Vocea Covurluiului, septembrie 1887 (Anul 15, nr. 3435-3459)

1887-09-26 / nr. 3456

5 A* « -V- • puDse ca multă mode$li^*xjriwâad simțiminte de recuD^^f^ scdlel și profesorilor. Asî-fSfcse terminară hi­­menele de capacitate chri durată 15 zile. Iiti numele candidelor ce ad reu­șit după ordinea coeficientului obți­nut : 1) Feldraan M heil, 2) Seva I. Sabovici, 3).S?g*l Anor, 4) Grut­aberg Sigmund, 5) Gh Mkdgaaru, 6) M­heil Vocu, 7) Bercovici Arnold. — Ieri m închis sesiunea curții cu jurați din județul nostru. S’au jude­cat 2 procese. Aproposito de jurați, fiarele italiana ne aduc un cas cam on bărbier a fost când urmat, apoi i a’a comutat pe­­deapsa la Id ani m­unca silnici sub acasare că șl otrăvise soţia. După câţi­va ani de munca autorităţile din Sutdie-Vaita se tr ^ră cu o decla­­raţiune că pretinsa otrăvită este ea şi ca antţiad de pedeapsa bărbatului stU, i s * făcut milă şi declară că e» traesuo. A simulat omorirea spre a scăpa de barbetul s­a. Se constată lucrurile şi sa probă că aşa era. Bietul bărbier scăpă numai cu câţ • va ani de muncă silnică. Ce a’ar fi făcut dacă era condamnat la morte ! — Ni se denunţă din comuna Bă­leni, jud­eul nostru, ca perceptorul a celei câtauî­l a ajuns spam­a locui­torilor. Bate pe b&rbaţi şi femei, ia lucrurile din casă, a­plică amenea’ după plac, vinde cea din urmă vită din bătătură ţăranului şi lumea este a­dusă la desperare. Am primit un ca­ta­rg întreg de fapte. Tragem aten­­ţiunea L­ui prefect şi a D-lui casier general sa ia masori spre a nu duce lumea la dtsnăd»jduire — De doue septeu.ftul n am primit mc'-un huo.tr dm lîom­ânm Liberă Nu scim c­us«. Dacă vnse contracții noș­tri na ni mai trimit taea în sc­himb tl rugam a ne avisa spre a înceta și noi. W'â*« — Cetim iu Epoca : D. Brătianu oprindu-se la gara Leordeni pentru a merge la Furda­­eșof, Unde a petrecut laU 4IU*» 0 »ersona ne dăduse informiţiunea pe care am pubiicat’o, că D. Brătianu * mers la moşi» L°ordenl, proprie­tatea D-lui N Creţulescu. Ast­fel scriea despre o întrevedere­­între D Creţulescu şi preşedintele consiliulat nu este fxtetâ. Nici nu e probabil ca o asemene întrevedere să aibă loc de­o­cam­­dată. D. Creţulescu a fost în capitală şi putem afirma că nici­o­dată na fost o mai mare deosebire ca »st*4' n vederile politice ale D-lui Brătianu şi ale D-lui Creţulescu. — Miniştrii au ţinut consiliui ieri diminuţi sub preşedinţa D-lui loan C. Brătianu. — In presenţa şcîrilor tngrijitoare privitoare la de salvire a oamenlor, co­mitetul oposiţiunii ieşene s’a pus i­­mediat pe lucru şi a ţinut deja mai multe şedinţe. — A fost foarte serios vorba acum câte­ va zile prin cercurile­­diploma­tice despre plecarea D-lui loan Bra­tianu la Friedcriihsruhe. De vre-o două 4'de acest egoruc pare a avea mai puţină consistenţă Totuşi se mai vorbeşte de unii despre o întrevedere a D-lui Brătianu cu prinţul de B sután­k. Mtrcuri D. R du M.hrie a avut o întrevedere cu D. Busch, jTot în a­cea zi D. Sturz* a avut asemene­a întrevedere ca D. Bench şi­­apoi cu corn­­ele Goluschows­ky. — Şt dinţa de ieri a consiliului miniştrilor a pnsentet un deosebit nitres prin însemnătatea cestinmio? cari au făcut dliettul deliberaţinm lor. Pe lângă Gestiunea disolvării an­tic'pste a Corpurilor Ifgiuitoare, cari a fost pusă din nou pe tapet, pentru a se hotărî epoca a elei d.rolvăr?, mi­niștrii s - a ocupat de resultatele date pftnft activi de chiemarea rcserviștilor și de mijMcele d a se potoli s­anda­­lul de la consiliul comanal. — Consiliul comunal al capitalei este convocat pentru «st^î Vineri. lată cum ni se spune ca D. Ioan Brătianu a dispus să se împace con­flictul dintre o parte a membrilor con­­siliului şi primar, D nil Procopie Dimitrescu şi Al. Vlădescu, a căror opoziţiune la pro­punerile primarului a fost mai ac­centuată, precum şi ceia­ilalţi membri cari sunt contrari acelor propuneri, să nu ia parte la şedinţa de astăzi- Masurile dorite de D. Ieto Câmpi­­neanu să fie puse din nod la vot , să se adopte­ze de câtre consilierii presenţi, al căror număr poate fi ori­care, de oare­ce şedinţa se ţine in ur­ma unei a treia convocări. Absenţi­ să privescâ faptul îndeplinit şi să se supună. — Cetim în Lupta . Se vorbeşte din nod despre o «­­propiată călcitoriă la Vient şi Berlin a­l­­ lui Sturdz», ministrul instrucţia nei publice. Cât pentru sgomotul răspândit că însuşi preşedintele consiliului ar În­treprinde acestă călătoriă, el este de­o­cam­dată prematur. — Se vorbfisce din nod că D. Mori­zi prefectul poliţiei capitale , va fi numit în altă funcţiune. Se zice chiar că postul de primar ar fi reservat D-lui Morczi în urma nouelor alegeri comunale ce se vor face. Guvernul crede că prin ducerea­ D-lui Moruzi de la poliţia va putea face pe d'B'decți, în cap cu D. Fleva, ea înceteze de a mal face guvernulu: oposițiune. Multe cride guvernul, dir aresta cu se va întâmpla. — A lăm că în consiliul de miniș­tri care se va întruni rst|­4’ st d­e fine sub președieța primului ministru, mi astrul de resbel va supune ocsu­ dacă ar fi bine e», Io vedere» Ic crârilor câmpului, să desconcentrezi înainte de timp pe resrviştii cari şi trebuinţă de timp pentru «ceste Ic crărî. — Li deschideres Corpurilor Li­giuitore se vor adresa mal multe ii­terpelări guvernului. D-nil Mârzescu şi Nicolae Ionesc vor interpela pe guvern relativ scandalurile provocate de ministe Sturdza, D. N. Ionescu va adresa interpelare relativă şi­ la ultimul scan­dal din consiliul general da instru­ţiune. Mai mulţi deputaţi vor adresa semene guvernului interpelări rel­tive la gheşefturile de la minister de reebel. — Consiliul general al instruction publice va termina ședințele sele il tă sara. — Minutacța armatei din capitin « început a se «provision« de m I cantități de grad. In curând se va da o mal mare di­­voltare acestei manutanțe, care e e deja înzestrată ca toate masivele^di­n modelul cel mal nod. — Preşedintele consiliului era n tărît, după cum am anun­ţat, a teu­cui pe D. general Anghelescu la » parlamentul resbelului ; acum afirm că a revenit asupra acestei idoi şij general Anghelescu va continua Ioi a fi ministru. — Se vorbesce că gârniceanu este în intra în lupta activă în contra vernului alăture cu actualii seii a o posiționil. De asemene­ae vorbesce de o o tală reorganissre • opos­­iuni', Iu ru pe care ’I cere și b&triuul lărbatd Stat de c«.re am vorbit mal sus. So I óta < h>i*r ca io aceste momiute sa se nrmtzs órr-carl nrgociărl pe­tru acésta. — D. R*du M hil este decis i »« scăpa de D. Ioan Câmpinescu d I« ••ă D. Mihail d­o­­ajunul de a K : '.iun ' g .---- ,r|t — Mtua Tartas, mama Tartei. Apoi, tutor­îndu-se spre unui din colegii ici : — O avem aci ? întrebă el. Unul din ceia­lalt« doui response . — D», D-le, e o tăcrînă nebună.. una din cele din urmă sosite, impiegatul se adresă postulantului : — Eşci ruda cu aceeU femei ? — Nu, D le, ci uuui»i un amic. Părinții mei ad strica­t. — Nişce pescari de stridii de la Ar­­pabon, 4186 impiegatul ce răspunsese la Întrebarea aceluia ce părea a fi şef. — E tatăl şi mama me», 4’*»« Ale h­ade­­k. — Ș voesci să vorbeșci acelei fe­meel ? — Da, D-le, dacă se poate. Funcționarul luă un aer important. — Directorul e absent, yi no voiți dacă trebue să te autori»'f. Afară de aceste șeii că nenorocita e cu totul nebună. — Șc i. — Iertare, D-le. 4’8« impiegatul ce vorbise d­­a, sărmana bătr'nă merge mult mal bine de câte­ va 4’!®* ^uul momente chiar când pire ași recă­­peta toata rațiunea, înțelege ceea ce î se spune și răspunde r»ton»bil la in­­trebărie ce î se adrerez». Miriadei k tresanee. Dacă era ast-fel, ținea m»l mult de cât tot d­e* una s'o veda... 0!er«n șanse, mari şansu ca să scotă ce­va de la ea ! Aştepta dir cu nelinişte hotărîrea ce era să se ia, şi avu o mişcare de bucurie când at4‘ pe impiegat 4’’ f­ind : — Condu pe Domnul... lan iau­­pra mea... Ab­ruduik nu aşteptă sfârşitul trs.­sei... Se sfuntă afiră din biureci, şi omul însărcinit - l conduce îl urmă.. Pe drum acest« » di du câte­va in­formi­ţiun». După cum spussse supe­riorului st d, batrîn* pe care era s’o visitez? îşi ameliorate mult starea du când CTA în ers* de sănătate, lu­trat în stabiliment aproape impoten­­tă şi idiotă, acum se putea mişca, şi urau momente când se putea crede că se bucura de toată rațiunea sea. — Ast­fel înțelege tot ce i se spuot? întreba lucratorul brutal. — Da, D-le, câte o dală Numai o cestiune o face sa divaghtie, adecă când i se vorbesce de fiul sed. Șeii ca e un miserabil de cea ma l rea •pecia. — Da, ds, e chiar In íncbisóre la acóstá óra. — Era, căci i sa dat drumul. — I s a dat drumul lui Tartas ! Ot'mi spui ?... — Se pare că nu s’ad putut ă«1 contra Iul probe suficiente spreH măDţipea in stare de arestare. kj­ cel puț u ne a spi a. — Așa dar i’ai ve4ut ? — A venit ieri sa întrebe noi*! despre mama sea. — Și ea l’a ve4ut? Și-ad vorst — Nu. La aspectul iul bătriti fost apucata de o crisă violenți» i la respins strigând: Sânge! sâ­c aur !* f c la — Și ce a 4is Tartas ? — N’a părut mişcat. S’a mort a da din cap murmurând : ,fc nebuna !" Apoi ne a dat cf-?a spre a procura bătrînel ce­va plecat Pe când vorbi» d, cei don­ da« sosiseră dinaintea num mie pai).­ separat de restul 4­ dirii printr om ts destul 4« vastă, t Sa

Next