Vocea Covurluiului, iunie 1887 (Anul 15, nr. 3361-3384)

1887-06-02 / nr. 3361

pue Regelui un decret pentru area D-lor Balş şi Filipescu. Nu pftoft la ce punct aceatft soire exactă, dar am auzit’o de la­­ colectivişti. Se vorbeşce din nou despre mu- D-lul general Dunca, coman- 3il divisiunii din Dobrogia, la co­­lamentul unei alte diviziuni. D-­­ral Dunca se află în capitală, şi ai audienţa la ministerul de res­ Ministrul de resbel a comandat lina Krupp patru afete necesare : montarea tunurilor de marina. Cetim în Epoca : utaţile din străinătate relative­­uătatea împăratului Germaniei din cele mai grave. Bursele au­­ simţitor în urma acestor sch­i­­itarele oficiale se aşteptă dintr’un trant în altul un desnodămlut fatal.­­ Cetim în Naţiunea : ţ vorbeşce cu oarecare siguranţă­­. Radu Mihil, ministrul de vi­n­, va părăsi în curând acest mi­­tr sau spre a trece la un altul, ia­te a i se confia un alt post treor, telegrame financiare. (Reproductions« inter BUCURESCI, 13 Junie, Vladuţ, Banca Naţională . . . .1038.00 Societatea de construcţiuni 11400 Dacia-România . . . . . 236.7* int şi bilete contra aur 14 80 VIENA, ii Junie BERLIN, ii Junie, Loleonul ....... 16,14 s a română amortisabilă SVi 94 5 p­r­­a{iuni române noue 6% • 106.00 „ oleonul ....... 10.08 iî senul ........ 5 99 imperial ...... turcă ...... jint contra hârtiă . . . la hârtiă ..... uai Anstalt ..... fi metalică S la setă . , la ârtiă ....... di­au la aur. , 112.60 turce ....... 16.50 h­a. la veder* ..... i*7 25 bii » ..... 5040 s a. t . . . . • 62 50 ■ terdam. » . . . . 105 3° VOCEA OOVâRLUIULO! împrumut municipal Bucureşti 84. 94 40 PARIS, ii iunie, OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. VLASSOPULO, InălţiMem (Rezervoriul Barometrului) de la nivelul mirii; as­metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAŢI, 12 iunie 1887. Barometrul rediu U va fi corect»! la nivelul mări In milimetre 8. a. m. ........ . 562 6 *. p. m.............................. . 62.4 8. p.p.................................. 62.3 «edi»................................... 762 4 Termometrul 1* umbră media min.-f-8. a.m. -g-a p.m.+8 p.m. fiu» «părător..................................... Stare» higrometrică relativa. . . . Tensiunea vaporilor In milimetre . . Vintur i direcţiunea dominantă . . jsd­xx. AGENŢIA HAVAS PARIS, 12 iunie.— Camera a votat urgenţa asupra legi militare. Ea a decis în urmă de a trece la discu­­țiunea pe articole. BRUNELA, 12 Junie. —* Diaiul isi prd­zice că dacă Auglitera v» per­sist» in politica ce urmeaza în Egipt Rusia va putea sa găedsca tompon­enț­uul îndestulătdre în Afganistan. BERLIN, 12 Junie. — Monitorul oficial semnaieaza o mai mare »haare în starea imperatului, somnul în tim­pul nopții nu este așa des întrerupt; starea generală este satisfacătoare. I «u­­peratul a părăsit patul a(jt după »­­mezâ. VIENA, 12 iunie. — Se anunța din Belgrad (fiului Noua Presă Liberă că D. Ristici punend multe condițiuni pentru intrarea sea în cabinet, ea este neprobabilă. Oposiţiunea întreagă a decis a nu asista la şedinţele Scupcinei, dacă ca­binetul progresist va rămânea la pu­tere. VIENA, 12 iunie. — Se anunţă din Sofia farului Noua Presă Liberă că guvernul bulgar, învitat fiind de cătră Porta de a desemna pe candi­dații săi pentru tronul princiar, a no­tificat în mod oficial candidaturile principilor de­­Battenberg şi de Co­burg. BELGRAD, 12 iunie. — Regele a acceptat în mod nefinitiv demisiu­­nea cabinetului Garaşanin. BERLIN, 12 iunie. — Starea prin­țului imperial este satisfacătoare. Con­form dorinței exprimate de cătră îm­­păratul, principele imperial, în tim­pul şederii sale la Londra, va fi tra­tat de Dr. Mackensie, cu concursul medicilor ce vor însoți pe moşteni­torul tronului. Se aşteptă la o ampe­­liorațiune înceata dar sigura a stării bolnavului. Principele de Bismark a făcut vi­­sită prinţului imperial imediat după consultaţiunea medicilor. Principele şi princes» Wilhelm vor pleca la Londra U 16 »le carenţei. CONSTANTINOPOLE, li iunie, cale indirectă.— Răspun^nd la ulti­ma demarsă a Porţei relativă la Mu­­­gari», D. de Giers a declarat din nod că Rusia persistă de a refuza să ne­gocieze ca Bulgaria , dar D. de Giers a sugerat un nod mod de soluţiune, consistând ca şi prima măsura în înlocuirea regenţei actuale prin un regent unic. Propunerea D-lui de Giers va face obiectul unor noue negociitri, mai cu seama in ce priveşte alegerea regen­tului unic. Se constată un reviriment din par­tea puterilor, ce păread pănă acum a voi să lucreze ca afară de Rusia, sperând a’l forţa mâna, pe când astăzi, dinaintea demarselor repetate a for­ţei, puterile ar fi declarat că nici-o soluţiune nu va isbuti fără învoirea prealabilă a Rusiei, şi că prin urmare Porta trebue să se înţelegâ mai întăi cu Ruia. Cestiunea ratificării convenţiunii egiptene este tot în suspensiune. Sgo­­motul că Anglia a consimţit la mo­dificarea art. 5 e neexact. Acordai nu s’ar fi stabilit încă asupra prin­cipiului modificării. Pănă atunci ra­tificarea Angliei soseşce Luni cu an curier special. Audienţa de ieri a comtelut de Mon­tebello, din care n’am putut afla ni­mic, n’a trebuit să fie de natură a împrăştia esutaţiunile sultanului. PARIS, 12 iunie. — Un duel cu pistolul a avut loc »4* diminaţă în­tre D. Clémenceau și D. Foucher, redactor al 4ia rului Național, în ur­ma unei polemice de­viare ; s’au schim­bat două gloințe fără resultat. BERLIN, 12 Junie.— Imperatorul a dormit bine; durerile au diminuat. STRASBURG, 12 Junie. — După Landeszeitung, noutatea că deputatul Lalance de la Mulhusa a fost exilat nu e confirmată. CONSTANTINOPOLE, 12 iunie. — Exportarea cerealelor la Samsun a fost proibită. Ultime serii locale. — Aflăm că comisari! Brailoiu şi Tataru şi câţi­va sub-comisari umblă­­ * prin cvartalele IV şi V cu o petiţiune, pe care prin intimidări pun pe părinții elevilor clasei IV de la scoala Nr. IV a Statului să o iscalească contra D-lui I. Plăvănescu, institutorul superior al acelei scoale. Vom reveni mâne contra acelei procedări mișelesei. ULTIMA OARA. LONDRA, 13 iunie. — O depeșă din Calcutta a lui limes semnalezâ mișcări din partea Rusiei spre Afga­nistan. Se consideră ca inevitabilă că­derea emirului. ( Fa ’rata) a­mâne pe acel pe a căror a­­al promis de a’l plati ieri, ac­i Fontana. N’am mai multa în­­în tine de cât în banditul lângă aceste timpul zoresce. veac, auijl tu, o» fiica mea să 4 are în puterea odioaei fiinţe ce u şi fiind că nu mi-a fost dată, f­ duce să o isti cu ajutorul acestor 1 omen!, g * 3s, da, da, aprobată cu căldu- Q trabandiştii. • Vest mijloc extrem este peri­­p­­entru D-vostri şi pentru acel ai; voiţi a’l scăpa; gândiţi-ve bi­lliase comtele încercând o ubti­­ii­nţă­ scurtă, reluă tatăl de lapte fără om­ la obiecţiunea Iu. Valentini irSndu-se In faţa păstorului, şi­­ ce-te că sdrta­tea depinde de o te vom ucide ca pe un câne turbat dacă ne vei înşela, şi că te vom recompensa dacă ne vei servi cu cre­dinţă. — Sunt la disposiţiunea D-vostre, seniore, vă jur pe Sânta Feciora și pe Sântul Copil, declară păstorul cu­prins în același timp de frică și de bucuria. ■ Bine, continuă Fontana cu un tremur în voce. Unde ai lăsat pe Andreozzi ? — In partea aceasta, la patru mile de Verd­i, pe costişa muntelui, în nişce ruine cei servesc de locuință. — Ne vei conduce la acele ruine. — Trebue cel puțin 3 ore spre a merge acolo din partea aceasta. — Nu importă. Te previn că in­tențiunea noastra este de a surprinde pe patronul teu spre a’l smulge pn­ BODieri. Vei lucra dar in acest sens. Te vom lega cum scim, spre a’ți iu» ori­ce veleitate de a fugi sad de a trăda și a te avea sub­ mână. Nu re­sista, câci ți-ar juca pelea. — Faceți ce vă va plăcea, senio­re, suspină păstorul vezând că n’a­­vea de cât a se resemna. Tatăl de lapte deslegă pe Zannone, căruia ’i dădu libertatea, și în locul aeo legă pe Natale, care începea a înţelege. — Dacă vei servi pe aceşti Domni după dorinţa lor, 4*8e în timpul ope­raţiunii Valentini, a cărui viaţă era realmente în joc, şi care judecă opor­tun de a proba în mod efectiv buna mea voinţă, îţi voi acorda ca recom­pensă zece mii franci din cele 50 mii ce am asupra mea. — Maică Prea Curată ! exclamă păstorul electrisat. — Bravo ! aplaudă Luigi. — Tu, continuă comtele adresân­du-se portarului, Interpe­te la castel, dă drumul carnalilor toi și du-te cu ei la Frosinone spre a înstiința pe delegatul apostolic că seniorina Do­natello, pictorul frances și monsenio­rul Scarsella au fost prinşi de banda lui Andreozzi și că sunt în urmărirea răpitorilor. M’ai înțeles? — Da, Excelenţă, răspunse supus Zannone, pe care contrabandiștii îl priveau rânjind. — Grăbesce-te. — Excelenţă, vă sărut mânele, băi­­gui portarul, care plecă îndată.

Next