Vocea Covurluiului, iunie 1887 (Anul 15, nr. 3361-3384)
1887-06-02 / nr. 3361
pue Regelui un decret pentru area D-lor Balş şi Filipescu. Nu pftoft la ce punct aceatft soire exactă, dar am auzit’o de la colectivişti. Se vorbeşce din nou despre mu- D-lul general Dunca, coman- 3il divisiunii din Dobrogia, la colamentul unei alte diviziuni. D-ral Dunca se află în capitală, şi ai audienţa la ministerul de res Ministrul de resbel a comandat lina Krupp patru afete necesare : montarea tunurilor de marina. Cetim în Epoca : utaţile din străinătate relativeuătatea împăratului Germaniei din cele mai grave. Bursele au simţitor în urma acestor schiitarele oficiale se aşteptă dintr’un trant în altul un desnodămlut fatal. Cetim în Naţiunea : ţ vorbeşce cu oarecare siguranţă. Radu Mihil, ministrul de vin, va părăsi în curând acest mitr sau spre a trece la un altul, iate a i se confia un alt post treor, telegrame financiare. (Reproductions« inter BUCURESCI, 13 Junie, Vladuţ, Banca Naţională . . . .1038.00 Societatea de construcţiuni 11400 Dacia-România . . . . . 236.7* int şi bilete contra aur 14 80 VIENA, ii Junie BERLIN, ii Junie, Loleonul ....... 16,14 s a română amortisabilă SVi 94 5 pra{iuni române noue 6% • 106.00 „ oleonul ....... 10.08 iî senul ........ 5 99 imperial ...... turcă ...... jint contra hârtiă . . . la hârtiă ..... uai Anstalt ..... fi metalică S la setă . , la ârtiă ....... diau la aur. , 112.60 turce ....... 16.50 ha. la veder* ..... i*7 25 bii » ..... 5040 s a. t . . . . • 62 50 ■ terdam. » . . . . 105 3° VOCEA OOVâRLUIULO! împrumut municipal Bucureşti 84. 94 40 PARIS, ii iunie, OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. VLASSOPULO, InălţiMem (Rezervoriul Barometrului) de la nivelul mirii; asmetre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAŢI, 12 iunie 1887. Barometrul rediu U va fi corect»! la nivelul mări In milimetre 8. a. m. ........ . 562 6 *. p. m.............................. . 62.4 8. p.p.................................. 62.3 «edi»................................... 762 4 Termometrul 1* umbră media min.-f-8. a.m. -g-a p.m.+8 p.m. fiu» «părător..................................... Stare» higrometrică relativa. . . . Tensiunea vaporilor In milimetre . . Vintur i direcţiunea dominantă . . jsdxx. AGENŢIA HAVAS PARIS, 12 iunie.— Camera a votat urgenţa asupra legi militare. Ea a decis în urmă de a trece la discuțiunea pe articole. BRUNELA, 12 Junie. —* Diaiul isi prdzice că dacă Auglitera v» persist» in politica ce urmeaza în Egipt Rusia va putea sa găedsca tomponențuul îndestulătdre în Afganistan. BERLIN, 12 Junie. — Monitorul oficial semnaieaza o mai mare »haare în starea imperatului, somnul în timpul nopții nu este așa des întrerupt; starea generală este satisfacătoare. I «uperatul a părăsit patul a(jt după »mezâ. VIENA, 12 iunie. — Se anunța din Belgrad (fiului Noua Presă Liberă că D. Ristici punend multe condițiuni pentru intrarea sea în cabinet, ea este neprobabilă. Oposiţiunea întreagă a decis a nu asista la şedinţele Scupcinei, dacă cabinetul progresist va rămânea la putere. VIENA, 12 iunie. — Se anunţă din Sofia farului Noua Presă Liberă că guvernul bulgar, învitat fiind de cătră Porta de a desemna pe candidații săi pentru tronul princiar, a notificat în mod oficial candidaturile principilor deBattenberg şi de Coburg. BELGRAD, 12 iunie. — Regele a acceptat în mod nefinitiv demisiunea cabinetului Garaşanin. BERLIN, 12 iunie. — Starea prințului imperial este satisfacătoare. Conform dorinței exprimate de cătră împăratul, principele imperial, în timpul şederii sale la Londra, va fi tratat de Dr. Mackensie, cu concursul medicilor ce vor însoți pe moştenitorul tronului. Se aşteptă la o ampeliorațiune înceata dar sigura a stării bolnavului. Principele de Bismark a făcut visită prinţului imperial imediat după consultaţiunea medicilor. Principele şi princes» Wilhelm vor pleca la Londra U 16 »le carenţei. CONSTANTINOPOLE, li iunie, cale indirectă.— Răspun^nd la ultima demarsă a Porţei relativă la Mugari», D. de Giers a declarat din nod că Rusia persistă de a refuza să negocieze ca Bulgaria , dar D. de Giers a sugerat un nod mod de soluţiune, consistând ca şi prima măsura în înlocuirea regenţei actuale prin un regent unic. Propunerea D-lui de Giers va face obiectul unor noue negociitri, mai cu seama in ce priveşte alegerea regentului unic. Se constată un reviriment din partea puterilor, ce păread pănă acum a voi să lucreze ca afară de Rusia, sperând a’l forţa mâna, pe când astăzi, dinaintea demarselor repetate a forţei, puterile ar fi declarat că nici-o soluţiune nu va isbuti fără învoirea prealabilă a Rusiei, şi că prin urmare Porta trebue să se înţelegâ mai întăi cu Ruia. Cestiunea ratificării convenţiunii egiptene este tot în suspensiune. Sgomotul că Anglia a consimţit la modificarea art. 5 e neexact. Acordai nu s’ar fi stabilit încă asupra principiului modificării. Pănă atunci ratificarea Angliei soseşce Luni cu an curier special. Audienţa de ieri a comtelut de Montebello, din care n’am putut afla nimic, n’a trebuit să fie de natură a împrăştia esutaţiunile sultanului. PARIS, 12 iunie. — Un duel cu pistolul a avut loc »4* diminaţă între D. Clémenceau și D. Foucher, redactor al 4ia rului Național, în urma unei polemice deviare ; s’au schimbat două gloințe fără resultat. BERLIN, 12 Junie.— Imperatorul a dormit bine; durerile au diminuat. STRASBURG, 12 Junie. — După Landeszeitung, noutatea că deputatul Lalance de la Mulhusa a fost exilat nu e confirmată. CONSTANTINOPOLE, 12 iunie. — Exportarea cerealelor la Samsun a fost proibită. Ultime serii locale. — Aflăm că comisari! Brailoiu şi Tataru şi câţiva sub-comisari umblă * prin cvartalele IV şi V cu o petiţiune, pe care prin intimidări pun pe părinții elevilor clasei IV de la scoala Nr. IV a Statului să o iscalească contra D-lui I. Plăvănescu, institutorul superior al acelei scoale. Vom reveni mâne contra acelei procedări mișelesei. ULTIMA OARA. LONDRA, 13 iunie. — O depeșă din Calcutta a lui limes semnalezâ mișcări din partea Rusiei spre Afganistan. Se consideră ca inevitabilă căderea emirului. ( Fa ’rata) amâne pe acel pe a căror aal promis de a’l plati ieri, aci Fontana. N’am mai multa înîn tine de cât în banditul lângă aceste timpul zoresce. veac, auijl tu, o» fiica mea să 4 are în puterea odioaei fiinţe ce u şi fiind că nu mi-a fost dată, f duce să o isti cu ajutorul acestor 1 omen!, g * 3s, da, da, aprobată cu căldu- Q trabandiştii. • Vest mijloc extrem este peripentru D-vostri şi pentru acel ai; voiţi a’l scăpa; gândiţi-ve billiase comtele încercând o ubtiiinţă scurtă, reluă tatăl de lapte fără om la obiecţiunea Iu. Valentini irSndu-se In faţa păstorului, şi ce-te că sdrtatea depinde de o te vom ucide ca pe un câne turbat dacă ne vei înşela, şi că te vom recompensa dacă ne vei servi cu credinţă. — Sunt la disposiţiunea D-vostre, seniore, vă jur pe Sânta Feciora și pe Sântul Copil, declară păstorul cuprins în același timp de frică și de bucuria. ■ Bine, continuă Fontana cu un tremur în voce. Unde ai lăsat pe Andreozzi ? — In partea aceasta, la patru mile de Verdi, pe costişa muntelui, în nişce ruine cei servesc de locuință. — Ne vei conduce la acele ruine. — Trebue cel puțin 3 ore spre a merge acolo din partea aceasta. — Nu importă. Te previn că intențiunea noastra este de a surprinde pe patronul teu spre a’l smulge pn BODieri. Vei lucra dar in acest sens. Te vom lega cum scim, spre a’ți iu» orice veleitate de a fugi sad de a trăda și a te avea sub mână. Nu resista, câci ți-ar juca pelea. — Faceți ce vă va plăcea, seniore, suspină păstorul vezând că n’avea de cât a se resemna. Tatăl de lapte deslegă pe Zannone, căruia ’i dădu libertatea, și în locul aeo legă pe Natale, care începea a înţelege. — Dacă vei servi pe aceşti Domni după dorinţa lor, 4*8e în timpul operaţiunii Valentini, a cărui viaţă era realmente în joc, şi care judecă oportun de a proba în mod efectiv buna mea voinţă, îţi voi acorda ca recompensă zece mii franci din cele 50 mii ce am asupra mea. — Maică Prea Curată ! exclamă păstorul electrisat. — Bravo ! aplaudă Luigi. — Tu, continuă comtele adresându-se portarului, Interpete la castel, dă drumul carnalilor toi și du-te cu ei la Frosinone spre a înstiința pe delegatul apostolic că seniorina Donatello, pictorul frances și monseniorul Scarsella au fost prinşi de banda lui Andreozzi și că sunt în urmărirea răpitorilor. M’ai înțeles? — Da, Excelenţă, răspunse supus Zannone, pe care contrabandiștii îl priveau rânjind. — Grăbesce-te. — Excelenţă, vă sărut mânele, băigui portarul, care plecă îndată.