Vocea Covurluiului, septembrie 1887 (Anul 15, nr. 3435-3459)

1887-09-15 / nr. 3446

fi puşi în impoaiţ­iytftte s­ă face ce­rne roiul, dar chiîft penţtru bodgorecii din Putu« şi Tecutfiu, cari vor fi lip- 8 t­ de complsătoi^ ixaportanţ', pre­cum ertfi cel d?» mniab. MEf » \ * Chiar veniturile comune! G*Uţt vor fi foarte labile, câot ne pu­tud comer­cianţii sâ dupâ vasele, nu vor avea cu ce să aducă vinuri, şi neîntrarea de vase va aduce neîntrarea de axe în casa comunală, care se ştie că per­cepe un venit de peste 400 mii lei. Miaura este dauna mare din toate punctele de vedere. Şi apoi surprin­derea cu care ea este pusă in exe­­cutare tocmai în momentul culegeri viilor, când toţi nu se aştepti­­ la o aşa măsură şi nimene nu este pregă­tit a’i face faţă, prin urmare ea devi­ne şi ma­ dftunatare şi mal imposibil» de executat, afara numai dacă s a a vut în vedere a se mal da înoft o io vaura comerţului găLţâo, peste cele­lalte multe e»rl i’fcu adus la miseria în care se află. Vom reveni. Qxouica iocsuiat — Noul poliţai a, D. Voînescu, e cirul numire am anunţat’o acum câte­va z­ile, a sosi ieri şi a luat posesiu­nea postului 8.0. Intârirarea sosirii ce le dăduse loc la d­itrite vers.un), cărora noi nu le am dat nici-un cre- 4eiu­nt, şi de aceea moi le am men­ţionat — Mâne se descide sesiunea cur­ţii cu juruţ de tumul din oraşul nostru. — In şedinţa de Sâmbătă consi­liul comunal a votat cumpărarea lo­cului D-nei Alix­ vdu, din strada Mi­­vramol, pentru construirea loca­ului de licid, ca întrunind mai bine con­­diţiunile cerute de minister, adecă de a fi în o p s ț une mai centrală și în o stndl uu prea frecventată. — Numirea D-t u! Radu A’­xm­­drescu ca casier al județului nostru, pe care un snmnțm’o acum cât­ va timp, a apărut în Monitorul oficial. VOUĂ A OQVUELUIULUI ____ • 1 BMBB—M—B—Ei MB BHW■ ' ggg SBSgggBgag! ‘ M­BaaHBBTg ■— I — Mâne se încep la liceu­ concur­surile pentru mai multe catedre va­cante de şcoii primare din oraşul nos­tru şi din Tulcea. — Iată mişcarea populaţiunii ora­­şului nostru de la 6 până la 12 Sep­tembrie : născu­ţi : 20 băuţi legitimi, 15 fete legitime şi 6 nelegitime, total 41 (din cari 6 israelit ) ; càsàtori! : 1 ; m­orţ! ; 18 (din cari 2 israeliţi). — Astă seara trupa asociată de vo­­devile va da în sale, Apollo o repre­­sentaţiune în beneficiul D-lu! M. Bog­dan, cu piesele Florin şi f­lorica^ co­medii în 2 acte, şi O Pâcălitură, co­­mediă în un tot. OnozxlGeu i33Lt©xIorát — Cetim îa Epoca : Ni ne spune că între Gestiunile car! *d făcut obiectul deliberaţiunilor con­siliului miniştrilor la fest şi acele a reluării negociaţiunilor pentru înche­iarea convenţiunii de comerciu şi a ajutorelor ce guvernul trebue să dea ţăranilor din localităţile unda recolta porumbului a lipsit. — Miniştri! s’­a întrunit în con­­sili­ui Vineri sub preşedinţi D-lui loan Brătianu. — In cercurile prietene guvernului se consideră că aproape sigură convo­­caţiunea Corpurilor legiuitoare în se­siune î­n’ru-crd afrâ pentru 15- n­. - tombrie. — A sosit în capitali, venind din Moldova, D. M hai­ Kogălniceanu, și­­ D. Vasile Gheorghian, ministrul a-­ griculturei, industriei, comercialul și domeniilor. — După programul primitivul că­­­lătoriei téle, arthîducele Albrecht de Austria trebuia să pârveescft Sin­i» Duminecă. Este probabil înse că, re­ferind la dorinţa exprivirii de pere­chea regală roa­­pă, A. S. I. şi R. va prelungi şederea sec la castelul Peleş — Cetu­r în Lupta. Se vorbia Sâmbătă că, în urma a­­meninţărilor ce au făcut D-nii Ra­du Mihai şi Stătescu cu demisiunile lor în cas dacă preşedintele consiliului va persista mult în cererea de a se înlocui celebrul Sărătâru, înlocuirea acestuia nu va mai avea loc, cel pu­țin aşi curând. — Ni se comunică că R­gele nu va pleca la marile manevre de­cât după 25 Septembrie, și va sta pini. — 8 Octombrie, înainte de toate Regele va trece în rev­stă toate trupele și în urmă vor Începe manevrele, cari vor dura câte­va — Aflăm că guvernul va numi în curând o comisiune de mai multe persoane pentru a elabora un proiect de lege în privința unei noue orga­­nisări a Dobrogiei. Se z­ice că D. Paul Statescu ar vrea să fie numit guvernator al a­­cesei provincii. —­ Cetim în Națiunea : Se vorbeşce cu insistență în cer­curile guvernamentale că D. I. Bală - ceanu, ministrul României li Cons-s­tantinopole, va fi în curând transfe­­­rit în alt post diplomatic sia póit char lésât pe din »fără Al­é«;a scrii ce’i aștâpta pe D. Balăceanu se ifri­­hue unor iucunături tăcute la Con­stantinopole mai »ies în Gestiunea t­ou-. venţiunii comerciale cu Turci». U âita parte nu puţ;n ru contribuit di­ferite egouiove şi denunţări făcute în ! contra D-tsete şi cir, de st ^ai.e ne jD- teauei»te, i-; a cou.ipro.nis mult si iufcţ’unea în dipiom»t.s. — In viitore* reosunare m­iniste­­rialâ, despre c»re se vorbesce cu »ti­­ ruinţâ, între tom­isiril crri isl ver lu.s j ramas bun d;n cibmet este si D. Ft-j rak‘de, actualul ministru de (Xi^rno. U se» umbla dtji sm’si is gure poseui de min s ru prinjpouct et «1 terii 1» Vieni, post care actualmente este va­cant. — Președintele camerei de com­er­­c'U din capitală a cerut de la primă­­­riă să ia toate măsurile necestre tru oprirea comereiunu! ambulant,, se exercită de unii comercianți pretext de desfacere. — Ni se comunică că Jo­­si neri tu trecut prin capitală, du­du-89 în Bulgarii, mai mulţi­­­ruşi îmbrăcaţi civil. — M. S Regele. Însoţit de ai ducele austriac Albrecht, a venit în capitală şi a visitat arsenalul mitei, pirotechuia şi alte stabilii publice şi militare. Scri M. S. Regele şi înaltul i ospete au părăsit capitala. — Ieri a apărut în Monitorul d­al următorul decret regii : Ministrul de resbel este auto să chieme sub dispel pe timp dn­ și 25 la corpurile 1, 2, 3, de armată, toate reservele armatei manente, ale regimentelor de ii­ternă, batalioanelor de vînători,­­ mentelor de artileriă, a cadrelor minente ale dorobanţilor şi căi­lor pentru manevrele din anul eo ce ad se face pe corpuri de ara precum şi a contingentului i­881 reserva dorobanţilor cu schimbul L corpul I de armată. "LM'JM’lgLLW —.■■■ . . ... , Cienomele cerealelor portolm Brî 11 Septembrie 1887. Grâu, 8oo hect., 59 lei­, 8.50 lei, calc. Grâu, 6,200 hect., 61 lbr., 9.77/* lei, 1 Grâu, 2,000 hect., 62 lbr., 11.75 lei, n Grâu, 2,800 hect., 611/* lbr., 10.75 lei Grâu, 2,500 hect., 62 lbr., ir lei, mag Grâu, 1,900 hect., 623/4 lbr., 11.25 lein­ Grâu, 2,000 hect., 60 lbr., 8.80 lei, m Grâu, 1,800 hect., 60 lbr., 8.75 lei, m Grâu, 2,300 hect., 6ol/4 b­r. 9­ 55 lei, I Secară, 2,000 hect., 59 lbr., 6.60 lei, ii Cincuant., 2,000 hect., 62ljt lbr., 7.20 le Orz, 900 hect., 50a/4 lbr., 4.75 lei, ma I Orz, 2,000 hect, 47­/s lbr., 4.30 lei, c 1 Orz, 2,100 hect., 48 lbr., 4.35 lei, calc.il Orz, 2,500 hect., 48'/8 lbr., 4.35 k­, c. I Orz, 2,300 hect., 45 lbr., 3­80 lei, caic Orz, 1,800 hect., 47l/s lbr., 4 lei, mag­noliositul cerealelor pinuluî Brăila. An-» fn Total. . t92,to Athanasic M, Than — Vall suspina Meritdeik Cei trei amici al noștri se apropiia de aleele de Toarry. D-s0r& de MilUu­ges era să ia coacedid de la B­usU şi de la înamoratul seu. Ea nu ştia cum să exprime toti recunoştinţa ce^sipuţia pentru cei doul juni, singurii cei veniseră în ajutor în nenorocirea ses, singurii ce avuse­sera comn­pat.­mire de ea şi de Edgar de si sbis o cunosce&d. Ii repugna a le vorbi de Tartas, s le ctre o noul probă de devotament, un nou servi- C10, s le impune noue demarte. Și cu toate aceste Îs cine se pun e* adresa afară de el ? N’ar fi, o dat! Intorsi acasă, mal neputinciui, de !­cât tot-d’a-una ? Nu era sa fie pizidl mal sever, să fie împedecată de a ieși, să fie oprită de a vedea pe cine­va ? Nu mai pj*ce* nimic și părea cu totul en­tftndl, cu totul încurcată. Blueta observă acesta. — Ce ai, D-s0ră ? 4ige eft* te0il de alte contrarietăți ? Dispune de noi în toti siguranța. Meriadeik ti eu suntem gata a face tot spre a a’ț! fi utili. — Suntem ai D-vostre pe viațâ și pe n arte ! strigă cu foc lucrătorul brutal. — Suid, amicii mei. — Vorbesce d»r D-siră ! Dacă a! încă Devoe de noi « — Nu es­ta .. D jara de Millioges păru 1 se re­culege un moment, apoi luă o hotă­­rîre grabnică. — lată ce este, 4­88 e** Asculta­­ți-mfi. Blueta și Meriade­­k se aprop'aseră de luna ie'â foarte intrigați. — Sciți,­­ se Ariafta, că D. de Cordouan a foat tot de.­una convină, ei și mine, și n'a încetat de a o re­peta, a decîfrai’o în plină audiență ei «sasinitul pentru care a fost con­damnat fusrse comis, în scopul deal perde, de un 001 ce avusese nevoe­a sa scăda de el ? — D», seim aceasta. — Pe acel pui îl cucdsce, sad cel puțin crede a l cunoasce, câci presupu­surile sele, td o»4ut asupra aceluiași ca și »le mele. — Asupra D-lu! Soulac ? 4 se Blu era. — Asupra E -’u» E iric Soulao. — Din nenorocire, 4ise Meriadetk nu se póte spune atésta. — S ar putea spune, 4 88 Ariana, dacă am avea un iodicid, un înce­put de probă. — Da, înse nu’l avem. — S’ar putea avea poate. Blueta și Mtritduk ie înfiora­seră. — Vorbesce, D sdră, 4 8r-rA e* preună . D. de Cordou*n irs îodouală o idue. — O idee c*rt/l urmăresce și 1 pftrisesce de lă proof8, asupra o hot­a re s'a găsit amestecat în­­ afacerea și pe care antecedentele­­ il arată capabil de ori­ce. — D. de Cordouan ți-a spus mele somiul om V II cunosce? sti Blueta. — E un anume !Eartas Mchniddik făcu o săritură. — Tirtas? Dar scid cine este. L vestit. — Locuesce la Bastide. — Locuia, 4 la junele, câcă are alta locuință nu departe ,1® de Cordoum. — Nu departe de D. de Cordon11 — Da. A toat arestat după 811 tută și e 4^ținut la fortul Hâ. £ j

Next