Vocea Covurluiului, aprilie 1887 (Anul 15, nr. 3313-3334)
1887-04-22 / nr. 3328
JLNUL XV. — Nr. S.328. »ONAMENT jjwotm Romania a* an ... 20 Ici 6 lom . . . io • )i pag. IV prcnuui it abooafuiei loru »iraiuaute an »n ... 34 lel 6 luni ... 27 * Abonamencel *c in Galaţi la Ad* ixnaţiunea in districte ia linnie postale. redacţiunea : 15 8tr. Mare. I Î !wența lângă acel care încereise de f smulge de la Santa Maria Regi- 1 Cerului, ara a compromite repu ' 10 BANI exemplarul: SIERCURI, 22 APRILIE 1887. ANUNC1B linia petit Pagina IV : 40 ban , III , Ho , I N SERTIU N I și RECLAME Pagina III : Jjopani La Cronică : 2 Ies Repeţirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancata se reiusă. — Articolele nepublicate nu se inapoesc. dir. Mare. APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. f Administraţiimea : Xelagiains Serviciul part. al »Vecii Covurluiului* AGENTIA HAVAS. PARIS, 2 Martt.— Guvernul fran» răspuns 1« comunicare» germană, oblicase ieri Gazeta Germaniti de ord printr’o soartft notă în care ibilesce reservele sale. PARIS, Main.— D. Cdlviuhac, can lat al partidului radioul, a fost »les putat »1 Tulusel. TARNOVA, 2 Mii*. — Regenții »n Bitaci. Populațiunea le a făcut o ldoresft primire. FiLIPOPOLE, 2 Mii. — D. Raslavoff a sosit U Filipopole. ATENA, 2 Miiu.— Ultimele schri site dela Canea constată cft sitiuţiu Jw Creţ» s’a agravst. O mare opţiune domnesce în Atena. AQ-2ÎTTIA LIBERA ATENA, 2 Mai® — Ferberea cresce Creta. Ia conflictele ce va avata mai mulţi Tarei afi lost omorîţi I creştini. BERLIN, 2 Maiu.— Gazeta Germaf* de Nord desminte, din iniţiativa misirului şerb la Berlin, soirea răsădită de (}iare relativ 1» împrumu- t şerb. »ETERSBURG, 2 M*in -C rcuU omotul că negocierile relative la stranea fruntariilor din Afganistan a luat acum un mers favorabil şi (Z'Stft posibilitatea de o înţelegere tre Risa şi Aogiia pentru pacificea Afganistanului. Aoglitera caută se apropie de Rusia. BELGRAD, 2 Maiu.— Regina Natalia şi principele moştenitor vor plea» 1» 12 Maiu 1» Bucureştii, deacolo vor plec» 1» Odes» şi apoi la bǎile de mare de Crimea. Regele Milan ceruse ca Regina si principele mostenitor sa se duca l* Abizzia, înse Regina a refusat categoric. PESTA, 2 M00. — Diarul Fester Lloyd publica un articol în care declara de inexacte cele scrise de Norddeutsche Allgemeine Zeitung relative evenimentele cari au precedat congresul din Berlin. Darul ungur publica mai multe acte diplomatice, din cari reiesă că congresul a fost convocat din iniţiativa comtelui Andrassy şi în contra voinţei Rusiei. El combate aserţiunea foii germane ca ocuparea Bosniei şi a Herţaegovinei ar fi fost preţul pentru care Rusia a obţinut neutralitatea Austriei în resbelul ruso-turc. Mandatat de « ocup» aceste două provincii a fost dat Austriei de cottra congres contra voinţei Rusiei şi în parte contra voinţei Germaniei. Fester Lloyd mai declară că niciodată coanele Andrassyn’s, tratat cu D. Obroutchef. Acest articol de sensaţiune conţine numeroase detailuri intime relative la timpul când comtele Andrasy se afla in capul afacerilor. Se crede că dacft acest articol nu este chiar scris de comtele Andrassy, este sigur inspirat de el. BELGRAD, 2 Ma.’1t. — D. Pirotschantz a declinat sarcina de a forma un cabinet. D. Garaschanio a declarat câ în momentul de faţâ este imposibil de a se forma un cabinet cu partidul progresist. Se fac încercări de a se constitui un minister de coaliţiune. PESTA, 2 Main.— D. Tisza, preşedintele consiliului, a declarat în Parlament că, în faţa previsiunilor pacifice ce se manifestă astăzii în situaţiunea Europei, a făcut deja demersuri pregatitoare pentru ridicarea măsurii care interzicea exportul căilor, PESTA, 2 Main. — Ministrul de comerţ a declarat că este inexat sgomotul că vitele române vor obţinea întrarea liberă în Ungaria. LONDRA, 2 Main.— Lord Randolph Churchill desminte sgomotul ce s’s’ răspândit că ar avea de gând să între in cabinetul Salisbury, chiar în caşul când s’ar preface cabinetul. PARIS, 2 Main.— împrumutul municipal al oraşului Paris a fost acoperit de 29 ori. A te -»Ie* Mldlate teirî telegrafice pag HI, &ALAJI, 21 Aprilie 1887. Stăpânii dilel continuă a ţinea mister asupra epocei când se vor hotărî a convoca pe alegători pentru alegerile comunale. După o versiune, se crede că alegerea se va hx» 1» 11 Main. După altă versiune, se susţine că, în urma consiliului ce l’au avut Dumineca trecută colectiviştii de specia paşel cu pss» în persona şi D. secretar general al ministerialul de interne, s’ar fi hotărît să se aştepte promulgarea nouei legi comunale, care In disposiţiunile el finale obligă că orî-ce alegere parţială se va mai face să se efectuize după normele stabilite in noua lege. După atare calcul, comisiunea interimară speră să transcft mai mult, iar colectiviştii speră să ’şi mai strîngă rândurile, căpetuind pe mai mulţi din el cu mandatul de consilieri comunali, de oarece, după noua lege, iinorul consilierilor U Galaţi se va spori de la 18 la 31, luând de basa cifra populaţiunii de 80.000 locuitori. In acest interval se vor opera şi schimbări însemnate între funcţionari, eliminând pe toţi câţi nu au rude cu voturi şi înlocuindu’i cu tot din acei ce vor poseda un număr mai mare de alegatori, singura condiţiune de capacitate şi aptitudine ce vor cere colectiviştii pentru alegerile actuale, chit ca după ce vor face alegerile, să -i dea şi pe aceştia afară, precum au mai făcut şi altă dată. Ceea ce tulbură mai tare beatitudinea colectiviștilor din localitatea nistră este zizania ce domneşte în sinul lor și care a prompt în filele din urmă prin o ruptere fățişă și hotărî)ère. Toate manevrele paşei de Tecucii, care în persona a stat dovădi,e în oraș pentru acest scop, n’ia fost în stare sa înlăture ruptoarea. Astăz}, grupul colectivist de la Dunărea de Jos ne spune lămurit că s’au despărţit de colectiviştii ce stau sub ordinele paşei de Tecuciu, că au respins orice propunere delaţ alegere cu el, şi că vor lupta singuri spre a reda acestui judeţ şi oraş autonomia ior judeţâaă şi comunală și a le acute de sub amestecat şi influenţa cadiului, cum 4''C tî, SsU a paşalei de Tecuciu. Acesta mărturia, venită prin chiar coloaaele unul 7'»r pur guver-jiiola »VOCII COVURLUIULUI* I 38 ,emphii rqusi jfcf PARTEA II OTRAVA XXII. (Urmare) Beu'ura comteluî. Până atunci fusese tratată în cas» u» o copilă, acum se afirmase c» oee, femee cung esft, femee roma», şi spera că acuită nouă atitudine ^a uşura Jog#, lărgind ochiurile cor- 1 în care era înfăşurată. 8* plece pe ascuns, să se ducă 1» Utunea şi averea sea şi a rupe pi faţăj cu unchiul si a şi cu lumea. Dar ce’, I pesa ? Patrieia o reclama săracă, şi răspunzând la apelul siu, ştia că se duce la un om de onoare. Cât despre unchiul acu, care o persecuta din lăcomiă şi pe care începea a’l înţelege, şi cât despre lume, ce avea nevoe să se ocupe? — Mo voi duce, Zise ea înfiorânduse şi cu privirea scânteiătdre, şi când voi fi unită cu acela pe care’l iubesc, cei roi vor putea vorbi de rău şi spumega, fericirea mă va împedeca de a’l auzi şi a’i vedea. Rămânea apoi cum va isbuti sa scape, îşi concentra asupra acestui punct tota inteligenţa şi toită atenţiunea. După ce făcu un ocol în para cu trăsura, sări jos şi merse de alungul aleelor, pe dinaintea fântânei cu patru cui marini, aruncând dese priviri, spre vila Medicis, care apare ca o grădină suspensă la sud-vest de vila Borghese. La 5 şi jumătate ore se urcă în trăsură şi fu condusă la Pinoio, unde preumblătorii în trăsură şi pe jos erau numeroşi unde presenţa sea făcu sensaţiune. De la funeraliele solemne a baronului şi a baronetei la Sf. Augustin, şi mai ares de la drama de la monastirea cârmuitelor, se vorbia mult de ea; fu privită deci cu curiositate, repetându-se aventura sea, şi era salutată. Abia observă atenţiunea a cărei obiect era, răspunse puţin la salutările ce i se faceau, şi nu vezu cât timp dară promenada sea de cât edificiul Academiei Franciei unde se afla tot ce iubiă. La 6 ore şi jumătate dădu feciorului ordinul de întercere, şi puţin înainte de 7 ore se reîntoarse în palat, mândră că se emancipase în parte și cu capul plin de proiecte îndrăsnețe și strălucite. La 7 ore se puse la mesa, mirată de a se simți cu apetit, apoi se puse gânditoare la ferestra camerei sale de culcare, gândindu-se că Patricka mergea la acea oră spre Toscana. Ia acel moment un agent al siguranţei se presentă la palat şi insistă spre a vorbi prelatului, lângă care îl introduse un servitor. — Monseniore, anunţă el cu umilinţă, după instrucţiunile D-voastre am asistat la plecarea artistului frances. — A! — Personagiul, însoţit pănă la sala de așteptare de camarad»* s^î descoră, s’a urcat în trenul de Florența