Vocea Covurluiului, aprilie 1887 (Anul 15, nr. 3313-3334)

1887-04-22 / nr. 3328

JLNUL XV. — Nr. S.328. »ONAME­NT jjwotm Romania a* an ... 20 Ici 6 lom . . . io • )i pag. IV prcnuui it abooafuiei loru »iraiuaute an »n ... 34 lel 6 luni ... 27 * Abonamencel *c in Galaţi la Ad* ixnaţiunea in districte ia lin­­nie postale. redacţiunea : 15 8tr. Mare. I Î !wența lângă acel care încereise de f smulge de la Santa Maria Regi- 1 Cerului, ara a compromite repu ' 10 BANI exemplarul: SIERCURI, 22 APRILIE 1887. ANUNC1B linia petit Pagina IV : 40 ban , III , Ho , I N S­ERTIU N I și RECLAME Pagina III : Jjopani La Cronică : 2 Ies Repeţirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancata se reiusă. — Artico­­lele nepublicate nu se inapoesc. dir. Mare. APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. f Administraţiimea : Xelagiains Serviciul part. al »Vecii Covurluiului* AGENTIA HAVAS. PARIS, 2 Martt.— Guvernul fran­­» răspuns 1« comunicare» germană, oblicase ieri Gazeta Germaniti de ord printr’o soartft notă în care ibilesce reservele sale. PARIS, Main.— D. Cdlviuhac, can lat al partidului radioul, a fost »les putat »1 Tulusel. TARNOVA, 2 Mii*. — Regenții »n Bit­aci. Populațiunea le a făcut o ldoresft primire. FiLIPOPOLE, 2 Mii. — D. Ra­­slavoff a sosit U Filipopole. ATENA, 2 Miiu.— Ultimele schri site dela Canea constată cft sitiuţiu Jw Creţ» s’a agravst. O mare o­­pţiune domnesce în Atena. AQ-2ÎTTIA LIBERA ATENA, 2 Mai® — Ferberea cresce Creta. Ia conflictele ce va avat­a mai mulţi Tarei afi lost omorîţi I creştini. BERLIN, 2 Maiu.— Gazeta Germa­­f* de Nord desminte, din iniţiativa misirului şerb la Berlin, soirea răs­ădită de (}iare relativ 1» împrumu- t şerb. »ETERSBURG, 2 M*in -C rcuU omotul că negocierile relative la stranea fruntariilor din Afganistan a luat acum un mers favorabil şi (Z'Stft posibilitatea de o înţelegere tre Ris­a şi Aogiia pentru pacifi­­cea Afganistanului. Aoglitera caută se apropie de Rusia. BELGRAD, 2 Maiu.— Regina Na­talia şi principele moştenitor vor plea» 1» 12 Maiu 1» Bucureştii, dea­colo vor plec» 1» Odes» şi apoi la bǎile de mare de­­ Crimea. Regele Milan ceruse ca Regina si principele mostenitor sa se duca l* Abizzia, înse Regina a refusat cate­goric. PESTA, 2 M00. — Diarul Fester Lloyd publica un articol în care de­clara de inexacte cele scrise de Nord­deutsche Allgemeine Zeitung relative­­ evenimentele cari au precedat con­gresul din Berlin. D­arul ungur publica mai multe acte diplomatice, din cari reiesă că congresul a fost convocat din iniţia­tiva comtelui Andrassy şi în contra voinţei Rusiei. El combate aserţiunea foii germane ca ocuparea Bosniei şi a Herţaegovinei ar fi fost preţul pen­tru care Rusia a obţinut neutralitatea Austriei în resbelul ruso-turc. Man­datat de « ocup» aceste două provincii a fost dat Austriei de cottra congres contra voinţei Rusiei şi în parte con­tra voinţei Germaniei. Fester Lloyd mai declară că nici­o­dată coanele Andrassy­n’s, tratat cu D. Obroutchef. Acest articol de sensaţiune conţine numeroase detailuri intime relative la timpul când comtele Andrasy se afla in capul afacerilor. Se crede că dacft acest articol nu este chiar scris de comtele Andrassy, este sigur inspirat de el. BELGRAD, 2 Ma.’1t. — D. Pirot­­schantz a declinat sarcina de a forma un cabinet. D. Garaschanio a dec­larat câ în momentul de faţâ este im­posibil de a se forma un cabinet cu partidul progresist. Se fac încercări de a se constitui un minister de coaliţiune. PESTA, 2 Main.— D. Tisza, pre­şedintele consiliului, a declarat în Parlament că, în faţa previsiunilor pacifice ce se manifestă astăzii­ în si­­tuaţiunea Europei, a făcut deja de­mersuri pregatitoare pentru ridicarea măsurii care interzicea exportul căilor, PESTA, 2 Main. — Ministrul de comerţ a declarat că este inexat sgo­­motul că vitele române vor obţinea întrarea liberă în Ungaria. LONDRA, 2 Main.— Lord Randolph Churchill desminte sgomotul ce s’s’ răspândit că ar avea de gând să în­tre in cabinetul Salisbury, chiar în caşul când s’ar preface cabinetul. PARIS, 2 Main.— împrumutul mu­nicipal al oraşului Paris a fost aco­perit de 29 ori. A te -»Ie* Mldlate teirî telegrafice pag HI, &ALAJI, 21 Aprilie 1887. Stăpânii dilel continuă a ţinea mis­ter asupra epocei când se vor hotă­rî a convoca pe alegători pentru ale­gerile comunale. După o versiune, se crede că ale­gerea se va hx» 1» 11 Main. După altă versiune, se susţine că, în urma consiliului ce l’au avut Dumineca trecută colectiviştii de specia paşel cu pss» în persona şi D. secretar gene­ral al ministerialul de interne, s’ar fi hotărît să se aştepte promulgarea nouei legi comunale, care In dispo­siţiunile el finale obligă că orî-ce ale­gere parţială se va mai face să se efectui­ze după normele stabilite in noua lege. După atare calcul, comi­­siunea interimară speră să transcft mai mult, iar colectiviştii speră să ’şi mai strîngă rândurile, căpetuind pe mai mulţi din el cu mandatul de con­silieri comunali, de oare­ce, după noua lege, i­in­orul consilierilor U Galaţi se va spori de la 18 la 31, luând de basa cifra populaţiunii de 80.000 lo­cuitori. In acest interval se vor opera şi schimbări însemnate între funcţionari, eliminând pe toţi câţi nu au rude cu voturi şi înlocuindu’i cu tot din acei ce vor poseda un număr mai mare de alegatori, singura condiţiune de capacitate şi aptitudine ce vor cere colectiviştii pentru alegerile actuale, chit ca după ce vor face alegerile, să -i dea şi pe aceştia afară, precum au mai făcut şi altă dată. Ceea ce tulbură mai tare beatitu­dinea colectiviștilor din localitatea nistră este zizania ce domneşte în sinul lor și care a prompt în filele din urmă prin o ruptere fățişă și ho­tărî)­ère. Toate manevrele paşei de Tecuci­­i, care în persona a stat dovă­di,­­e în oraș pentru acest scop, n’ia fost în stare sa înlăture ruptoarea. Astăz}, grupul colectivist de la Du­nărea de­ Jos ne spune lămurit că s’au despărţit de colectiviştii ce stau sub ordinele paşei de Tecuciu, că au res­pins ori­ce propunere delaţ alegere cu el, şi că vor lupta singuri spre a re­da acestui judeţ şi oraş autonomia ior judeţâaă şi comunală și a le acute de sub amestecat şi influenţa cadiu­­lui, cum 4''C tî, SsU a paşalei de Te­­cuciu. Acesta mărturia, venită prin chiar coloaaele unul 7'»r pur guver-jiiola »VOCII COVURLUIULUI* I 38 ,emphii rqusi jfcf PARTEA II OTRAVA XXII. (Urmare) Beu'ura comteluî. Până atunci fusese tratată în cas» u» o copilă, acum se afirmase c» oee, femee cung esft, femee roma­­», şi spera că acuită nouă atitudine ^a uşura Jog#, lărgind ochiurile cor- 1 în care era înfăşurată. 8* plece pe ascuns, să se ducă 1» Utunea şi averea sea şi a rupe pi faţăj cu unchiul si a şi cu lumea. Dar ce’, I pesa ? Patriei­a o reclama săracă, şi răspunzând la apelul siu, ştia că se duce la un om de onoare. Cât despre unchiul acu, care o persecuta din lăcomiă şi pe care în­cepea a’l înţelege, şi cât despre lume, ce avea nevoe să se ocupe? — Mo voi duce, Zise ea înfiorându­­se şi cu privirea scânteiătdre, şi când voi fi unită cu acela pe care’l iubesc, cei roi vor putea vorbi de rău şi spu­mega, fericirea mă va împedeca de a’l au­zi şi a’i vedea. Rămânea a­poi cum va isbuti sa scape, îşi concentra asupra acestui punct tota inteligenţa şi toită atenţiunea. După ce făcu un ocol în para cu trăsura, sări jos şi merse de alungul aleelor, pe dinaintea fântânei cu pat­ru cui marini, aruncând dese priviri, spre vila Medicis, care apare ca o grădină suspensă la sud-vest de vila Borghese. La 5 şi jumătate ore se urcă în trăsură şi fu condusă la Pinoio, un­de preumblătorii în trăsură şi pe jos erau numero­­­şi unde presenţa sea făcu sensaţiune. De la funeraliele solemne a baro­nului şi a baronetei la Sf. Augustin, şi mai ares de la drama de la mo­­nastirea cârmuitelor, se vorbia mult de ea; fu privită deci cu curiositate, repetându-se aventura sea, şi era sa­lutată. Abia observă atenţiunea a cărei obiect era, răspunse puţin la salută­rile ce i se facea­u, şi nu vezu cât timp dară promenada sea de cât edi­ficiul Academiei Franciei unde se afla tot ce iubiă. La 6 ore şi jumătate dădu fecio­rului ordinul de întercere, şi puţin înainte de 7 ore se reîntoarse în palat, mândră că se emancipase în parte și cu capul plin de proiecte îndrăsnețe și strălucite. La 7 ore se puse la mesa, mirată de a se simți cu apetit, apoi se puse gânditoare la ferestra camerei sale de culcare, gândindu-se că Patricka mer­gea la acea oră spre Toscana. Ia acel moment un age­nt al sigu­ranţei se presentă la palat şi insistă spre a vorbi prelatului, lângă care îl introduse un servitor. — Monseniore, anunţă el cu umi­linţă, dup­ă instrucţiunile D-voastre am asistat la plecarea artistului frances. — A! — Personagiul, însoţit pănă la sala de așteptare de camarad»* s^î desco­­ră, s’a urcat în trenul de Florența

Next