Vocea Covurluiului, septembrie 1887 (Anul 15, nr. 3435-3459)
1887-09-01 / nr. 3435
fOOM UOfuKLuIULui Joa cu Austria !“ Pentru noi, cu drept 830 pe nedrept,j|f^|te trece de protegeatul acestei dac&, după ottib ajunge a întri î ce se va petreci mă puteri. Dar viagères, vom A la Gamerft, prințul, urmând a se sprijihi pe partidul ce l’a adus la putere, va disolva Camera, sti, închinadu-se în dreptul seu constituțional, va face apel la concursul nostru. £ bine ! avea-vom noi atunci interes a ne depărta de dînsul ? Nu. Din acest moment putem foarte bine a fi arbitrii situațiunii. Noi vom (}ice Rusiei : — Cel ce au susținut influența voastra în aceasta țara sunt la putere. Ei se găsesc în faţa unui prinţ ce face cât un altul. Emomentul de a ne înţelege. Noi păstram pe prinţi şi vom face pe lângă dînsul parte de influenţa ce vi se cuvine ca marii noastre liberale . Prinţului îi vom ţinea limbagiul a* acesta : — Dacă voiţi să staţi, staţi *, dar vă punem condiţiunele noastre. — Daca aceste sunt intenţiunile D-voastre, prinţul de Coburg ar putea deci Ba dorma liniştit. Decoraţiunea D-voastre este Interesanta. Ea este mai cu sexa in acest sens ca lumea va crede cu mult mai mult în mânele Rusiei. Dupa D voastre ar fi altfel* pentru ca v’ați reservat da păstră fa ța cu dinsa oare-oare libertate de acțiune. — De sigur. — Cu toate aceste n’am ajuns până acolo. Situațiunea actuala nu se presintă sub acest aspect, dar, spunețim ca credeți în privința propunerii privitoare la generalui Ehrenroth? — N’am crezut nici-odată, și nici nu cred acum într o intervenire armată. Dacă aceasta propunere, este seriosă, ea va trebui sa fie sprijinită de baionete. Este sigur ca guvernul actual va reasista. Pentru aceasta nu dea o mare însemnătate ducerilor și intoarcerilor diplomatice. In sfârșit nimene nu se va mişca, şi vom fi lăsaţi să regalăm afacerile noastre între noi. Ve repet, într’o 4l 840 si la cel ce deţin puterea »41 vor dispărea prin isgonirea lor de catra ţâri. Când Iocul va fi gol, noi îl vom ocupa, şi vom regula cestiunea în sensul ce vi’l am indicat. — Ca un cuvint, (jisel întrelocutorului meu, conclusiunea D voastre este aceasta : —înțelegere cu Rusia şi manținerea prinţului de Coburg, toate aceste prin Îngrijirea Zinkoviştilor şi a Karaveliştilor. — Perfect. CxorLlsL locala* — Mâne se deschid Curtea și triu unalele. *1 efe latilioi diolvt»» au «mH a — Tot mâne se deschid şi cursurile şcollelor secundare. — Ieri, fiind aniversarea luării Griviţei, un Te-Deum s’a celebrat la biserica catedrala. — In privinţa gradaţiunii corpului deact comunal, aflăm că ministerial a lăsat sumele ce se afleu în anul trecut, şi numai pentru acel ce o aveau în acel an. — Cu plăcere aflăm ca dinstinsul nostru dentist al Curţii regale, D. L. Goldberger, a primit medalia Serviciul credincios clasa I, recompensă bine meritata pentru serviciile gratuite ce a adus garnisonei şi săracilor din Galaţi în timp de 8 ani, Adeverul şi Calomnia Ni se trimite spre publicare uru.ătorin protest semnat de un numar de cetăţeni aleşi din urbea noistră, fără osebire de partide, şi In care se arată nedreptatea şi insinuările melevole ale unul conrespondent din Galaţi contra archimandritului Chiriac Neculau. In adever este trist şi dureros reaua deprindere ce s’a lnat ca, sub masca anonimului, aft se târesoabil nie numele cetăţenilor prin diferitețiare. Cel ce atacă este bine să şi secaneze, dacă are consciinţă de cele se pune în greutatea unei persoane. Din parte-nerafierăot atari procedări şi aprobăm pe cetăţenii ce se revolta contra nedreptăţii şi intrigei. Iată protestul : D-le redactor, Am cetit în Epoca de la 29 AugUst, sub titlul de coprepondenţă din Galaţi, un şir de neadevăruri şi infamii la adresa archimandritului nostru de scaun Chiriac Neculau. Ca cetăţeni al acestei unici şi fii adeveriţi al bisericei noastre creştine, ne-am scârbit şi ne am revoltat până în suflet votiood ca s’a putut găsi un organ ca Epoca care să se facă ecoul patimelor vulgare şi a unor inimi perverse. Fără nici-un spirit de partid, fără nici-o răutate, dator! suntem, pentru respect cătră adevăr şi pentru prestigiul bisericei noastre, să venim în faţa opiniunii publice şi să protestăm din toate puterile noastre contra calomnielor ce se aduc archimandritului Chiriac. Adevărul ne obligă a spune că, graţia jertfelor şi neobositei sale sârguinţi, biserica noastra catedrală a luat aspectul unui adevărat templu episcopal. Ca din propria sea avere şi prin sârguinţa mea biserica noastra catedrala a primit multe podobe : vestminte, icone, policandre, vase sfinte şi alte odoare cu cari noi creştinii astăzi ne mândrim. Pria sârguinţa sea astăzi s’a restaurat şi înfrumuseţat biserica nostra case noue pentru slujbaşi bisericel prin el s’au făcut ; curăţenia şi disposiţiunea frumosă a exteriorului bisericei lui o datorim ; corul vocal cu care ne fălim prin stăruinţa sea tximpUra numai l’am putut avea. Şi apoi cine nu şcie astăzi în ţara întrega actul generos şi plin de lauda publicat în însuşi Monitorul Statului cum archimandritul Chiriac Neculau a oferit din averea sea 80.000 frauci spitalului Sf.Spiridon. Când un om e capabil de fapteşi de măreţe, când tótft avarera sea o consacră în acte d ei bine faceri şi la înfrumuseţarea bisericei noastre, ore nu este mai mult decât neuman, nu este mai mult decât pervers a veni cineva sub masca anonimului, şi abuzând de ospitalitatea Epocei, să ia noroiul şi să arunce cele mai sfruntate calomnii faţa unui prelat care nu merita de e stima, iubirea şi recunostinţa adevraţilor fii al bisericei noastre creştine Iată pentru ce ne-am indignat pui în suflet şi ne am grăbit a protee în faţa lumii ca un omagiu adus deverului şi binelui. (Subsemnaţii) N. Hagi Nicola. Teodorovici, H. Neniţescu, Sii Neniţescu, V. Cartovici, P. N. Avronovici, C. N. Madgearu, P. Dimitrese M. Penescu, V. P. Ionesco, Th. Stănescu, I. Simionescu, C. Caran, N. Trifănescu, V. Streck, C. Costol, C. Benisake, St. Cvuntu, St. loi P. N. Ganea, Radu Burbea, I. Firescu, Sore Ioan, P. Dobrescu, C. Dimitriu, N. Ghimbaşanu, P. Doreanu, W. H. Frigatoru, T. Şebanescu, G. Violenţi, M. N. Mhi Iebcu, N. N. Madgearu, D. Nedele Dr. Nebuneli, D. Mihailescu, P. Chailescu, I. Nebuneli, T. Balaban, A . Papadopol, Radu Alexandresc D. Lăzurescu, C. N. Dimitriu, G. Cloţel, M. T. Ionescu, major A. Babien, St. P. Altânovici, G. Gainesc Hr. Papadopol, S. I. Prundeanu, GaDţ.d», C. Niculescu, şi mai muilte semnaturi. Alt protest. Dirigentul corului vocal, cu tmperobril acelui cor ne comunică anatorul protest : Subscrişii, dirigintele şi choriştii m nice! vocile de la biserica catedrală piscopiei Dunării-de-Jos,verednic infamii publicate în jurnalul Ejo*. din 29 August a. c. de către un idivid fără de frica lui D-^eu şi fă coosdiinţa, cum câ S S. Chiriach miau, arhimandritul de scaun al vestei episcopii, ne speculezâ în i nunerarul cel primim, protestăm supra acestor infamii, și declarăm iu numai că ne am primit reglat până la cel din urmă ba dar unia din noi la nevoile *an avut ni s’au avansat acompti de U Sf. Sea, iar parte am fost chit«ti definitiv anticipat cu trei lui; Io tot timpul ne a iubit cape fr* ! — Ce idee ! — De oarece nu mi poți răspunde. — Aşi putea, dar nu voesc. — E același lucru... Dar vom întreba pe D. Euric Sculac, și vom lamuri lucrul, conchise magistratul cu un ton de amenințare. Apoi, întorcându-se spre păzitorul ce păzia pe Tartas, comanda : — Duceți pe acest om ! Miserabilul avu un fel de amețela. — Să ma duca? îngaimă el, unde? Judele de instrucțiune se pusese din nou a si foileta hârtiile. Nici voi sa rispunda. Complicele lui Euric Soulac fu apucat dinaintea acelui despreț de o mânia furioasa. — Ia lnchisoare ? urla el... O sa mă duceți iar In închisore ? Și se sbatea în mânele agenților. Se intorse spre judecătorul de instrucțiune, cu privirea sălbatecă, teribilă, cu spume ligură. — Dar e o injustiția ! strigă el. O infamia! Nici n’am ucis nici n’am furat!... Ce cai se impută?... Magistratul rădică ochii și riposta cu un accent ce mişcă măruntaiele miserabilului : — Nu ştim iacă , dar vom şti. Şi cu un gest semnificativ ordona agenților de al lua. Aceştia se aruncară asupra Iul Tartas şi târîră. Miserabilul ar fi fost şi mal înspaimîntat dacâ ar fi şciut tot ce se (ÿisese în cabinetul judecătorului de instrucţiune între acest magistrat şi Meriadeck, pe când el era dus în închisore şi pe când un agent se ducea, după cum am povestit, pe cheul Chartrons la Eurio Soulac. După ce felicită pe jepele înaporat al Bluetel de caritatea de care dăduseră probă părinţii sei primind la el pe sărmana bătrână ce căzuse dinaintea ușei lor, judecătorul de instrucțiune întrebase pe lucrătorul brutar spre ai d* oare-car! informațiuni complimentare. — Ai fost, 4 *0 ®1 Junelui, la părinții D tele de când »0 pa aceasta batrînă ? — Da, D-le. — Ai vezut ° ? — Am veijui’o. Atu încercat a o face să vorbeasca. — Ca și la toata lumea ți-a părut complect nebună ? — De sigur că e, dar de câtva timp numai, câci are une ori luciri de inteligență. — E ca o lampă pe ou e cu totul stânsă? 498® maghianul. — întocmai, Dde judecător. Și este un lucru care doroineaza în est e sentiment de terere și de spaimă. — A fost îngrozită de amenințări fiului său ? — Po e. — Csel acest Tartsa e un miseibil de cea mai rea specia, citftigistratuî. Am luat asupra lui infmațiuni. A fost dea condamnat mai multe ori, și de câtva timp, la disparițiunea marii sele, trie, nu se stie din ce mijloace mesteriei cheltuind mult și ne lucrând. £ conduita sea ce va echivoc, și * voi da drumul înainte de a Unu lucrul... Pe lângă aceste résulta « ancheta ce am pus să se facă ca i serabilul închisese pe mama sea tr’un fel de suterană vechia ce desthide lângă locuința lor, și păsase acolo mai multe 4R8fArahr»i| fara iudonez spre a se scăpa de H Ka «r**|