Vocea Covurluiului, august 1887 (Anul 15, nr. 3411-3434)

1887-08-01 / nr. 3411

ASUL XV. — Nr. 3.411. ABONAMENT pentru Români» pe un an . . . so­ldi , 6 luni . . . io 4 VeSî pag- IV d­orit abonaților pentru gtraiuautc Pe un an ... 34 , 6 luni ... 17 ‘ Abonamente! se fac în Galați la Ad­­»mistrapunea ijiaru­­ui,în districte la biu­­•rile postale, IO HANI ÉXKMl'LAHUL. SAMBATA, 1 ADOUST 1881, A NUNCI H linia petit Pagina IV : 40 ban * 111: 80­­­1 N S B R 11 U N I V si RECLAME »Pagina III : 8obam La Cronici : 2 lei Repefirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articol­­ele nepublicate nu se înapoesc. Redacțiunea : 15 str. Mare. ||| APARE IN TOATE PILELE D£ LUCRU. |j Administrațiimea : 15, str. Maro. ‘ Xelegrxaaao.© Serviciul part. al »Vocii Covurluiului* AGENȚIA HAVAS. CONSTANTINOPLE, 10 August — (C*le indiretft). — Aci, toate Gestiu­nile sunt Ls*te in ultimul plan prin apropierea pres­ării priițului de Co­­burg pentru care Poarta lucrase ca s’o împedice prin toate mijloacele. As'-fel Poarta făcuse «pe! în extre­me) U autoritatea milit&reascâ austriac* a lucra asupra prințului de Coburg, ca prițsr austriac, are cad interesul superior »1 păcii ce ar putea fi casa* -j^rom sî prin plecarea prințului d* Coburg; dar comitetele K­dnoky * "răspuns că prinţul de Coburg nu e Ausriac, că e simplu ofiţer al Lind­­overului, că pe lângă acesta prinţul a demisionat şi prin urmare guvernul nu poate face nimic contra prinţului de Coburg, adăogând că Austria fa­când tot pesibelul pentru a Împiedeca plecarea prințului, deg*­ja răspunderea sea de urmările plecărei sele. Porta telegratfia la Berlin . Germa­nia răspunse că urmeaz­a nu recu­­n0sce alegerea prințului de Coburg, I adăogând că dacă prințul ar merge ^ Bulgaria, ar fi pe propria sea ras­­pundere. Rasia,* din partea sea presimţind negreşit noi evenimente în Bulgaria, pare că a amânat, ba chiar a declinat cea din urmă propunere a Porţii pri­­vitoare la un Regent unic. Rusia face obiecţiuni în potriva Bandiţilor propuşi de Porta. Ambasada Rusie­ din Constantino­­pole cere a voi să ignoreze apropiata seşire a prinţului de Coburg în Bul­garia 8», chiar a considera pe prin­sul de Coburg ca un simplu turist. Porta s’c-.r resemna uşor la *cést£ nouă violare a tratatului da la Berlin, dacă n’ar fi Rusia care’l pricinuisce mari necasuri , se asigură că Porta, aşteptând un nou fapt împlinit în Bulgaria, s’a mărginit și ordoae a se activ» terminarea lucrărilor de fort» fies­t i la granița ruseascâ din Asia, ORȘOVA, 11 Augurt. — Prințul de Coburg a descins incognito la Or­șova. Ministrul Nsceviti i’a primit h gală. Fu vorbă în areastâ întrevederi a prințului cu ministrul de averi­ privitor la o tentativă a emigraţilor bulgari, ce se consideră ca puţin se­rioas. Prinţul şi câte­va persoane din suita Sea, printre cari şi câţi­va Fran­cesi, se îndreptară în urmă spre o casă reţinută dinainte şi unde prinţul se petrecu câte­va ceasuri. La 5 ore de diminaţă, prinţul se îmbarcă pe un mic va­por pentru a merge la Gura Val, localitate român­esca unde se ga­­seşte vaporul Companiei danubiene închiriat pentru circumstanţă. Vapo­rul va fi­­acostat mâine guvernului bulgar care duce pe mi­niştrii şi pe regenţii. Sosind la Vidin pri­­ţul va­rsa o circulară puterilor explicând situftţiune». Puntul de ve­dere pe care se va pune prinţul este că nici o putere n’a ridicat vr’o obiec­­ţiune în potriva persoanei sele ci nu­mai contra condiţiunilor de ixstenţie a «dunărei. Prinţul considerând acastă cestiune ca fiind de ordine interiorfe se crede în drept să răspundă efectiv la apelul Bulgariei. TURNU SEVERIN, 11 August.­La Gura Val, nici un spectator nu «sista. Prinţul de Coburg a sosit a­­colo la 7 10 dica, cu un bâtei mic, 8» reîmbrrcat şi a plecat direct la V,din. LONDRA, 11 August. — Djpf „Standard,“ prinţul de Coburg ar lansa un manifest îndată după sosi­rea sea în Bulgaria, dar n’ar face ju­rătuâul Constituţiunii. „Times* asigură că Porta a renu­ţat la adresarea unei nou­ circulari puterilor în privinţa afacerilor bul­garesti. AGENŢIA LIBERA RUSCIUK 10 August — Se des­minte egoraotul complotului ce s’a răspândit. Nu este de asemene (x­e că s’ar fi făcut arestări. BERLIN, 11 August. — pUrele o­­ficioase ţin un timbagiu foarte reservat cu privire la plecarea principelui Fer­dinand. Părerea generală este că principele singur va purta responsabilitatea si­­tuațiunel dăcă nu va ajunge a stabil ordinea în Bulgaria. ț­ i*rele oficiast se îndoesc de asemene de : succesul întreprindere!. J$v*zional ZeituriQ dice că cesti­un«« principală este de a şti cum princi­pile Ferdinand va ieşi din Bulgaria. BERLIN, 11 August.— Gazeta Co­loniei publică depeşi din Petersburg anunţând că prin scrisoarea cea adre­sată văduvei D-lui Ra­koff, Ţarul s’a pus pe feţă înaintea Europei în frun­tea partidului panslaviat. CONSTANTINOPOL, 11 August — în cercurile diplomatice se pre­tinde că nici o putere nu va recunosce pe principele de Coburg ca suveran al Bulgariei înainte ca Poarta sâ nu să fi pronunțat c tegorîc în ates^a prî vințâ. Ia ceea ce pnveaee pe R­ia»* se crede în general câ ea se v* măr­gini a proUaia. GASTEIN, 11 August. — Impera­­tul Wiihelm a plecat erl după a vedb M*jeata^ea sea a sosit ieri sara la Leud, ăsfcă soră va pleca la Passau şi se va duce de acolo la Babelsberg. RUSCIUK, 11 August. — Princi­pele Ferdinand va sosi aici mâine diminaţă. Se crede că se va opri la Vidra Brca la Lampalanca unde se va îmbarca pe Vchtul princiar care îl aştepta cu Regenţii şi cu miniştrii. Pentru a evita de a crea dificul­tăţi României, Regenţii n’au voit să întimpine pe principele la Turnu-Severin. Mâne va avea foc aici banchetul oferit de Primăriă. Din Rusciuk, principele Ferdinand se va duce, pe Dunăre la Siştov şi de acolo în trăsură la Tirnova. A «e * edga ttHl«ag ach­i telegrafioV pag III, GALAJi, 29 iulie 1887. ^ «nferiuneior întîm­­pUrl diu 4iu» de H M.ifl,4i inscri. .& cu sâoge in ,nilleie mult mnoerM. tuiul nostru cr,Sl SiMele Coleotizi.t« s® Bousitiual din cele m.l neru,iu.te 1* .dre„ opo8i.inatI sra.âud'o pe dius* e. .,tdr„ tu( miseliior din acea 41 • Nu era 4i lăsată de la L. , T cd ca să nu cetim în foile subvenţ­i­i de guvern că opoaiţiunea din ţară, genere şi ceea din Gab­ţi în special a organisat bande de bătăuşi pentru a adrobi partidul n?|ioaalior-!iber^ii guv« ra&meatali, că dîas* a ucis un om şipro a băga frica în alegătorii liber»! -acţionai!, şi o Eca'țimne de alte ve.v ^Mb, uns "jTi»! nică de ft -sef.-i’altă, Adola .VOCII COVURLUIULUI A4 rEVOTAMENTUL UNEI LOGODNICE. PARTEA II PROCESUL XII (Urmare) Observă că er«, fatr’o pivnidă vastă, iktaivft, pro uudă, plină cu butii și alerol. — Nimene nu ne va vedea, nu ne I ^îaufji, 4*80 negociantul ce aprins­ese o lumîaire și o pusese pe an atoiit rădicat în picioare. Șiretul el strigă Tartas ce pri­via în jarul st ti mirat, nu trebue s£ mora cine­va de sete aci 1 Spune’ml ce ai să mi spui, 4 se aces­tuia, Enric Soulac. — N’ar fi chip mai înainte, 4*8e Tartas, de a mă uda puțin ? Gâtul îmi e uscat !.. Fără a răspunde negociantul se în­­dreptă spre un raft plia cu buti­ if, luă una ce conținea rom și o dădu com­plicelui B£Ü. — Nam nici pahar nici rac, 4‘81 el, Fa cum vei putea. Tartas contemplă un moment bu­tiba la lumină, care părea a’l aprin­de caastele cu lumini vine. — A ! dacă crezii strigă el, că mă gonesc aceasta ! Cu o lovitură bine aplicată cu cheia sea făcu sa atră dopul și și turnă li­­chidul în gâtlej. Când absorbi aproape jumătate din conținut, Tartus, întărit, fericit, își trecu mâna pe stom&h. — A ! acesta face bine ! — Vorbesce acum! Ș J.S0 negociau* tul, c^re nu mal putea de impaointâ — D«, câci acesU îmi va da voce. — Si vedem, • 4 se Enric Soulac febril te esault... Ci al a’ml spune a­­tât de important? —­ O 1 multe lucruri, răspunse Tar­tus care se prefăcu a duce iarăși bu­tiba U gură. — Lasă butii:#, 4is0 negociautul Vei sfârși-o mai pe urmă, dacă vei vrea. — Vreau dej«, 4‘a® missrabilul râ- 4ân­d. — Ceea ce ai să’mi spui, reluă En^ ric Soulac, are raport cu întrebarea ce’ți s a adresat la audiență ? — Tocmai. — E vorba de mama D-tele V — De bătrână... un de ^lt — » devenit ? — Foarte fin sr fi acela ce mi sr apune-o. — Nu știi ? — Nici fat D­­es. Și miserabilul povesti ceea ce ââ petrecuse în căsuța de la Bsst­d* a doua 41 după aapsintrea Delfinei La­­grange, ceea ce lectori! noștri sc'i... Earic Soulac devenise vîacfc. N’avea nici o picătură de sânge în vine. Dar atunci, strigă el, suntem per­­duți. — Perduț» î Pentru ce? 4^8e Tart««, Și voi să’și termine butiba. Complicele sen i o smulse din mână. — Dacă mama D­­ele trâesce, dacă s’a evsdsit, și dacă se îodosice de ce­va... — Mal îatft! nu sa îndoesce de ni­­mic. De ce voesct tu se î

Next