Vocea Covurluiului, iulie 1887 (Anul 15, nr. 3385-3410)

1887-07-22 / nr. 3402

INUL XV. — Nr. 3,402. ABONAMENT pentru România Pe un an . . . 20 lei , 6 luni ... 10 * VeSt pag. IV premiul oferit abonaților pentru străinătate Pe un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac In Galaţi la Ad­ministra­ţiunea­­Jiaru­­u), in districte la bir­­ourile postale, Redacțiunea: 15 gtr. Mare 10 BANI EXEMPLARUL. MERCURI 22 IULIE 188?. ANUNCIH linia petit Pagina IV : 40 baa * 111: 80 » INSERTIUNI || RECLAME Pagina III : 86bami La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articol­­ele nepublicate nu se înapoesc. -------- ----- mapocsc. APARE IN TOATE pîLELE dE LUCRU. ||| Administraţiunea : 15, str. Mare. TelegrafEO.© Serviciul part. al «Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. ROM­, 30 iulie. — Consiliul de miniştri sub preşidenţU D-lui Crispi şi-» da t demisia, remâreod însă pro­visoriu pentru txpadiarea afacerilor. Sa hotărît asemenea ca o depeşă de condoleanţă să se trimită văduvei D-lui Dipretis, şi ca funeraliile aces­tuia să se facă cu cheltuielile Statu­lui. ROMA, 30 iulie. — Moartea D-lu Jepretis a fost viu simţită în toata Italia. Imormântarea va avea loc U Stradella la 8 ore 30 diminața ; ea va fi mărâtâ. Corpul D-lui Depretis a fost îmbalsamat. — S. Regele va sosi îndată la Roma. PARIS, 30 iulie.—D, Juisa Ferry este așteptat mâine la Paris, el a con­stituit martorii săi pentru a conferi ca al generalului Boulanger. D, Francis Liur a numit pe de­putatul Delafosae ca propusând ge­neralului Boulanger lovitura de stat. „ BHUXEL, 30 Julie. — Le Nord, organ al cancelariei rusesc!, desminte că e vorbă de a trimite un general­­rus ca regent In Bulgaria. Același ziar nu crede că prințul de Coburg ar fi dispus să mergă la Sofia. PARIS, 31 Julie. — Binele spun că D. Jules Fény a desamnat ca martor­ pe D. D. R­yaard și Casimir Périer. Duelul se va face probabil mâne. VEveniment asigură că D. Dela­­a trimis martorii set D-lor jLiur, PARIS, 31 Julie, — D. Lavertu­­jon a fost ales senator al Girondei. MOSCVA, 31 Julie,— Starea D-lui Kukoff e desperată. VIENA, 31 Julie. — Un aparta­ment de 15 piese s’a reținut pentru 4 săptămâni într’un otel la Tranta iuered ^Ungaria) pentru regele Ser­biei. Mi­­-statea mea ar sosi în cărând ROMA, 31 Julie.— D. Crispi este însărcinat cu interimul afacerilor străine, CONSTANTINOPOLE, 30 iulie. — Cale indirectă. — Abil când ces­­tiunea egipteana dorme, dar numai cu un singur ochiu, câci Anglesii par că pregătesc pe tăcute nouă baterii, Porta a reluat cestiunea bulgăruscă Porta avusese mai întâi de gând să reia proiectul rusesc consistând în numirea unui regent care ar pregăti o&îl« Iu ebudai no.II 2* Itiaaig, batt regent ar putea să fie prințul de Co­burg, dar asupra obiecțiunilor unui personagiu competinte că acest pro­iect ar putea să aducă un resultat diametral minte opus prin exemplul alegerii prinţului de Battemberg în loc de alegerea prinţului de Coburg, Porta pare că a părăsit acest proiect şi a adoptat o altă idee întemeiată pe un pasagiu din protocolul 1 din tra­tatul de la Berlin. Acest pasagiu pri­vitor la redacţiunea articolului VII din tratat cuprinde urmâtorea decla­­raţiune a prinţului de Bismarck: „Dacă populaţiunile bulgare din rea voinţă sub inaptitudine naturală nu pot să între în exarciţiul nouelor lor instituţiuni, Europa va trebui să avi­se­ze, dar mai târziu şi când momen­tul va fi sosit.* Porta judecând deci că acest mo­ment a sosit ar invita Europa să avi­­seze conform protocolului de mai sus, ast­fel :J’8 ar propune întrunirea unei conferinţe. In consecinţă e probabil că Porta va trimite în cuicad o circulară în acest sens. Totuşi mai nainte Porta se sfiesce încă să iaca ca Rusia să iasă din to­­ropela­rea privitoare la prinţul de Co­burg, dar Rusia a declarat din nou că persistă în a observa o politică expectantă. In privința cestiunei egiptene Ma­rele Visir, într’un scop care pare ab­­solut aminte personal, urmăeja a lucră cu Sir W White, pentru ca negociă­­nle să fie reluate la Constantinopol. VIENA, 31 Julie,— Nrue freie Prese reamintesce că guvernul bulgar hotărîse că va trimite un ministru la la Vie­na, în întîmpinarea principelui Ferdinand, în casul can­ acedi» o», duce în Bulgaria, VIENA, 31 iulie.— Se asigură că D. Nacevici ar duce cu sine textul proclamărel ce principele de Coburg o va adresa Bulgarilor în momentul când va întră pe teritoriul principa­tului. BERLIN, 1 August. — In cercu­rile politice se persistă a considera candidatura principelui de Coburg ca ne având nici-un sorț de isbândâ. Ieri a avut loc deschiederea marei exposițiuni artistice. PETERSBURG, 1 August.­­ Ge­neralul Musavi Pouschkin, coman­­danta corpului 5 de armată, a fost numit adjo­nt pe lângă generalul Gurko, guvernatorui circumscripţiei militare din Varşovia. DEVA, 1 August. — Aici sa făcu mari pregătiri pentru primirea împă­­ratului Franz Iosef. PARIS, 31 iulie, între m­artoril D*lor langer urmeazâ. — Intre vorbirile Feri­y și Bou­ Qxanh­a, locsulâ — Din Slănio ni se scrie ca data de 20 . De 5 — 6 timpul a devenit ia­răși frumos. Promenadele și txiur­­siunile continuă ca mai mare activi­tate, spre a se despăgubi de timpul perdut în falele ploioase. Cu toate că unii visitatori sosiţi mai de timpuriu pteot, totuşi sosesc alţi şi mai numeroşi, aşa că locuinţe tot nu sunt de ajuns, aşa că mulţi se întorc, iar alţii locuesc cum pot până să-şi găsească camere. Excursioniştii ce vin pentru câte­va 4J® umplu în fie­care noapte camerele de băi şi salo­nul de leciuni, uuuv, »* » « . _ p­­... sezi paturi. Lumea aci petrece bine. Afară da promenade și excursiuni prin murți, unde s’*d mai deschis drumuri de Spiridoniă, se dau des serate dan* sânte, baluri de copii, concerte, etc. Veteranul artist Millo Ba află aci, și mâne seara va încântă publicul în sala de dans. ARtă4* (St.­Ilie), fiind patronul bi­­sericei de aci, ţeranul şi ţerancele de prin satele dimprejur iu năvălit aci. După serviciul divin, flăcăii şi fe­tele, In frumoase costume naţionale frofici» .vocii COVURLUlULUI 35 NĂPUSTEA I s jbJtr IEVOTAMENTUL UNEI LOGODNICE. PARTEA II PROCESUL VII (Urmare) •— D-ş0ra n’are a se teme de ni* de cu noi. Rispund de Meriadeck h de mine însumi, şi eu aşi fac* i tal spre a servi pe D-ş0ra. i— Aş» dar mă cunosci ? — Foarte puţin. Vă văd pentru » ăi» arft, D-şdră. Dar D s0ra are ac i bun, D-şdra nu mă primesce die cele­lalta cliente ca an aer despre ţiitor şi mândra, ca şi cum ar fi u­milite de î­mi vorbi. D-şdra e simplă D-şdra ’mi vorbesce ca anei jane fete ca unei egale, pe când altele mă tra­­tezâ ca pe o mică căţeluşă. Şi acesta m’a atins, şi apoi este simpatii, care nu se comandă. In fine sunt cu totul devotata D-ș0reî. D-ș0ra să mă pună la încercare și să se serveascâ de mine. Ariana privi pe juna fată. Ochiul era franc, leal, gura rîs­ e­­toare. Nici o cugetare ascunsă, nici o tră­dare nu poate ascunde Acea figură rî­­­‘etare. Mulțumi plină de emoțiune și primi. — Dar, ea, î mi trebue timpul de a mă gândi, de a face scrisoarea. — D-?Or* să se gândeascâ asta-(ji me voi întorce mâne. — Mâne? Sub ce pretext? sunt foarte supraveghiată aci de tătăl meu,. Dacă te vor vedea întorcâodu-te ăla motiv... — Fără motiv Blueta. Ea apucă pălăria pe care o încer­case D-sara de Millanges și care ră­­măsese pe toaletă, și o mototoli și deracgeă cu o lovitură de mână. — Ce faci ? striga Ariana surprinsă. — Ce fac ? D-ș0ra nu vede că’m­ créés un motiv, un pretext? — A ! da. —­ Pălăria nu venia, D-s0ra m’a făcut s’o desfac. O aduc înapoi mâne. Mă voi plânge chiar mult cameristei de D-șora, D-sors më autorisézà a mè plânge de ea ? *— Bucuros, zise Ariana care râse fi ea, câștigată de frumoasa umoare a junei fete. Acesta pusese iarăși pălăria în cutie. Ea se întoarse spre Ariana. — Voi spune servitoarel că D-sora nu e ușor de servit. M’a f&cut să des­­făc o pălărie răpitore... A ! acești oa­­meni avuți ! Ce ex­gențe ! Apoi, reluând obiectele ce adusese schimbă tonul și 4îse Ar­anei : — Pe mâne. Voi vedea pe Miria­­deth. D-soră da Millanges îl strânse mâ­­nele și conduse pânâ la ușă mulțu­­mindul. Era să poatâ da lui Edgar noutăți despre dinsa, și poate sâ primeascà de la el... Era o lumină în viața som­­brà ce avea, și bine­cuvîntase pe a­­ceea ce aprinsese aceastà lumină în sufletul seu, VIII. A doua zi dimineața, pe la 9 ore, Blueta se presentă la otelul de Mil­­langee și întrebă de D-stra de Mii:

Next