel din Iaşi, s’a amânat. — Iată mişcarea popuLţiunii ora­şului nostru de la 22 ,pănă la 28 Martie : născuţi : 8 băiaţi legitimi şi 1 nelegitim, 10 fete legitime şi 2 ne­legitime, total 22 (din cari 6 israeliţi) ; morţi : 26 (din cari 2 israeliţi). — Ieri au plecat din portul nostru : vaporul Iasar pentru Odass, vaporul poştal Linedrith la Tulcea Ismail, va­porul postal Ilildegarde în susul Du­nării, vaporul Kopernik al comp. Me­­sftgtritor francese pentru Marsilia. A sosit vaporul Dafne sl comp, Llcyd de la Constantinopole. VOOEA UOVUKLUÍUL.UI Ozoxxh­ăi lTxtmx±0T& — Cetim în Lupta . Relativ la autorisarea ce camera a dat guvernului să încheie o con­­venţiune provisoriă cu Austria, iată ce mai aflăm : Guvernul acum trei­­­de convenise cu delegaţii secţiunilor ca să renunţe la asemene antorisare D. Kogălni­­ceanu, raportorul, înainte de a face raportul său, vorbise cu D. Fericiri de. D. Kogălniceanu în raportul seu chiar pusese cuvintele că guvernul nu face cestiune politică din acest proiect de lege, ci cestiune pur de interes economic pentru ţară. S’a vortat apoi a doua (fi interesul pentru ţară. — Primul ministru jubila la Ca­meră după mişeliile petrecute, întâlnind pe D. Kogfilniceauu, îi zise : Văd că tatet}' esci trist, nu esci vesel ca e­i’altă ieri. D. I. iristianu fare* alusiuoc­ia »-l'alti-ieri D. Kogâlniceanu fusese numit raportor și ier! guvernul mis­tificase acel proiect de lege fâcând pe Cameră să voteze unul contrar. — Te înșeli, îi răspunsa D. Ko­­găălniceanu, nu sunt trist. L. * con­tra am dreptul să fiu vesel când văd prostiele cari le faci în fie-care zni. Autentic. — Raportul D-lui Kogălnieanu, de care s’a alarmat atât pritoci mi­nistru în cestiunea închaiării de con­­vențiuni provisorie, iată în ce con­sistă : D Kogălniceanu admitea prelun­girea provisoratului cu Franci**. Mo­­tivul ce ’i dădea era că în cesiunea cu Francia fiind deja un tarif şi ris­condiţiuni precise, prelungirea se poate acorda în cunoşcinţă de­pusă. Din contra pentru incheiarea de provisorate cu alte State ne­avend Camera nicî-o basă, ne stiind condi­­ţiunile, nu pote autorisa pe guvern, câci Tar autorisa In necunoscinţă de causa. v Aceste vederi au fost apro­­toţi delegaţii, cei mai mulţi m­mbri al majorităţii, ceea ce nu­­ a împ ^de­cât a doua z­i , vota încheiarea unor asemeni provisorete pe cari le dl­bătuseră cu o 4* înainte. ' 1 — Pentru a se vedea servilitstea ministerului în cestiunea convenţiuniî provisorie cu Austria mai relevăm următorul fapt : D. Ferichcide, pentru ca să­­ ti­­fice măcar aparent aprobarea guver­nului la propunerea D-lui I. Codrescu de a reînoui convenţiunea cu Austria, a zis că negociările în aceastâ cestiune merg forte bine cu Austria. Neadaver sfruntat ! Delegaţi! români s’au întors acum două 4^e î unul din el, al căruia nume îl tăcem de­o­cam­dată, ne-a declarat nouă categoric că este cu neputinţă vre­o înţelegere, pretenţiu­nile Ungurilor fiind enorme. Ur guvernul declară alt ce­va în Cameră ! — O dovedă mal mult că b’*a în trebuinţei mari presiuni de U palat in cestiunea convenţiuniî provisorie cu Aistro-Ungaria. mal este şi ur­mătorul fapt : Li întrunirea de U consiliul de miniştri majoritatea admisese propu­nerea D Iul Costinescu, anume ca­­u­cis când negociările cu numitul im­­periu ar lua o turnură favorabilă atunci guvernul să convoce Camerele pentru ca aceste să voteze conven­ţiunea. Regele nu a fost mulţumit de a­­castă hotărîre, el a cerut D-lui I. Brătianu să capete pur şi simplu au­torisaţiunea de a încheia or! ce fel de convenţiune ori-când. — An anunţat ieri că opiaiţiunea era hotăntă, în urma celor petrecute în şed nţa de Luni a Camere*, ca să publice un manifest cătră ţâr*. Fiind că inse sor* a fost şedinţa 1» Came­­­ră, minoritatea nu s’a pn*ut întruni­­ spre a desbate lucrul. Idee» manifes­tului aflăm că a pom­t de la D. N­­*olae lonescu. ; — In urma nedemnei purtări a D-lui M. Corbescu în şedinţi de Luni j » Camerei, D. Tache lonescu s­-» constituit martori pe D-nil Dimitrie Giaur şi Al. Djuvara. D-lor lu fost ieri la D. Corbescu. Inse D. Corbescu, de­și era »c*b$, câci martorii îl vo4,iserâ pe ferâstră, a trimis feciorul să le spună ca a ieșit . Aflăm că ministrul de resbel v fi î­nunțit de o­cam d^ta la cune­perarea de cupole pentru fortific*țuni. Cum rămâne dar cu milioanele chel­tuite mal anul trecut pentru aducerea celor două cupole și risipirea mate­rialului? — Speranța ce o avesft Bulgarii în posibilitatea realegerii principelui de! Battenberg pare că s’a nimicit de re-­ săltatele caieturi I D in! Stoiloff 1* Wiens, As--fel după ultimele serii ce pri-1 mim, regența a r fi pe cale de a re j­nunţe cu desăvârşire la alegerea unu­­­ principe, şi da a proceda la schimba­rea formei de guvern, proclamând u­nirea personală a Bulgariei cu Turcia — D. Al. Mirghilomin a trimis martori D-lui V. Iepurescu. Martorii D-lui Marghiloman sunt D-nii C. Isvoranu şi C. C. Arion; al D-lui Iepureacu sunt D-nul N. Di­­mancea şi M»l­­x*. Martorii a­u întâlnit ieri la ora 5 şi jum. — D general L*cca, preşedintele Camerei, a obţinut ieri o audienţă la Rege. Se z­ice că D sea ar fi declarat Re­gelui că nu mai poate sta ca preşedinte al Camerei. J — Ii arma artileriei nu se fac pe 4 ua de 1 Aprilie da cât 15 înaintări, dintre cari una la gradul de colonel, patru la gradul de locotenent-colonel şi restul în gradele cele-l’alte. — Cetim în Epoca: Se asigură că lucrările di fortifi­­ciţiune a capitalei vor reîncepe în primile 4’le «ia lui Aprilie şi vor fi continuate cu cea mai mare activitate în limitele noului credit acordat pen­tru aceste lucrări. Generalul Belmont ar fi fost chiar rugat de guvernul român să vie în Bucureşci pentru a da avisul acrt a­­supra unor modificaţiuni care ar fi fost recunoscute necesare­­ proiectul primitiv.­­ Poliţia şi-a dat cele mai mari osteneli pentru a împedec* întrunire* deasera a studenţilor Universităţii dim Bucureşci. Nici rugăciunile, nici fă­­găduelile, nici ameninţările n’*a fost cruţate pentru a face pe studenţi d’a nu merge la acea întrunire. — Se zice că convenţiunea cocsu- i Iară va fi adusă de govern în Cameră în ultima 4* » sesiui i'. Nu garantăm nimic în acesta pn^ viață. Trebue înse să ne ferim. — D, Dimitrie Sturdza a făcut să­­ se tipărască într’o broșură, pe care a diatribuit’o senatorilor și deputridor, referatul sta cătrâ consiliul miniștrilor asupra afacerii construcţiunilor şco­lare. — Concursul nostru îl stă­rdus Maderno, dacă ceea ce aştepţi de­­ noi este în puterea lettra. — Ε vorba numai de a da »stă acru în ascuns junei mele sUpâne scri­­soarea D-lui Patriciu pe care i o du­ceam a41 dimicaţ», împreună cu un bilet al meu­ pe care îl voi scrie pe acesta mesa, de a lua n­âne răspun­sul la aceste două bilete, și de a stre­cura în același timp seniorinei un pachet cu sfera. V-41 nu e nici nepracticabil nici periculos — In adevăr, conveni Maderno Dar c­a nu pot nimic personal in a­­ceasta afacere, interiorul monastirii fiind intern­s bărbaților ; numai Giu­lia te poate servi. — Giulis, întrebă tatăl de lapte privind pe femeea fabricantului, vrei să mă ajuți a scăpa pe Excelența ses scuiprins Donatello ? un ton cordial, nu e o operă preat a smulge de la niște corbi la copil și ferec o porumbiță inocentă? Comp­­resa pe mine, cumetre. Sarmaua Doaa­­nișdră ! Am ve4ui’o de mal multe ori stând pe o bancă, cu odri roșiț', cu obrajii paL4’« 9‘ cui a venit ideea că șederea la S^nta Maria Regina Ca­rului nu l conveni*. IjuI va fi cu atât I mal ușor de a o îotâ'ni câc­ se pre­umblă sub arbori la ora când me duc eu cu servitore* spre a duce provi­­siunile de caii mi s a dat listă în a­­jun, și spre a depune la economat furniturile mele, sunt silită a traversa partea grădinei undei place seniori­­nei a se isola înainte de era prân­­ sulul. — A­ul­ te însărcintzi cu scriso­­­­rile mele ? ! — Me însărcinez. Scrie biletul cei împreună cu scrisoarei» și la 7 ora esi mal iârej a informat de modul cum va fi îndeplinită prima parte a orsiunii ce i’ici încredinţ zi. — Mulțumesc, Giulia mulțumesc! zise cu scrimele în ochi Fontana stringâjd mâaa matronei. £r«n 5 ore. Midsrup se duse să caute hârtia și cercela iotr’o cameră vecină, le­­ depuse dinaintea «micului seu, s- a mulțumit că lucrurile mergeau după I dorința acestuia, se întoarse la mași­­­­nele rele, lăsând pe femeea sea sa se prepare de ieșit. Fontsna scrise pe scurt rdițiunea călătoriei sale la Terispino și a în­­toarcerii sele la Roma, vorbi în ter- I meni entusiaști de artist, povesti în­trevederea mea cu maica Gertrud«, manifesti prepusurile sele, temerile ■»ele, declară că Patricia și el era U hoUrîți U ori­ce spre a scăpa pe i­­oeea pe care o iubiau, și termini I ast fal : »Projactul nostru e di a te răpii și de a te conduce sub o deghisareif U Florența, de unde vel demasca pe * inimicii D-téle și unde vel fi liberă pe persoaa D-téle. Poimâne aera, ssfliÿ in aera urm&toare, după cum vel alege * intre 10 óra și auzul nopții, D. Pa­ine­tt și eil ne vom afla în Btradelii de lângă gridin* Sântei Maria Ragij na Ctrulu», având o seară de frftn * ghiă. Părfisesce fără sgomot In ace moment camera D­'ele, aruncă p« I d’ssupra zidului, înfășurată pe o pe­­ră, una din extremitățile ghemuit de s'arâ ce alftturfz și trage. „Vel readuce scara de frânghiă p* ni*re o vel f xa solid de un arbor» un alt obiect; voi veni îndată! * Madonna ! răspunse matroana cu j­al să trimiți pictoralu vei fi

Next