Vocea Covurluiului, mai 1887 (Anul 15, nr. 3335-3360)
1887-05-01 / nr. 3335
!— VOCEA GOVURLUIULU! — Ieri U 1 și jam. după »mez* * Regele și Regina au părăsit capitala spre a se duce să se stabileasc& la Sinaia, unde vor primi visita împărătesei Austriei. — înainte de plecarea sea , Sinaia Regele a ținut să mal presideze ieri la palat un consiliu de miniștri. 3’ar fi disputat mai multe cestiuni importante. — După cât ni se comunică de o persoana bine informată, delegaţii români pentm incheiarea convenţiunii comerciale cu Austria vor pleca săptimâua viitoare , Viena. Se crede că de astă dată negocierile nu vor ma fi înfrupte în urma concesiunilor ce ia vor face de guvernul nostru. — Regina Natalia a Serbiei va trece prin capitală Vineri diminața, ducându-se la Iași spre a petrece câteva zile pe lângă sora mea. De aci regina Serbiei va pleca în Crimea, unde va sta mai multe săptămâni. — Nouil miniștri au prestat ieri jurămintul înaintea Regelui. —■ Agenţia Havas ne trimite următoarea notă: Găsim în (ţi*TM 10 francese, cari ne sosesc prin curierul de *4*» nişce depeşl datate din Iaşi şi punând semnătura »Havas.* Prima din aceste depeşl începe prin aceste cuvinte: ,0 depeşă din sorgintă anglesft... Şi se termină astfel. » .Nu s’a întâmplat nici-o desordine ; numai s’au arestat de la 10—12 hoţi în momentul când se încercaţi să fure...* Declarăm că sucursala Agenţiei Havas din România şi coorespondenţii sei sunt cu totul străini de redacţiunea şi trimiterea acestor depeşi. — Cetim în Naţiunea : Ministerul docainelor va începe în curând a face prin comisiunile respective recensemîntul populaţiunii din ţară. — Aflăm că delegaţii români pentru negociările convenţiunii comerciale cu Austria au căzut de acord asupra concesiunilor ce trebuesc făcute pentru a se putea încheia convențiunea. — Cu toate că s’a vorbit cu guvernul român ar fi decis să nu ia parte la exposițiune universală din Paris la 1889, aflăm că nimic de felul acesta au b’’ hotărlt pănă acum de consiliul de miniștri. — Guvernul este în căutarea unui prefect sever pentru oraşul Râmnicu- Sărat, unde oposiţiunea din localitate, care creşte din 4* în 4*i pelinişceşte mult pe câţiva guvernamentali din acest oraş şi mai cu seama pe agerul primar şi deputat PopesCU. — Ni se comunică că a sosit scrie la serviciul sanitar că pesta bovină este în descreşcere în Basarabia. — După șciinţele primite la ministerul de interne, mai în tată fara a plouat în idilele din urmă. Recolta.jjeare nu prea promite la început, dă bune speranţe. — D. Sturza va supune consiliului permanent al instrucţiunii publice câteva cereri de transferări printre mai mulţi profesori din Moldova. — Cetim în românul : Am (J*8 *vum vr’o doue «JUl® că delegaţii români pentru convenţiunea cu Austria vor pleca la Viens. Astăjî putem spune că, ori-care ar fi resultatul nigocarilor, convenţiune, fie provitoriă, fie de i î ivă, nu se va mai putea inch da pănă la toamna, din causa că Adunarea deputațior din Ung*ria va trebui să fi d.solvată char în luna aceasta. — Mandatul de consilier județân este sau nu compatibil cu funcțiunea de învățător rural? Ttx’ul ligii este foarte clar și pre cis In sceità privința, și nu veden cum îndoueÎH pale să mai fie faţă cu eligibilitatea învăţătorilor rurali la consiliele judeţene. Iată în adevăr ceuice legea la titlul IV (despre eligibilitate) cu privire la incompatibilitatea eligibililor: Art. 27. Nu pot lua parte la consiliul judeţen, prefectul, judecătorii tribunalului judeţului, sub-prefecţii, casierii şi toţi comptabilii judeţului, impiegaţii prefecture sau ai sub-prefecturilor, secretarul consiliului judeţen, inginerii şi architecţii în serviciul judeţului şi comisarii de poliţie, militarii în serviciul activ în judeţ şi călugării, învăţătorul rural se află el oare în vr’una din aceste categorii pentru a cădea sub prescripţiunile legii şi a nu putea astfel fi alte în consiliul judeţen? Răspunsul la aceasta întrebare îl dă însuşi legea, şi nici-o interpretare nu poate să mai fie îa aceasta .privinţă învăţătorul rural are deci dreptul să fie ales in consiliul judeţân, ş nimeni nu are puterea de a’i răp sau de a nu’i recundsce acest drept. Şi dacă legea a fost călcată păin acum, stăruim a cere ca ea să fe respectată în viitor, aplicfindu-se d’opotrivă pentru toţi. — Cetim în Voinţa Naţională . După cât ni se scrie din Râmnicul Vâlcel, se urmezâ cu mare activitate lucrările de la băile din Călimănesci şi Bivolari, cari se vor deschide pe la 1 iulie cel mai târgÿ . — La 15 iunie se va pune în circulaţiune linia ferată Râmnicul-Vâlcei Piatra. — Din Bucovina se anunţă că un foc înfricoşat pustieşte de mai multe cele două întinse păduri situate în diferite regiuni şi cari aparţin fondului religionar ortodox din Cernăuţi. — Mierul a plouat în urmatoarele localităţi din ţară : Bacica, Botoşani, Brăila, Broşteni (Sutova), Buhuşi (Neoit), Burdujeni, C Lung, Constanţa (marea liniştit*), Curtea de Argeş, Dorohoi, Fălticeni, Iaşi, Moineşdi (Baciu), Măcin, Mangalia (marea agitat*), Nâmţ (plouaşi ieri), Ocna (Bacău) Păşuani, Piatra (Nâmţ), Pieşcoi (Buzeu), Predeal, Râul Vadului (Vâlcea), Sascuţ (Putna), Sinaia (plus cu piatră), Ştefăneşti , (Botoşani), Târgu-J.Cl şi Vasluiu. Ieri în mal toate aceste localităţi şi în urnite altele cerul era înorat. — La colegiul II pentru Senat din jud. Neamţ s’a ales D. C. Andrieş. Vulcani submarini — O parte din oceanul Pacific în apropiare de coatele Californiei, cam în dreptul Îl! Sânt Anafre, s’a acoperit, d’o daţie cum de curând, pe o întindere de sese-spre-zece leghe, de cauţi taţi mari de plante marine cari nu cresc de cât pe pămîntul din funda mării, şi de numeroşi peşoi morţ. S’i găsit asemene şi o balenă lungă de 20 metri. Se crede că aceatâ ciudaţi apariţiune se poate atribui numai vrei unei erupţiuni vulcanice întâmplate în fundul mărilor. * ^1 * * I Vinderea diamantelor coronei cVmî ciel. — Mai mulţi giuvaergii veşti din Europa şi case princiare au trmis representanţi la Paris pentru cumpăra diamante din colecțiunea diamantelor coroanei Franciei. Vinderea diamantelor se va încep la 12 Main. Se zice că familia de Orleans lusărcinat pe mai mulți giuvaeri din Viena să cumpere mai multe diamante pe socoteala el. I ’★ * » Un fenomen extraordinar. — \j fenomen extraordinar s’a observat una din 4dele trecute în Budapesti Pe la orele 2 după mecul nopţii e văzut pe firmament un cerc în juri lunii de o mărime extraordinară, nu avea forma unui cerc, ci a un a fi spionaţi sau derangeaţi, de Blancs, de care sculptorul, gravorul şi architectul se interesat! mal toctorul. Sunaţi Soare şi jumătate, crociorul s cădea peste oraş, carcodele se uit de consumători, stradele şi pifţelii le lume, care’şi povestit noutăţile clopotele bisericelor mai sunau tocă o dată înainte de a adormi, călugării se întorceau în monistirile lor, teatrele de verft, atunci deschise, erau pline de spectatori. Cei patru amici intrara în calea Scrofa, când la colțul stradei Ursului, nu departe de biserica Sf. Augustin, zăriră o fetfă frumoasa brună, și care după bșinele rele rurale ar fi putut-o lua cineva drept o fermieră dimprejurul orașului etern. Ea mergea regulat, nerngnjindu-se de trecători, și ca o persoana plină de ngrediere — Rosită! șopti Patricia stringâid brațul arhitectului. — Amica prelatului ? — Da, unde se duce ? — Sa o urmăm și vom afla. — Acesu’i părerea D-voastra ? întrebă pictorul privind pe sculptor și pe gravor. — Negreşit, răspunseră aceștia. — Atunci să plecăm. Și tuspatru, convinşi că țineau o urmă bună, urmară, evitând de a se trata, pe D sora Roşită, care mergea pe trotoare fără a se îndouți că avea pe urmele téle nişte copoi curioşi XXX, V -f era Roşită. — Daca ași putea-o surprinde într’un loc isolat, mormăia Patriciu palid şi cu sudarea pe frunte, şi ne per-dead’o din vedere, aşi sili-o sâ’mi reverte , locul unde stâpânul seu a închis pe Blanca. El intră în calea Ripetta, şi sosind la palatul zidit de Grigorie XVI, apucă pe promenada panta a cu arbori de alungul Tibetului. Acel colţ a al oraşului era la acea epocă destul de râu locuit ; nu se vedeau decât case de aparenţă săracă, şi se întâlnau trecători rari. — Unde ne dace ? mormăi pictorul , disimulându-se cu amicii sei după arborii cheului Apoi o cugetare îl traversă creierul. — Dacă ne ar duce la locul unde geme D-^ara Donatello? 4.BO ®1 CA* msra^ilor ael pe cari ti adună iute împrejurul siu. — N ai avea nevoe a te duce să percurgi provincia Campagna, reluă ari hiteclul, și chiar de astă sără logodnica tea, pe care am isbuti sigur a o seftp», ar fi stivată. Patricia Iși șterse capul și găti cât era plin de îpădușată, și mimură înăduşit de emoțiune: — Totul e cu putință, să fim tonți ; poate că vieja D,orel Bland în joc în acest moment. Rostis se opri dinaintea unui gil de Birodur! ce masca o grădină, I capătul căreia se ascundea, la amil a doul salcâmi, o căsuță, a cărei frestre aveau obloane verzil; deschif puneau degetul pe un secret, o i ascunsă, și dispăru din ochii luni. — Ce e aceasta casă? întrebă tricia. — Să ne apropiăm și vom adunse architectul dând examplul. Promenada era deșerte, nic -un linar n o ilumina, sgomotul curentul fluviului înădușit sgomotul voilor.