Vocea Covurluiului, iulie 1887 (Anul 15, nr. 3385-3410)
1887-07-01 / nr. 3385
VOCEA COVÂRLUIULUI cepute, şi cari consistă a ataca când pe o parte din membrii oposiţiunii, menageănd pe alţii, când atacând pe aceştia şi menageând pe cel d’intăi, sperând să găsască spirite slabe care na le ar vedea jocul. Nu ştim de se vor fi coprins că’şi perd degiaba cernuit şi hârtia. — Epoca spune că conrespondentul sed din Galaţi mănţine insinuaţiunile sale relative la constituirea noului consiliu comunal de Galaţi. Negreşit că trebuia să le mănţină, de oarece le a scris o dată. Dar dacă toţi conrespondenţii Epocă ar fi *ş* mari politici ca cel ce a scris Z*8* conrespondență, ar fi reu de tot. Epoca n’ar face riu să controleze corespondențele sale, care, dacă ar întreba chiar pe marea majoritate a partisanilor sei, ar vedea că le face mai mult reu de cât bine. — Ieri s’a făcut cam în desordine la grădina publică solemnitatea distribuirii premielor la toate şcoale secundare şi primare din oraşul nostru. S’a început la 10 ore şi s’a terminat la 12. Grădina era neudată, ăşa că era un praf nesuferit. La aceasta solemnitate a asistat şi D. V. A. Urechiă, senatorul colegiului II a județului nostru. D. Urechiă, care porta un mare interes scoalelor noastre, şi căruia, după cum am mai spus, i se datoreşte înfiinţarea liceului în Galaţi şi luarea în strein Statului a doua din scolele primare comunale, a ţinut să asiste şi la împărţirea premielor, pentru carierea a oferit 80 volume din operele sale. — Până acum ministeriul instrucţiunii n’a trimis în oraşul nostru nu numai nici-un mandat de starele pe vacanţă, ci nici mandatele de gradaţiune pe lume. — D. Teodorescu, încă prefect al judeţului nostru, a plecat aseru la Bucureşci. — Epoca află că D. Perice a primit a fi numit definitiv prefect audeţului nostru. — Se spune aceluiaşi Zaar că, din ordinul formal al Regelui, s’a destituit impiegatul vamal Tatovici care a lovit pe D. Nicu Catargi. — D. Constantin Ziffa a oferit 500 lei pentru spitalul Elisabeta-Demna din oraşul nostru. — Iată mişcarea populaţiuni! oraşului nostru de la 21 pănă la 27 iunie: născuţi: 13 băiaţi legitimi şi 2 nelegitimi, 11 fete legitime şi 1 nelegitimă, total 27 (din cari 8 israeliţi) ; a fost şi 1 băiat născut mort ; căsătorii : 7 ; morţi 30 (din cari 7 israeliţi). — Atmosfera e cu totul nesigură de câteva Zile* Ni se comunică dintr’o sorgintă sigură că armata stă concentrată prin casarme, de oare-ce guvernul se teme de o manifestațiune ruso-filă. Guvernul alergi după scandal cu orî-ce preț, după câte se văd, iar peasiunea s’au însărcinat a i-o procura câte-va instrumente descreierate Q^o;n,kaL intesios. — Cetim în Lupta . In cercurile guvernamentale se dă mai mult ca sigur că Rusia va face mari dificultăți la aprobarea alegerii noului principe al Bulgariei în persoana principelui de Coburg. In general se crede că aceasta cestiune va dura încă câtva timp. — Ministrul de resbel a încheiat cailele aceste cu două representanţi al casei Gruson din Magdeburg-Buchac (Germania) un contract pentru o însemnatâ furnitură în sumă de aproape şepte milione le!, şi care furnituri constă în tunuri de calibru mare, mortiere sferice, cuirase şi sitele. Aceste furnituri vor trebui să fie preate cel mult pănă la începutul pri^lăvereî anului 1888. k — In unele cercuri bine informate se Z*ce că scopul mergerii D-lui Fereki de la Constantinopole nu este un mal pentru negocierile cu Turcia în privinţa încheiarii unei convenţiuni comerciale. După unii voiagiul al D-lui Ferechide ar fi în legătură cu altă cestiune mult mai importanta pentru România. Durata absenţei D-lul Ferekide va fi de vr’o trei saptămâni. — Se vorbeşte cu multă insistenţa că imediat după vacanţe D. Andrei Vizanti va lua locul D-lul Sturza la instrucțiunea publică. Ultimao. scri. AGENŢIA HAVAS. ST.-PETERSBURG, 10 iulie. ziarele noastre sunt unanime a se pronunța contra alegerii prințului de Coburg; ele declară că aceasta alegere este o intrigă austro-germană ; cugetarea mai cu seamă a proclamări! neatârnări! Bulgariei este de natură a face lumină asupra intenţiunii Porţii şi a puterilor. Noul limp (fice : Porta ar trebui acum să intervie; Europa ar trebui să rechieme pe representanţii ei din Sofia ; în ori-pe cas Rusia nu va permite prinţului de Coburg să vie la Sofia, iar dacă va veni cu o escortă austriacă, Rusia vaJ‘ce : Jos mânele ! SOFIA, 10 iulie, Cu cât Z** rele noastre răspândesc îa ţară scriea alegerii prinţului de Coburg, şi răspunsul favorabil al acestuia, cu atâ numeral telegramelor cu destinaţiune pentru Durkrut devine mal mare Populaţiunea felicită pe prinţ pentru alegerea mea şi ’i ruga să vie făr£ zăbavă să ia în posesiune tronul. Şcrrile din Târnova spun că acceptarea de cătră prinţul de Coburg s coronei bulgare este socotită de oarecari miniştri ca sfârşitul streinei ce lea fost impusă de prinţul Alexandru; numai pentru acest motiv şi au presentat decursiunea. Adunarea, protivnică oricărei schimbări de persoane, cere ca guvernul să rămână în întregul s- a cel puţin pănă la sosirea prinţului de Coburg. Soluţiunea probabilă ar fi formarea unui nou minister, luat din partidul guvernamental. Majorul Panița a trimis] ieri lui Nord un răspuns la atacurilJj dreptate în contra lui în polcul I cestul (Jiftre cum două septemâte VIENA, 10 iulie. — Diarele Jitre, după scirile din Belgrad, ap Ji că sosirea reginei Natalia este istată pe Marți. Se aștaptă asemene formarea ,, lui cabinet Cristici cu D. Bogicdl actualmente ministru la Viena, ministru al afacerilor străine. BERLIN, 10 Julie. — Beicrztiger publică un decret imperiali retrage legea asupra proibăril fol tulul cailor. ROMA, 10 Julie. — După sei venite din Catana, cholera ape ii în acest oraș. TARNOVA, 9 iulie.—(Depet, tânţiată în Bulgaria) — In şedinja, Kramel de astă sera s’a cetit den lunea regenţei. Regenţii consideri misiunea lor ca sfârşită prin alei prinţului de Coburg şi prin uitarea sea. Marea Adunare respinse în uilitate demisiunea regenţei şi o să rămâe la putere pănă la ici I prinţului de Coburg, căruia va fi frâneie guvernului. O deputaţiune de membri îi Ies pentru a duce prinţului de Cburg actul alegerii sale şi să’ i să vie cât se poate de curând în igaria. Camera va aştepta răspunsu ţi va transmite deputaţiunea,şi daci Anul întârzie a veni, ea se va ie i Cu toate aceste, dacă prințul vași cepta sa plece imediat în Bulg ii Camera va aștepta pentru a ] ■ jurămîntul noului ales. Crisa ministerială e tot în a punct. “ TARNOVA, 9 iulie. — (D întârziată în Bulgarii) — La sfa ședinței sale, Camera a hotărî!., i pra propunerii ministrului Sto jc să «lege o deputațiune de 10 i i bri pentru a se duce la prinții) stătea acasă spre a nu mal auzi vor, bele rdle contra fiului seu. Nu sa mal vedea ducendu-se și venind pe calea Thier. Statea acasă a opte mai întregi, trăind închisă... Cine ar putea povesti ceea ce suferise în aceste din în urmă 71^6 în timpul disparițiunii fiului său? Nu se temuse pentru el de accidentele, de moarte chiar, după cum ■pusese.,, Se temuse de ceva mai teribil, de vr’o nouă faptă rea... Credea pe fiul său capabil de ori-ce, și se temea de toate nenorocirile... Ast-fel se pricepe lesne greza sea, spaima mea, când vezuse sângele ce acoperia cu o mare pată roşie brațul lui Tartas. Atitudinea miserabilului, care era și el înspăimînat, și in ochiul cărui a se cetit un fel de spaimă trigicâ, nu era făcută spre a o asigura. Astfel mama repetă îngrozită, aproape fără voce : — Ce ai făcut, nenorocitule ? de unde vine acest sânge ? Tartas avusese timpul a’și veni în sine. — Nu e nimic, zice el, mi-a curs sânge din nas. Bătrîna îl apucă cu violență de braț și atrase la lumină. — Minţi ! îi strigă ea cu ochii în ochii lui, minţi !... Ai făcut o nenorocire !... Miserabilul rânji. — A ! ZIBG și, o să mă lași o dată în pace ? Mă superi la cele din urmă. Și se trase brusc. Mama repetă cu o inderetnicie posomorâtă : — De unde vine acest sânge? — El unge de ce ! Ești mulțumită ? — O ! dacă ar fi făcut aceasta, Andreiu, dacă ar fi făcut aceasta ! striga mama cu un gest de oroare. — Dar ce ? strigă banditul. N'o sâ’ți închipuesci acum că am asasinat ? Mama îl strânse pumnii. — O ! dacă ar fi așa ! Miserabilul o fixă cu cinism. — Ei bine ? Ce ai face ? să vedem, ce ai face ? — Ce ași face ?... Te ași lua de gât și m’ași duce să te târăsc singură dinaintea justiție!. Tartas tresări. — Ce idee ! tngăimă el. Mama urmă pornită.* — O ! nimic nu m’ar opri, nici forța tea, nici strigătele tele ; te ași preda singură, cu mama te«, și tatăl teu m’ar aproba de colo de sui. Bătrâna părea mărită. Atitudinea mea era teribilă, « » tecă... Ochii sel aruncau flăcări. j Și miserabilul Tartas, a cărui un clănțăniad, a cărui corp întreg ifl hora, părea cu totul mic și pumuaintea el. Se scutură brusc, ca spre a ( P de felul de greutate ce l apfisa. i — Destul ! strigă el... E o fată năluci.. N’am ucis pe urmă Cad de somn. Listc-me’n pace! ( Vaur)