Vocea Covurluiului, august 1887 (Anul 15, nr. 3411-3434)
1887-08-01 / nr. 3411
ASUL XV. — Nr. 3.411. ABONAMENT pentru Români» pe un an . . . soldi , 6 luni . . . io 4 VeSî pag- IV dorit abonaților pentru gtraiuautc Pe un an ... 34 , 6 luni ... 17 ‘ Abonamente! se fac în Galați la Ad»mistrapunea ijiaruui,în districte la biu•rile postale, IO HANI ÉXKMl'LAHUL. SAMBATA, 1 ADOUST 1881, A NUNCI H linia petit Pagina IV : 40 ban * 111: 801 N S B R 11 U N I V si RECLAME »Pagina III : 8obam La Cronici : 2 lei Repefirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. Redacțiunea : 15 str. Mare. ||| APARE IN TOATE PILELE D£ LUCRU. |j Administrațiimea : 15, str. Maro. ‘ Xelegrxaaao.© Serviciul part. al »Vocii Covurluiului* AGENȚIA HAVAS. CONSTANTINOPLE, 10 August — (C*le indiretft). — Aci, toate Gestiunile sunt Ls*te in ultimul plan prin apropierea presării priițului de Coburg pentru care Poarta lucrase ca s’o împedice prin toate mijloacele. As'-fel Poarta făcuse «pe! în extreme) U autoritatea milit&reascâ austriac* a lucra asupra prințului de Coburg, ca prițsr austriac, are cad interesul superior »1 păcii ce ar putea fi casa* -j^rom sî prin plecarea prințului d* Coburg; dar comitetele Kdnoky * "răspuns că prinţul de Coburg nu e Ausriac, că e simplu ofiţer al Lindoverului, că pe lângă acesta prinţul a demisionat şi prin urmare guvernul nu poate face nimic contra prinţului de Coburg, adăogând că Austria facând tot pesibelul pentru a Împiedeca plecarea prințului, deg*ja răspunderea sea de urmările plecărei sele. Porta telegratfia la Berlin . Germania răspunse că urmeaza nu recun0sce alegerea prințului de Coburg, I adăogând că dacă prințul ar merge ^ Bulgaria, ar fi pe propria sea raspundere. Rasia,* din partea sea presimţind negreşit noi evenimente în Bulgaria, pare că a amânat, ba chiar a declinat cea din urmă propunere a Porţii privitoare la un Regent unic. Rusia face obiecţiuni în potriva Bandiţilor propuşi de Porta. Ambasada Rusie din Constantinopole cere a voi să ignoreze apropiata seşire a prinţului de Coburg în Bulgaria 8», chiar a considera pe prinsul de Coburg ca un simplu turist. Porta s’c-.r resemna uşor la *cést£ nouă violare a tratatului da la Berlin, dacă n’ar fi Rusia care’l pricinuisce mari necasuri , se asigură că Porta, aşteptând un nou fapt împlinit în Bulgaria, s’a mărginit și ordoae a se activ» terminarea lucrărilor de fort» fiest i la granița ruseascâ din Asia, ORȘOVA, 11 Augurt. — Prințul de Coburg a descins incognito la Orșova. Ministrul Nsceviti i’a primit h gală. Fu vorbă în areastâ întrevederi a prințului cu ministrul de averi privitor la o tentativă a emigraţilor bulgari, ce se consideră ca puţin serioas. Prinţul şi câteva persoane din suita Sea, printre cari şi câţiva Francesi, se îndreptară în urmă spre o casă reţinută dinainte şi unde prinţul se petrecu câteva ceasuri. La 5 ore de diminaţă, prinţul se îmbarcă pe un mic vapor pentru a merge la Gura Val, localitate românesca unde se gaseşte vaporul Companiei danubiene închiriat pentru circumstanţă. Vaporul va fiacostat mâine guvernului bulgar care duce pe miniştrii şi pe regenţii. Sosind la Vidin priţul varsa o circulară puterilor explicând situftţiune». Puntul de vedere pe care se va pune prinţul este că nici o putere n’a ridicat vr’o obiecţiune în potriva persoanei sele ci numai contra condiţiunilor de ixstenţie a «dunărei. Prinţul considerând acastă cestiune ca fiind de ordine interiorfe se crede în drept să răspundă efectiv la apelul Bulgariei. TURNU SEVERIN, 11 August.La Gura Val, nici un spectator nu «sista. Prinţul de Coburg a sosit acolo la 7 10 dica, cu un bâtei mic, 8» reîmbrrcat şi a plecat direct la V,din. LONDRA, 11 August. — Djpf „Standard,“ prinţul de Coburg ar lansa un manifest îndată după sosirea sea în Bulgaria, dar n’ar face jurătuâul Constituţiunii. „Times* asigură că Porta a renuţat la adresarea unei nou circulari puterilor în privinţa afacerilor bulgaresti. AGENŢIA LIBERA RUSCIUK 10 August — Se desminte egoraotul complotului ce s’a răspândit. Nu este de asemene (xe că s’ar fi făcut arestări. BERLIN, 11 August. — pUrele oficioase ţin un timbagiu foarte reservat cu privire la plecarea principelui Ferdinand. Părerea generală este că principele singur va purta responsabilitatea situațiunel dăcă nu va ajunge a stabil ordinea în Bulgaria. ț i*rele oficiast se îndoesc de asemene de : succesul întreprindere!. J$v*zional ZeituriQ dice că cestiun«« principală este de a şti cum principile Ferdinand va ieşi din Bulgaria. BERLIN, 11 August.— Gazeta Coloniei publică depeşi din Petersburg anunţând că prin scrisoarea cea adresată văduvei D-lui Rakoff, Ţarul s’a pus pe feţă înaintea Europei în fruntea partidului panslaviat. CONSTANTINOPOL, 11 August — în cercurile diplomatice se pretinde că nici o putere nu va recunosce pe principele de Coburg ca suveran al Bulgariei înainte ca Poarta sâ nu să fi pronunțat c tegorîc în ates^a prî vințâ. Ia ceea ce pnveaee pe Ria»* se crede în general câ ea se v* mărgini a proUaia. GASTEIN, 11 August. — Imperatul Wiihelm a plecat erl după a vedb M*jeata^ea sea a sosit ieri sara la Leud, ăsfcă soră va pleca la Passau şi se va duce de acolo la Babelsberg. RUSCIUK, 11 August. — Principele Ferdinand va sosi aici mâine diminaţă. Se crede că se va opri la Vidra Brca la Lampalanca unde se va îmbarca pe Vchtul princiar care îl aştepta cu Regenţii şi cu miniştrii. Pentru a evita de a crea dificultăţi României, Regenţii n’au voit să întimpine pe principele la Turnu-Severin. Mâne va avea foc aici banchetul oferit de Primăriă. Din Rusciuk, principele Ferdinand se va duce, pe Dunăre la Siştov şi de acolo în trăsură la Tirnova. A «e * edga ttHl«ag achi telegrafioV pag III, GALAJi, 29 iulie 1887. ^ «nferiuneior întîmpUrl diu 4iu» de H M.ifl,4i inscri. .& cu sâoge in ,nilleie mult mnoerM. tuiul nostru cr,Sl SiMele Coleotizi.t« s® Bousitiual din cele m.l neru,iu.te 1* .dre„ opo8i.inatI sra.âud'o pe dius* e. .,tdr„ tu( miseliior din acea 41 • Nu era 4i lăsată de la L. , T cd ca să nu cetim în foile subvenţii de guvern că opoaiţiunea din ţară, genere şi ceea din Gabţi în special a organisat bande de bătăuşi pentru a adrobi partidul n?|ioaalior-!iber^ii guv« ra&meatali, că dîas* a ucis un om şipro a băga frica în alegătorii liber»! -acţionai!, şi o Eca'țimne de alte ve.v ^Mb, uns "jTi»! nică de ft -sef.-i’altă, Adola .VOCII COVURLUIULUI A4 rEVOTAMENTUL UNEI LOGODNICE. PARTEA II PROCESUL XII (Urmare) Observă că er«, fatr’o pivnidă vastă, iktaivft, pro uudă, plină cu butii și alerol. — Nimene nu ne va vedea, nu ne I ^îaufji, 4*80 negociantul ce aprinsese o lumîaire și o pusese pe an atoiit rădicat în picioare. Șiretul el strigă Tartas ce privia în jarul st ti mirat, nu trebue s£ mora cineva de sete aci 1 Spune’ml ce ai să mi spui, 4 se acestuia, Enric Soulac. — N’ar fi chip mai înainte, 4*8e Tartas, de a mă uda puțin ? Gâtul îmi e uscat !.. Fără a răspunde negociantul se îndreptă spre un raft plia cu buti if, luă una ce conținea rom și o dădu complicelui B£Ü. — Nam nici pahar nici rac, 4‘81 el, Fa cum vei putea. Tartas contemplă un moment butiba la lumină, care părea a’l aprinde caastele cu lumini vine. — A ! dacă crezii strigă el, că mă gonesc aceasta ! Cu o lovitură bine aplicată cu cheia sea făcu sa atră dopul și și turnă lichidul în gâtlej. Când absorbi aproape jumătate din conținut, Tartus, întărit, fericit, își trecu mâna pe stom&h. — A ! acesta face bine ! — Vorbesce acum! Ș J.S0 negociau* tul, c^re nu mal putea de impaointâ — D«, câci acesU îmi va da voce. — Si vedem, • 4 se Enric Soulac febril te esault... Ci al a’ml spune atât de important? — O 1 multe lucruri, răspunse Tartus care se prefăcu a duce iarăși butiba U gură. — Lasă butii:#, 4is0 negociautul Vei sfârși-o mai pe urmă, dacă vei vrea. — Vreau dej«, 4‘a® missrabilul râ- 4ând. — Ceea ce ai să’mi spui, reluă En^ ric Soulac, are raport cu întrebarea ce’ți s a adresat la audiență ? — Tocmai. — E vorba de mama D-tele V — De bătrână... un de ^lt — » devenit ? — Foarte fin sr fi acela ce mi sr apune-o. — Nu știi ? — Nici fat Des. Și miserabilul povesti ceea ce ââ petrecuse în căsuța de la Bsstd* a doua 41 după aapsintrea Delfinei Lagrange, ceea ce lectori! noștri sc'i... Earic Soulac devenise vîacfc. N’avea nici o picătură de sânge în vine. Dar atunci, strigă el, suntem perduți. — Perduț» î Pentru ce? 4^8e Tart««, Și voi să’și termine butiba. Complicele sen i o smulse din mână. — Dacă mama Dele trâesce, dacă s’a evsdsit, și dacă se îodosice de ceva... — Mal îatft! nu sa îndoesce de nimic. De ce voesct tu se î