Vocea Covurluiului, august 1887 (Anul 15, nr. 3411-3434)
1887-08-05 / nr. 3414
1 j |p ANUL XV. — Nr. 8,414. \80HAMBNT pentru România e un an . . • I®1 » , 6 luni ... io * eȘî pag. IV premiul oferit abonaţi'or pentru străinătate Pe un an ... 34 ^c* t 6 luni ... 17 * Abonameatel se fac in Galaţi la Ad«luutraţiunea i^iaruui, în districte la birourile postale. inie posiAiv. Redacţiunea : 15 atr. Mare , AGENTIA LIBERA TIRNOVA, 14 August. — Astfeh la orele 12, principele Ferdinand de Coburg s’a dus cu mare ceremonia In SaU M*rel Sobraniel și a depus jurămîntul Coostituțiunei. D. Stoiler, președintele consiliului a cetit man festal principelui cfttră poporal Bulgar. Aceasta cetire a fost primită cu entusiasci. ‘ Principele a strigat: Trăiască Bulgaria liberă! 10 BANI exemplarul; MERCURI, 5 AUGUST 1889. ANUNCIB linia petit Pagina IVI : 40 bsn , III: 80 . I N SERTI U N I fi RECLAME Pagina III : Sobani La Cronică , a lei Repeţirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancat* se refusa. — Artico^lele nepublicate nu st îcapoesc. APARE IN TOATE piLELE 0£ LUCRU. j|j Administratiunea : 15, str. Mare. Teleg'xa.îîie Serviciul part. al .Vocii Covurluiului«, AGENTIA HAVAS. SOFIA, 14 August. — D. Nace ivici * sosit 1» Sofift. Sa vorbesce de formarea unui dou minister cu DjStftmbulofi ca preşedinte ftl consiliu Iul fără portofoliu. SOFIA, 15 August. — După sosire» prinţului Regenţa şi ministerul EV erei 11* de cuviinţă să demisionez Pănft «cam nu sunt sciri de la Tirnov» isuprft formăreî noului cabinet, SOFIA, 15 August. — A4t dimicaţă, Ungar, garniscu» din Sofii* întrâgă ft prestat jurămînt principelui de Coburg în mânile Monseniorului Clement. După ceremoniă ofiţerii şi soldaţii tu semnat un protocol. L\ 11 ore aceia ceremonia va svee loc lft Catedrală pentru ă primi jurământul funcţonarilor Statului. VARNA, 15 August. — Azi la 11 ora s’a cântat un le-Deum solemn Armata şi autorităţile civile »a prestat jurămîntul de fidelitate prinţului Ferdinand. Toţi deputaţii au repetat acist strigăt însoţindu 1 cu urări frenetice. TIRNOVA, 14 August. — Principela Ferdinand va pleca Marți la Filipopole. TIRNOVA, 14 August. — Ministerul a depus demisiunea sea în mâinile principelui. Principele a refusat să o pritreascfe. A declarat cabinetului că voeşte să între în Sofia înconjurat de aceați miniştri cari l’au primit la Orşova şi cu care a pus piciorul pe pămîntul bulgar. Nici o hotărîre nu se va lua în privinţa schimbărui ministerului de căi după intrarea solemnă a principelui în capitala sea. A se vedea ultime seiri telegrafice pag. III. GALAŢI, 4 August 1887. Budgetul comunei noagre pe 6 luni ale anului curent financiar a fost aprobat, ni se spune, de ministerial de interne aşa cum a fost votat de majoritatea consiliului comunal în o singură şedinţă. Am spus deja că în noul budget sunt create o mulţime de posturi noue fără de nici o utilitate. Avonul public pretindea că aceste creaţiuni nu sunt făcute decât spre a capetui pe dâicăuşii lui 11 Maia. Lucrul se confirmă. Ministrul de interne, patronul lui 11 Maia, a trecut peste ele cu ochii închişi şi le a aprobat, ceea ce denotă de ajuns scopul lor. Astfel, cu totă strîmtorarea financiară în care se găseşte comuna nóastră, cu toate nevoile ce-i bat la uşă, s’au găsit bani spre a se plăti autorii stării destuil dela comună. Cât despre pavagie, despre curăţenia oraşului, despre instrucţiune, nu sunt bani. Inderetnicit de Găuţeni să mai umble prin noroie, să’şi rupă gâtui pe stradele scâlciate şi nereparate, să’i înece praful, sa’i asfixieze miasmele mortăciunilor nerădicate de pe atrade , nu face nimic, cu atât mai mare va fi bucuria ministrului de interne. De ce nu i sa supun Gâlăţeni, de ce nu’i fac pofta de a’şi da ca mieii porul pe mâna cumetrilor sei de exploatare ? Cât despre instrucţiune, cu drept cuvînt şi-a zis ministrul de interne că daca el, fără instrucţiune, a ajuns a ocupa funcţiunile cele mai înalte in Stat, de ce ar mai învăţa copil cetăţenilor carte. Timp perdut, sau cheltuiţi degiaba. Astfel partea budgetului comunal la care s’a oprit ministrul de interne, căreia i-a acordat o deosebită solicitudine, a fost capitolul relativ la instrucţiunea publică Aci numai din tot budgetul a făcut reduceri. Şi şciţî de unde a făcut reducerile ? De la salarele nefericiţilor institutori comunali, cărora li s’a suprimat gradaţiunea. Bătăuşii de la 11 Maici să se tolăndscă în funcţiuni gras plătite din bani! cetăţenilor pe cari i-au bătut, să’şi ia plata isprăvilor lor , iar nenorociţii institutori, ce’şi sfarmă t6tăş J’U* peptul să facă oamen! din micele fiinţe ce le sunt încredinţate, să rabde. De ce nu s’fiu făcut şi el bătăuşi electorali ? Pe noi înse nu ne miră faptul lui ministru de interne. El face parte din seria de persecuţiuni ce totd’auna a urmat guvernul actual contra membrilor corpului didactic din causa independenţei marii majorităţi a lor. Guvernul actual urăşce pe profesori, şi nu scapă nici-o ocasiune de a la arăta urarea. A fost silit sub presiunea opiniunii publice a vota legea de gradaţiune. Şi când că a cedat opiniunii publice, ne înşelăm , a votat’o fiind că’i venia la socoteala, de oarece prin noua lege se diminueze dreptul de gradaţiune din vechia lege. Dar chiar acea nouă lege a găsit mijlocul da a o ocoli şi de a o aplica numai pentru partisanii sei. Astfel nu se dă salarele prevăzute de ea la toţi membrii corpului didactic, ci numai la cel ce întră din nou, pe cari îl cred, sau sunt în adever colectivişti ; ceia-i’alţi vegetez* tot cu micele salare de mal înainte. înceteze dar colectiviştii a se făli cu legea de gradaţiune. Ea nu e făcută de cât tot în folosul lor ; cel puţin aplicarea ei se face numai spre binele celor ce li se închină. Şi aceasta duplicitate este în mare paria şi causa pentru care marea majoritate a corpului didactic este contra guvernului actual, pe lângă caracterul independenţei inerent posiţiunii sale* Osoaaloa. Xoca.l& — Iată mişcarea populaţiunii în oraşul nostru de la 26 iulie până l 2 August 1887: căscaţi : 21 băeţi legitimi, 2 nelegitimi , 16 fete legitime, 2 nelegitime, total 41, (dintre cari 13 israeliţî ); morţi: 13 bărbaţi, 9 femei, total 22, (dintre cari 4 israeliţi). tp&ph .VOCII COVURLUIULUIMUSTEA ■ DEVOTAMENTUL UNEI LOGODNICE. • partea 11 PROCESUL XII (Urmare) XIV. Se puse jos, şi un murmur S8 rîdică în sală. Fiecare comenta după modul său discursul ce aurise şi mulţi cari pănă atunci creifuseră în inocenţa lui Edgar, culpabilitatea acus»tului N devenise evidentă. Preşedintele lovi pe biuroul sau 4« »ăl multe ori şi comandă portăierului de a face să încetese sgomotul, apoi, când se restabili o liniște relativă, (fise ’ Măiestrul Durand nu fusese încă nici-o-dfdiâ la o asemene sărbătdre. Nici»odată nu’i fusese dat încă de a fi campionul unei cause atât de emoționată sub tote raporturile și care putea astfel să pună în lumină toate talentele sale. Acusatul era simpatic crima rămânea misterioasa, culpabilitatea indouioasă. Lumea se interesa de desnodământul cause!, pe care Nimene nu i putea prevedea și pe cari fiecare îl doria după maniera sea, ca la o adevărată enigma ! Astfel, în tot timpul cât duraseră desbaterile, în timpul depunerii, în timpul rechizitoriului mai cu same, apărătorul nenorocitului Edgar de Cordouan nu se depărtase de la pasa superbă, triumfatere, plină de despreţ şi de ioană ce am semnalat Avocatul avea o manieră de »’şi pune lornionul şi de a privi pe ace! ce depaneau contra clientului seu care’i deconcerta. Dar mai cu râmă pe când vorbi» avocatul general misiunea sea fusese la culme. Dări din umere despreţuitore, priviri rădicate la cer ca spre a’l lua de martor de prostiile spuse, mişcări de braţe indignate, izbucniri de rîs ironice suse tare, atitudini ameninţătdre şi luatoare’n rîs, nimic nu fusese cruţat. Dar binoclul mai cu seme binoclul trebuia vezut ! Ce post pe nas şi ce căderi de alungul obrazului ! In fine sosise rândul măiestrului Curând, Preşedintele îl invitase a lua CUVÎQtul. Avocatul se sculă încet, îmbrăţîşă cu o privire sala, care-l fima cu toţi ochii, cu o lovitură de deget îşi trâogeă hârtiile ce avea dinaintea lor, îşi aruncă înderept mânacele şi parul, îşi scoase toca, lăsă să’l cadă singur binoclul, se asigură că nimene nu mai vorbi», că tata lumea ’l asculta, că toţi tacesu şi întindau o ureche atentă şi lacomă, şi începu. , I) se câte-VA linii ca exi?ordin, cu voce încâtă, abia perceptibilă, făcu elogiul familie! de Cordouan, una din cele mai vechi şi din cele rase glot’ioase a fostel Guian», făcu apoi elogiul lui Edgar de Cordouan, ultimul vlăstar al acele! vechi rase cavalereşti, pe care fatalitate», o fatalitate neauzită o aruncase pe băncile curţii cu jarâţi pentru un moment numai, e idevorat, dar destul spre a vede», pan‘rabunii sei înfiorându-se şi acopitendu’s! ffcţa ! Măiestrul Dur?sd trOOCâăe s.costă S Att.