Vocea Covurluiului, septembrie 1887 (Anul 15, nr. 3435-3459)
1887-09-01 / nr. 3435
ANUL XV. Nr 8.435. it U W A M E N T socru România i an ... 20 lei luni ... io * 1 pag. IV premiul abonaţilor iCocru străinătate i un an ... 54 lei luni ... X 7 * Abonamentele I in Galaţi la Ad* l*nstraţiunea Staru i La districte la biunle postale. Redacţiunea : 15 str. Mare APARE 10 BANI EXEMPLARUL. MAR¡i, 1 SEPTEMBRIE 188?. ANUNCI B linia petit Pagina IV: 40 ben III : 80 . S E RT I U N I RECLAME ITI : 8oham Cronica : 2 lei petirile se fac cu însemnat. Scrisori nebancate se renisă. — Articolele nepublicate nu se îiapo esc. IN TOATE piLELE DE LUCRU. | Administraţiunea : 15, str. Mare. Xelegrxaxue Seniidul part. al »Vocii Covurluiului* AGENȚIA HAVAS. BERLIN, 10 Septembrie.— Gazeta Armaniei de Nord respinge opini-i ea eft politica Germaniei ar fi ipiriratft de trebuința de a obțiia ceva de la Rusia. Politica rusoă, ea, nu contrarieaza nicftire litica germanft ; nu ezstă niei un motiv de a face Rusiei un aer vieiu intru care ne am aștepta la un contratrviciu. Germania nu va pftrăsi po- 1 ica sea, ce are de scop respectul | statelor, pentru singurul motiv că cestft politică nu este antiruseseft. PARIS, 10 Septembrie. — După animal des Débats, circulă scrrea în privinţa rechiemăni apropiate a conuiului Franciei din Rusciuk, a cărui I tuaţiune ar fi devenit de nesuferit din causa anarchiei ce domneşce în iră. DUBLIN, 10 Septembrie. — Au is- i icnit încăierări la Michelstown între ilandesi şi agenţii poliţiei; doui Irudeal au fost ucişi. PARIS, 10 Septembrie.— Sahirile « n Constantinopole resumft cum urlezft ultimele negociări. Part» a conultat pe Germania și pe Francia asupra propunerii ruseşci de a trimite timisari în Bulgaria. Francia și Ger- ania »a răspuns oft ele n’au nimic • ) obiectat contra acestei propuneri. Grta rugă atunci pe Germania să lovese pe lftugft Austria și Italia pentru a le face sft accepte propunerile Germania a rftspuns cft ea nu va pana să sprijine propunerile de cât nu»1 daca Turcia le considera ca ale ANUNTIA IilBSBA BELGRAD 10 Septembrie. — Guvernul are intenţiunea de a introduce modificări în legea asupra impozitelor şi da reorganiza inspectoratele perceperii tizelor. Comisiunea însărcinată de a’şi da părerea asupra reformei impozitului fonciar şi evaluării proprietăţilor rurale continuă lucrările sale la ministerul de finanţe. BERLIN 10 Septembrie — Gazeta Germaniei de Nord, revenind asupra cestiunii întrevederi celor două împăraţi, presintă de astă dată Întrevederea ca posibilă, şi adaogă în acelaşi timp că ar fi lucru riscat ca cineva să-şi facă ilusiuni asupra resultatului acestui eveniment. LONDRA, 10 Septemvrie - Guvernul german a comunicat cabinetului angles că principele de Bismark a declinat propunerea Portei curând intervenirea sa în cestiunea bulgară. CONSTANTINOPOL, 10 Septembrie — Consiliul de miniştri a decis c'a nu ieşi din pasivitatea sea pănă nu va primi răspunsul de la principele de Bismarck. SOFIA, 10 Septemvrie. — Guvernul bulgar asigură că nu va căuta să influenţeze alegerile. Se vorbeşte despre fusiunea partidului Caraveloff cu partidul lui Zankoff. Scriea după care guvernul ar fi făcut arestări numeri se se desminte. BELGRAD, 10 Septembrie. — D. Vuiet, ministru de finanţe, şi procurorul general au făcut apel contra sentenţei curţii de casaţiune prin care se recunoasce neculpabilitatea fostului ministru Vukasin Petrovici. Ministrul de Iftsboin a convocat pentru un exerciţiut de 5 @jota emenit spre a face an serviciu militar de la 1 la 5 Ioni. Tote manevrele vor fi terminate la 15 (27) Septembrie. Sgomotele privitore la noue neînţelegeri ce s’ar fi ivit printre membrii cabinetului în privinţa alegerilor viitoare sunt pure invenţiuni. Cea mai bună înţelegere domneşte printre radicali şi liberali. O conversaţiune ci un şef al opiniMii Poare. D. Filhow, conrespondentul Agenţiei Havas la Viena, actualmente la Sofia, ne adreseză comunicarea următoare : SOFIA, 4 Septembrie. — Am avut o conversaţiune interesantă cu un şef al oposiţiunii bulgare, care se bucură de o mare influenţă în partidul său. Decoraţiunile ce am primit sunt de natură a înfăţişa soluţiunea cestiunii bulgare sub o formă ce nu se poate privi cu înlesnire i(jr. Public de altmintrele răspunsurile interlocutorului meu, făiead, bineînţeles, tote reservele mele. — De şase luni, îi pae şi opoziţiunea nu se mişcă, şi ea conservă aceeaşi atitudine de la sosirea prinţului Ferdinand. Cami sânt deci proiectele D-vdstre pentru viitor ? Dar acum ce se poate face ? Iată ministerul constituit. După Constituţiune trebue ca alegerile să se facă cel mai tarifau la 21 Septembrie. Perioada electorală va trebui să fie deschisă, iar starea de asediu rădicată. — Aveţi deci de gând să lucraţi în timpul perioadei electorale ? — Noi voim să usăm de dreptul nostru de cetăţeni, dacă ni se va lăsa libertatea, câci mi-e teama foarte mult ca guvernul să nu se dea înapoi în fața rădicării stării de asediu, și să nu proceda la acastă măsură decât în ultimul moment, pentru a lua de la adversarii sei mijloacele lor de acțiune.] — Cam sunt prevederile D-voastre în privința compunerii viitorii Sobrunii ? — Dacă alegerile vor fi libere, veți putea fi sigur că majoritatea ne va aparținea, adecă că ea va fi în parteastavelistă și în parte zatkovistă. — Iată un resultat ce va mira puțin Europa. — O ! Europa nu e la sfârșitul surprinderilor sale. Nu se știe ceea ce s’a petrecut înera aceasta de cese luni. Se va șei într’o în curând poate, pe ce oase fragile stătea puterea acelora ce ne au guvernat de atunci. — Să admitem prevederile D-voastre. Aveți majoritatea în Cameră. Care va fi atunci atitudinea D-voastre față cu prințul ? Veți fi numai antiministeriali sau antidinastici ? Ve veţi supune în sfârşit Rusiei care vei face şi ve va repeta : Nu ne trebue Coburg!...? Ss crede, nu e aşa, că scopul oposiţiunii D-voastre este şi va fi răsturnarea prinţului care nu este agreat de Rusia. — Lumea sfar putea prea bine îa* şela. Ss produce îo ţara reatru întorceri în spirite. Astfel alegerile se vor face de sigur cu strigătul de ; ijire. dlida «VOCII COVURLUIULUI* 67 NAPASTEA IKVDTAMÎITDL W\ LOGODNICE. PAKTEA 1IX. Logodnica Condamnatului XI. (Urmare). Magistratul făcu o pausă, apoi rt*. iă cu ochii ţintă în faţa adversaru» îl său : — D. Euric Soulac a spus dincon'ft oft el îți dftduse acea sumft. Partis avu o săritură pe care 8« h * a «prima. — A ! a ! se gândi el, nu mft lasă, e un voinic. — E adevărat ? întrebă judecătorul de instrucțiune. — E bine, da, acesta e adevărat, răspunse miserabilul. El mi-a dat aeoi bani. — Pentru ce ? — Spre a’mi face o grațiositate fără îndoială, Tartas cu un rîs glumeț. — De ce n ai spus de o dată ? — Pentru că nu șciaci căi va fi plăcut ; dar din moment ce el însuși... Dar vedeți, D-le judecător, că acei ce me acusă că am furat sunt ca și acei ce credeau că am ucis pe bătrână. Nu sunt nici tâlhar, nici rău ; îmi place să beu puțin, e adevărat, dar afară de acesta... Și sper cft acum îmi veți da drumul și mă veți reda societății care mă reclamă, Beca Ambès și ceiași’alți. Miserabilul se îndrepta deja spre ușă. Cu un cuvânt magistratul îl pironi în loc. — Un moment,ijae eh Iți rămâne a 'mi spune pentru ce motiv D. Enric Soulac ți-ar fi dat acastă sumă de zece mii franci... Tartas se opri în loc. — Pentru ce, di8fl eh D, Euric Soulac mi-ar fi dat acestft sumă ? Mă întrebați pentru ce ? — Da i nu se dă astfel zece mii de franci fără motiv primului venit. — Mal întăi, uit;cî miserabilul, nu sunt primul venit. — înainte. —* Apoi e evident că dacă nu mi’i ar fi datorat... — Tocmai aceasta te întreb. Pentru ce motiv aii datoria ? — Pentru nisce afaceri. — Ce afaceri ? — Lucrări. — Ce lucrări ? Tartas păstră tăcerea. — Vecji că eşti încurcat a mi răspunde ?— încurcat ! Nici de loc. — Atunci vorbeşce! strigă magistratul impacientat. — Nu pot spune nimic. — Ce te împedecă? — E un secret. — Un secret ? — Un secret care nu’mi aparţine, care aparţine D-lui Enric Soulac. — Nu vrei să dai explicaţiuni ? — Nu pot — E dar ceva de ascuns între D-tea și D. Enric Soulac ? Măsurabilul tresări involuntar. — De ascuns ? Ce voiți să ? Ceva ce nu se poate mărturisi '( s^.-er.