Vocea Covurluiului, iulie 1887 (Anul 15, nr. 3385-3410)

1887-07-01 / nr. 3385

VOCEA COVÂRLUIULUI cepute, şi cari consistă a ataca când pe o parte din membrii oposiţiunii, menageănd pe alţii, când atacând pe aceştia şi menageând pe cel d’intăi, sperând să găsască spirite slabe care na le ar vedea jocul. Nu ştim de se vor fi coprins că’şi perd degiaba cernuit şi hârtia. — Epoca spune că conresponden­­tul sed din Galaţi mănţine insinua­­ţiunile sale relative la constituirea noului consiliu comunal de Galaţi. Negreşit că trebuia să le mănţină, de oare­ce le a scris o dată. Dar dacă toţi conrespondenţii Epocă ar fi *ş* mari politici ca cel ce­­ a scris Z*8* conrespondență, ar fi reu de tot. Epoca n’ar face riu să controleze cores­pondențele sale, care, dacă ar întreba chiar pe marea majoritate a partisa­­nilor sei, ar vedea că le face mai mult reu de cât bine. — Ieri s’a făcut cam în desordine la grădina publică solemnitatea dis­tribuirii premielor la toate şcoal­e­ se­cundare şi primare din oraşul nostru. S’a început la 10 ore şi s’a terminat la 12. Grădina era ne­udată, ăşa că era un praf nesuferit. La aceasta solemnitate a asistat şi D. V. A. Urechiă, senatorul colegiu­lui II a județului nostru. D. Urechiă, care porta un mare interes scoalelor noastre, şi căruia, după cum am mai spus, i se datoreşte înfiinţarea liceu­lui în Galaţi şi luarea în strein Statului a doua din scolele primare comunale, a ţinut să asiste şi la îm­părţirea premielor, pentru cari­e­rea a oferit 80 volume din operele sale. — Până acum ministeriul instruc­ţiunii n’a trimis în oraşul nostru nu numai nici-un mandat de starele pe vacanţă, ci nici mandatele de grada­­ţiune pe lum­e. — D. Teodorescu, încă prefect al judeţului nostru, a plecat aseru la Bucureşci. — Epoca află că D. Perice a pri­mit a fi numit definitiv prefect a­­udeţului nostru. — Se spune aceluiaşi Zaar că, din ordinul formal al Regelui, s’a desti­tuit impiegatul vamal Tatovici care a lovit pe D. Nicu Catargi. — D. Constantin Ziffa a oferit 500 lei pentru spitalul Elisabeta-Demna din oraşul nostru. — Iată mişcarea populaţiuni! ora­şului nostru de la 21 pănă la 27 iu­nie: născuţi: 13 băiaţi legitimi şi 2 nelegitimi, 11 fete legitime şi 1 ne­legitimă, total 27 (din cari 8 israe­­liţi) ; a fost şi 1 băiat născut mort ; căsătorii : 7 ; morţi 30 (din cari 7 israeliţi). — Atmosfera e cu totul nesigură de câte­va Zile* Ni se comunică din­­tr’o sorgintă sigură că armata stă con­centrată prin casarme, de oare-ce gu­vernul se teme de o manifestațiune ruso-filă. Guvernul alergi după scandal cu orî-ce preț, după câte se văd, iar p­easiunea s’au însărcinat a i-o procu­ra câte-va instrumente descreierate Q^o;n,k­aL intesios. — Cetim în Lupta . In cercurile guvernamentale se dă mai mult ca sigur că Rusia va face mari dificultăți la aprobarea alegerii noului principe al Bulgariei în per­­soana principelui de Coburg. In gene­ral se crede că aceasta cestiune va dura încă cât­va timp. — Ministrul de resbel a încheiat cailele aceste cu două representanţi al casei Gruson din Magdeburg-Buchac (Germania) un contract pentru o în­­semnatâ furnitură în sumă de aproape şepte milione le!, şi care furnituri constă în tunuri de calibru mare, mortiere sferice, cuirase şi sitele. Aceste furnituri vor trebui să fie pre­­a­te cel mult pănă la începutul pri­­^lăvereî anului 1888. k —­ In une­le cercuri bine informate se Z*ce că scopul mergerii D-lui Fe­­reki de la Constantinopole nu este un mal pentru negocierile cu Turcia în privinţa încheiarii unei convenţiuni comerciale. După unii voiagiul al D-lui Fere­­chide ar fi în legătură cu altă cestiune mult mai importanta pentru România. Durata absenţei D-lul Ferekide va fi de vr’o trei saptămâni. — Se vorbeşte cu multă insistenţa că imediat după vacanţe D. Andrei Vizanti va lua locul D-lul Sturza la instrucțiunea publică. U­ltimao.­ sc­ri. AGENŢIA HAVAS. ST.-PETERSBURG, 10 iulie.­­ ziarele noastre sunt unanime a se pronunța contra alegerii prințului de Coburg; ele declară că aceasta alegere este o intri­gă austro-germană ; cuge­tarea mai cu seamă a proclamări! nea­târnări! Bulgariei este de natură a face lumină asupra intenţiunii Porţii şi a puterilor. Noul limp (fice : Porta ar trebui acum să intervie; Europa ar trebui să rechieme pe representanţii ei din Sofia ; în ori-pe cas Rusia nu va per­mite prinţului de Coburg să vie la Sofia, iar dacă va veni cu o escortă austriacă, Rusia va­­J‘ce : Jos mânele ! SOFIA, 10 iulie, Cu cât Z** rele noastre răspândesc îa ţară scriea alegerii prinţului de Coburg, şi răs­punsul favorabil al acestuia, cu atâ numeral telegramelor cu destinaţiune pentru Durkrut devine mal mare Populaţiunea felicită pe prinţ pentru alegerea mea şi ’i ruga să vie făr£ zăbavă să ia în posesiune tronul. Şcrrile din Târnova spun că accep­tarea de cătră prinţul de Coburg s coronei bulgare este socotită de oare­­cari miniştri ca sfârşitul streinei ce lea fost impusă de prinţul Alexan­dru; numai pentru acest motiv şi au presentat decursiunea. Adunarea, pro­tivnică ori­cărei schimbări de per­­soane, cere ca guvernul să rămână în întregul s- a cel puţin pănă la sosi­rea prinţului de Coburg. Soluţiunea probabilă ar fi formarea unui nou minister, luat din partidul guverna­mental. Majorul Panița a trimis] ieri lui Nord un răspuns la atacurilJj dreptate în contra lui în polcul I cestul (Jiftr­e cum două septemât­e VIENA, 10 iulie. — Diarele Ji­tre, după scirile din Belgrad, ap Ji că sosirea reginei Natalia este is­tată pe Marți. Se aștaptă asemene formarea ,, lui cabinet Cristici cu D. Bogicdl actualmente ministru la Viena, mi­­­nistru al afacerilor străine. BERLIN, 10 Julie. — Beicr­ztiger publică un decret imperiali retrage legea asupra proibăril fol tulul cailor. ROMA, 10 Julie. — După se­i venite din Catana, cholera ape ii în acest oraș. TARNOVA, 9 iulie.—(Depet, tânţiată în Bulgaria) — In şedinj­a, Kramel de astă sera s’a cetit den lu­nea regenţei. Regenţii consideri mi­siunea lor ca sfârşită prin ale­i­ prinţului de Coburg şi prin u­i­tarea sea. Marea Adunare respinse în u­­­ilitate demisiunea regenţei şi o să rămâe la putere pănă la ici I prinţului de Coburg, căruia va fi frâneie guvernului. O deputaţiune de­­ membri î­i Ies pentru a duce prinţului de C­burg actul alegerii sale şi să’­ i să vie cât se poate de curând în i­garia. Camera va aştepta răspunsu ţi va transmite deputaţiunea,şi daci A­nul întârzie a veni, ea se va ie i Cu toate aceste, dacă prințul v­ași cepta sa plece imediat în Bulg ii Camera va aștepta pentru a ] ■ jurămîntul noului ales. Crisa ministerială e tot în a punct. “ TARNOVA, 9 iulie. — (D întârziată în Bulgarii) — La sfa ședinței sale, Camera a hotărî!., i pra propunerii ministrului Sto jc să «lege o deputațiune de 10 i i bri pentru a se duce la prinții) stătea acasă spre a nu mal auzi vor­, bele rdle contra fiului seu. Nu sa mal vedea ducendu-se și ve­nind pe calea Thier. Statea acasă a opte m­ai întregi, trăind închisă... Cine ar putea povesti ceea ce su­ferise în aceste din în urmă 71^6 în timpul disparițiunii fiului său? Nu se temuse pentru el de acci­dentele, de moarte chiar, după cum ■pusese.,, Se temuse de ce­va mai te­ribil, de vr’o nouă faptă rea... Credea pe fiul său capabil de ori-ce, și se temea de toate nenorocirile... Ast-fel se pricepe lesne greza sea, spaima mea, când vezuse sângele ce acoperia cu o mare pată roşie brațul lui Tartas. Atitudinea miserabilului, care era și el înspăimînat, și in ochiul cărui a se cetit un fel de spaimă trigicâ, nu era făcută spre a o asigura. Ast­fel mama repetă îngrozită, a­­proape fără voce : — Ce ai făcut, nenorocitule ? de unde vine acest sânge ? Tartas avusese timpul a’și veni în sine. — Nu e nimic, zice el, mi-a curs sânge din nas. Bătrîna îl apucă cu violență de braț și­­ atrase la lumină. — Minţi ! îi strigă ea cu ochii în ochii lui, minţi !... Ai făcut o neno­rocire !... Miserabilul rânji. — A ! ZIBG și, o să mă lași o dată în pace ? Mă superi la cele din urmă. Și se trase brusc. Mama repetă cu o inderetnicie po­somorâtă : — De unde vine acest sânge? — E­l unge de ce ! Ești mulțu­mită ? — O ! dacă ar fi făcut aceasta, An­dreiu, dacă ar fi făcut aceasta ! striga mama cu un gest de oroare. — Dar ce ? strigă banditul. N'o sâ’ți închipuesci acum că am asasi­nat ? Mama îl strânse pumnii. — O ! dacă ar fi așa ! Miserabilul o fixă cu cinism. — Ei bine ? Ce ai face ? să vedem, ce ai face ? — Ce ași face ?... Te ași lua de gât și m’ași duce să te târăsc singură dinaintea justiție!. Tartas tresări. — Ce idee ! tngăimă el. Mama urmă pornită.* — O ! nimic nu m’ar opri, nici forța tea, nici strigătele tele ; te ași preda singură, cu mama te«, și tatăl teu m’ar aproba de colo de sui. Bătrâna părea mărită. Atitudinea mea era teribilă, « » tecă...­­ O­chii sel aruncau flăcări. j Și miserabilul Tartas, a cărui un clănțăniad, a cărui corp întreg ifl hora, părea cu totul mic și pu­m­uaintea el. Se scutură brusc, ca spre a ( P de felul de greutate ce l apfisa. i — Destul ! strigă el... E o fată năluci.. N’am ucis pe urmă Cad de somn. Listc-me’n pace! ( Va­ur)

Next