Vocea Covurluiului, iulie 1887 (Anul 15, nr. 3385-3410)
1887-07-22 / nr. 3402
INUL XV. — Nr. 3,402. ABONAMENT pentru România Pe un an . . . 20 lei , 6 luni ... 10 * VeSt pag. IV premiul oferit abonaților pentru străinătate Pe un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac In Galaţi la AdministraţiuneaJiaruu), in districte la birourile postale, Redacțiunea: 15 gtr. Mare 10 BANI EXEMPLARUL. MERCURI 22 IULIE 188?. ANUNCIH linia petit Pagina IV : 40 baa * 111: 80 » INSERTIUNI || RECLAME Pagina III : 86bami La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. -------- ----- mapocsc. APARE IN TOATE pîLELE dE LUCRU. ||| Administraţiunea : 15, str. Mare. TelegrafEO.© Serviciul part. al «Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. ROM, 30 iulie. — Consiliul de miniştri sub preşidenţU D-lui Crispi şi-» da t demisia, remâreod însă provisoriu pentru txpadiarea afacerilor. Sa hotărît asemenea ca o depeşă de condoleanţă să se trimită văduvei D-lui Dipretis, şi ca funeraliile acestuia să se facă cu cheltuielile Statului. ROMA, 30 iulie. — Moartea D-lu Jepretis a fost viu simţită în toata Italia. Imormântarea va avea loc U Stradella la 8 ore 30 diminața ; ea va fi mărâtâ. Corpul D-lui Depretis a fost îmbalsamat. — S. Regele va sosi îndată la Roma. PARIS, 30 iulie.—D, Juisa Ferry este așteptat mâine la Paris, el a constituit martorii săi pentru a conferi ca al generalului Boulanger. D, Francis Liur a numit pe deputatul Delafosae ca propusând generalului Boulanger lovitura de stat. „ BHUXEL, 30 Julie. — Le Nord, organ al cancelariei rusesc!, desminte că e vorbă de a trimite un generalrus ca regent In Bulgaria. Același ziar nu crede că prințul de Coburg ar fi dispus să mergă la Sofia. PARIS, 31 Julie. — Binele spun că D. Jules Fény a desamnat ca martor pe D. D. Ryaard și Casimir Périer. Duelul se va face probabil mâne. VEveniment asigură că D. Delaa trimis martorii set D-lor jLiur, PARIS, 31 Julie, — D. Lavertujon a fost ales senator al Girondei. MOSCVA, 31 Julie,— Starea D-lui Kukoff e desperată. VIENA, 31 Julie. — Un apartament de 15 piese s’a reținut pentru 4 săptămâni într’un otel la Tranta iuered ^Ungaria) pentru regele Serbiei. Mi-statea mea ar sosi în cărând ROMA, 31 Julie.— D. Crispi este însărcinat cu interimul afacerilor străine, CONSTANTINOPOLE, 30 iulie. — Cale indirectă. — Abil când cestiunea egipteana dorme, dar numai cu un singur ochiu, câci Anglesii par că pregătesc pe tăcute nouă baterii, Porta a reluat cestiunea bulgăruscă Porta avusese mai întâi de gând să reia proiectul rusesc consistând în numirea unui regent care ar pregăti o&îl« Iu ebudai no.II 2* Itiaaig, batt regent ar putea să fie prințul de Coburg, dar asupra obiecțiunilor unui personagiu competinte că acest proiect ar putea să aducă un resultat diametral minte opus prin exemplul alegerii prinţului de Battemberg în loc de alegerea prinţului de Coburg, Porta pare că a părăsit acest proiect şi a adoptat o altă idee întemeiată pe un pasagiu din protocolul 1 din tratatul de la Berlin. Acest pasagiu privitor la redacţiunea articolului VII din tratat cuprinde urmâtorea declaraţiune a prinţului de Bismarck: „Dacă populaţiunile bulgare din rea voinţă sub inaptitudine naturală nu pot să între în exarciţiul nouelor lor instituţiuni, Europa va trebui să aviseze, dar mai târziu şi când momentul va fi sosit.* Porta judecând deci că acest moment a sosit ar invita Europa să aviseze conform protocolului de mai sus, astfel :J’8 ar propune întrunirea unei conferinţe. In consecinţă e probabil că Porta va trimite în cuicad o circulară în acest sens. Totuşi mai nainte Porta se sfiesce încă să iaca ca Rusia să iasă din toropelarea privitoare la prinţul de Coburg, dar Rusia a declarat din nou că persistă în a observa o politică expectantă. In privința cestiunei egiptene Marele Visir, într’un scop care pare absolut aminte personal, urmăeja a lucră cu Sir W White, pentru ca negociănle să fie reluate la Constantinopol. VIENA, 31 Julie,— Nrue freie Prese reamintesce că guvernul bulgar hotărîse că va trimite un ministru la la Viena, în întîmpinarea principelui Ferdinand, în casul can acedi» o», duce în Bulgaria, VIENA, 31 iulie.— Se asigură că D. Nacevici ar duce cu sine textul proclamărel ce principele de Coburg o va adresa Bulgarilor în momentul când va întră pe teritoriul principatului. BERLIN, 1 August. — In cercurile politice se persistă a considera candidatura principelui de Coburg ca ne având nici-un sorț de isbândâ. Ieri a avut loc deschiederea marei exposițiuni artistice. PETERSBURG, 1 August. Generalul Musavi Pouschkin, comandanta corpului 5 de armată, a fost numit adjont pe lângă generalul Gurko, guvernatorui circumscripţiei militare din Varşovia. DEVA, 1 August. — Aici sa făcu mari pregătiri pentru primirea împăratului Franz Iosef. PARIS, 31 iulie, între martoril D*lor langer urmeazâ. — Intre vorbirile Feriy și Bou Qxanha, locsulâ — Din Slănio ni se scrie ca data de 20 . De 5 — 6 timpul a devenit iarăși frumos. Promenadele și txiursiunile continuă ca mai mare activitate, spre a se despăgubi de timpul perdut în falele ploioase. Cu toate că unii visitatori sosiţi mai de timpuriu pteot, totuşi sosesc alţi şi mai numeroşi, aşa că locuinţe tot nu sunt de ajuns, aşa că mulţi se întorc, iar alţii locuesc cum pot până să-şi găsească camere. Excursioniştii ce vin pentru câteva 4J® umplu în fiecare noapte camerele de băi şi salonul de leciuni, uuuv, »* » « . _ p... sezi paturi. Lumea aci petrece bine. Afară da promenade și excursiuni prin murți, unde s’*d mai deschis drumuri de Spiridoniă, se dau des serate dan* sânte, baluri de copii, concerte, etc. Veteranul artist Millo Ba află aci, și mâne seara va încântă publicul în sala de dans. ARtă4* (St.Ilie), fiind patronul bisericei de aci, ţeranul şi ţerancele de prin satele dimprejur iu năvălit aci. După serviciul divin, flăcăii şi fetele, In frumoase costume naţionale frofici» .vocii COVURLUlULUI 35 NĂPUSTEA I s jbJtr IEVOTAMENTUL UNEI LOGODNICE. PARTEA II PROCESUL VII (Urmare) •— D-ş0ra n’are a se teme de ni* de cu noi. Rispund de Meriadeck h de mine însumi, şi eu aşi fac* i tal spre a servi pe D-ş0ra. i— Aş» dar mă cunosci ? — Foarte puţin. Vă văd pentru » ăi» arft, D-şdră. Dar D s0ra are ac i bun, D-şdra nu mă primesce die celelalta cliente ca an aer despre ţiitor şi mândra, ca şi cum ar fi umilite de îmi vorbi. D-şdra e simplă D-şdra ’mi vorbesce ca anei jane fete ca unei egale, pe când altele mă tratezâ ca pe o mică căţeluşă. Şi acesta m’a atins, şi apoi este simpatii, care nu se comandă. In fine sunt cu totul devotata D-ș0reî. D-ș0ra să mă pună la încercare și să se serveascâ de mine. Ariana privi pe juna fată. Ochiul era franc, leal, gura rîs etoare. Nici o cugetare ascunsă, nici o trădare nu poate ascunde Acea figură rî‘etare. Mulțumi plină de emoțiune și primi. — Dar, ea, î mi trebue timpul de a mă gândi, de a face scrisoarea. — D-?Or* să se gândeascâ asta-(ji me voi întorce mâne. — Mâne? Sub ce pretext? sunt foarte supraveghiată aci de tătăl meu,. Dacă te vor vedea întorcâodu-te ăla motiv... — Fără motiv Blueta. Ea apucă pălăria pe care o încercase D-sara de Millanges și care rămăsese pe toaletă, și o mototoli și deracgeă cu o lovitură de mână. — Ce faci ? striga Ariana surprinsă. — Ce fac ? D-ș0ra nu vede că’m créés un motiv, un pretext? — A ! da. — Pălăria nu venia, D-s0ra m’a făcut s’o desfac. O aduc înapoi mâne. Mă voi plânge chiar mult cameristei de D-șora, D-sors më autorisézà a mè plânge de ea ? *— Bucuros, zise Ariana care râse fi ea, câștigată de frumoasa umoare a junei fete. Acesta pusese iarăși pălăria în cutie. Ea se întoarse spre Ariana. — Voi spune servitoarel că D-sora nu e ușor de servit. M’a f&cut să desfăc o pălărie răpitore... A ! acești oameni avuți ! Ce exgențe ! Apoi, reluând obiectele ce adusese schimbă tonul și 4îse Aranei : — Pe mâne. Voi vedea pe Miriadeth. D-soră da Millanges îl strânse mânele și conduse pânâ la ușă mulțumindul. Era să poatâ da lui Edgar noutăți despre dinsa, și poate sâ primeascà de la el... Era o lumină în viața sombrà ce avea, și binecuvîntase pe aceea ce aprinsese aceastà lumină în sufletul seu, VIII. A doua zi dimineața, pe la 9 ore, Blueta se presentă la otelul de Millangee și întrebă de D-stra de Mii: