Vocea Covurluiului, septembrie 1887 (Anul 15, nr. 3435-3459)
1887-09-26 / nr. 3456
5 A* « -V- • puDse ca multă mode$li^*xjriwâad simțiminte de recuD^^f^ scdlel și profesorilor. Asî-fSfcse terminară himenele de capacitate chri durată 15 zile. Iiti numele candidelor ce ad reușit după ordinea coeficientului obținut : 1) Feldraan M heil, 2) Seva I. Sabovici, 3).S?g*l Anor, 4) Grutaberg Sigmund, 5) Gh Mkdgaaru, 6) Mheil Vocu, 7) Bercovici Arnold. — Ieri m închis sesiunea curții cu jurați din județul nostru. S’au judecat 2 procese. Aproposito de jurați, fiarele italiana ne aduc un cas cam on bărbier a fost când urmat, apoi i a’a comutat pedeapsa la Id ani munca silnici sub acasare că șl otrăvise soţia. După câţiva ani de munca autorităţile din Sutdie-Vaita se tr ^ră cu o declaraţiune că pretinsa otrăvită este ea şi ca antţiad de pedeapsa bărbatului stU, i s * făcut milă şi declară că e» traesuo. A simulat omorirea spre a scăpa de barbetul sa. Se constată lucrurile şi sa probă că aşa era. Bietul bărbier scăpă numai cu câţ • va ani de muncă silnică. Ce a’ar fi făcut dacă era condamnat la morte ! — Ni se denunţă din comuna Băleni, judeul nostru, ca perceptorul a celei câtauîl a ajuns spama locuitorilor. Bate pe b&rbaţi şi femei, ia lucrurile din casă, aplică amenea’ după plac, vinde cea din urmă vită din bătătură ţăranului şi lumea este adusă la desperare. Am primit un catarg întreg de fapte. Tragem atenţiunea Lui prefect şi a D-lui casier general sa ia masori spre a nu duce lumea la dtsnăd»jduire — De doue septeu.ftul n am primit mc'-un huo.tr dm lîomânm Liberă Nu scim cus«. Dacă vnse contracții noștri na ni mai trimit taea în schimb tl rugam a ne avisa spre a înceta și noi. W'â*« — Cetim iu Epoca : D. Brătianu oprindu-se la gara Leordeni pentru a merge la Furdaeșof, Unde a petrecut laU 4IU*» 0 »ersona ne dăduse informiţiunea pe care am pubiicat’o, că D. Brătianu * mers la moşi» L°ordenl, proprietatea D-lui N Creţulescu. Astfel scriea despre o întrevedereîntre D Creţulescu şi preşedintele consiliulat nu este fxtetâ. Nici nu e probabil ca o asemene întrevedere să aibă loc deocamdată. D. Creţulescu a fost în capitală şi putem afirma că niciodată na fost o mai mare deosebire ca »st*4' n vederile politice ale D-lui Brătianu şi ale D-lui Creţulescu. — Miniştrii au ţinut consiliui ieri diminuţi sub preşedinţa D-lui loan C. Brătianu. — In presenţa şcîrilor tngrijitoare privitoare la de salvire a oamenlor, comitetul oposiţiunii ieşene s’a pus imediat pe lucru şi a ţinut deja mai multe şedinţe. — A fost foarte serios vorba acum câte va zile prin cercurilediplomatice despre plecarea D-lui loan Bratianu la Friedcriihsruhe. De vre-o două 4'de acest egoruc pare a avea mai puţină consistenţă Totuşi se mai vorbeşte de unii despre o întrevedere a D-lui Brătianu cu prinţul de B sutánk. Mtrcuri D. R du M.hrie a avut o întrevedere cu D. Busch, jTot în acea zi D. Sturz* a avut asemenea întrevedere ca D. Bench şiapoi cu cornele Goluschowsky. — Şt dinţa de ieri a consiliului miniştrilor a pnsentet un deosebit nitres prin însemnătatea cestinmio? cari au făcut dliettul deliberaţinm lor. Pe lângă Gestiunea disolvării antic'pste a Corpurilor Ifgiuitoare, cari a fost pusă din nou pe tapet, pentru a se hotărî epoca a elei d.rolvăr?, miniștrii s - a ocupat de resultatele date pftnft activi de chiemarea rcserviștilor și de mijMcele d a se potoli sandalul de la consiliul comanal. — Consiliul comunal al capitalei este convocat pentru «st^î Vineri. lată cum ni se spune ca D. Ioan Brătianu a dispus să se împace conflictul dintre o parte a membrilor consiliului şi primar, D nil Procopie Dimitrescu şi Al. Vlădescu, a căror opoziţiune la propunerile primarului a fost mai accentuată, precum şi ceiailalţi membri cari sunt contrari acelor propuneri, să nu ia parte la şedinţa de astăzi- Masurile dorite de D. Ieto Câmpineanu să fie puse din nod la vot , să se adopteze de câtre consilierii presenţi, al căror număr poate fi oricare, de oarece şedinţa se ţine in urma unei a treia convocări. Absenţi să privescâ faptul îndeplinit şi să se supună. — Cetim în Lupta . Se vorbeşte din nod despre o «propiată călcitoriă la Vient şi Berlin al lui Sturdz», ministrul instrucţia nei publice. Cât pentru sgomotul răspândit că însuşi preşedintele consiliului ar Întreprinde acestă călătoriă, el este deocamdată prematur. — Se vorbfisce din nod că D. Morizi prefectul poliţiei capitale , va fi numit în altă funcţiune. Se zice chiar că postul de primar ar fi reservat D-lui Morczi în urma nouelor alegeri comunale ce se vor face. Guvernul crede că prin ducerea D-lui Moruzi de la poliţia va putea face pe d'B'decți, în cap cu D. Fleva, ea înceteze de a mal face guvernulu: oposițiune. Multe cride guvernul, dir aresta cu se va întâmpla. — A lăm că în consiliul de miniștri care se va întruni rst|4’ st de fine sub președieța primului ministru, mi astrul de resbel va supune ocsu dacă ar fi bine e», Io vedere» Ic crârilor câmpului, să desconcentrezi înainte de timp pe resrviştii cari şi trebuinţă de timp pentru «ceste Ic crărî. — Li deschideres Corpurilor Ligiuitore se vor adresa mal multe iiterpelări guvernului. D-nil Mârzescu şi Nicolae Ionesc vor interpela pe guvern relativ scandalurile provocate de ministe Sturdza, D. N. Ionescu va adresa interpelare relativă şi la ultimul scandal din consiliul general da instruţiune. Mai mulţi deputaţi vor adresa semene guvernului interpelări reltive la gheşefturile de la minister de reebel. — Consiliul general al instruction publice va termina ședințele sele il tă sara. — Minutacța armatei din capitin « început a se «provision« de m I cantități de grad. In curând se va da o mal mare divoltare acestei manutanțe, care e e deja înzestrată ca toate masivele^din modelul cel mal nod. — Preşedintele consiliului era n tărît, după cum am anunţat, a teucui pe D. general Anghelescu la » parlamentul resbelului ; acum afirm că a revenit asupra acestei idoi şij general Anghelescu va continua Ioi a fi ministru. — Se vorbesce că gârniceanu este în intra în lupta activă în contra vernului alăture cu actualii seii a o posiționil. De asemeneae vorbesce de o o tală reorganissre • oposiuni', Iu ru pe care ’I cere și b&triuul lărbatd Stat de c«.re am vorbit mal sus. So I óta < h>i*r ca io aceste momiute sa se nrmtzs órr-carl nrgociărl petru acésta. — D. R*du M hil este decis i »« scăpa de D. Ioan Câmpinescu d I« ••ă D. Mihail doajunul de a K : '.iun ' g .---- ,r|t — Mtua Tartas, mama Tartei. Apoi, tutorîndu-se spre unui din colegii ici : — O avem aci ? întrebă el. Unul din ceialalt« doui response . — D», D-le, e o tăcrînă nebună.. una din cele din urmă sosite, impiegatul se adresă postulantului : — Eşci ruda cu aceeU femei ? — Nu, D le, ci uuui»i un amic. Părinții mei ad stricat. — Nişce pescari de stridii de la Arpabon, 4186 impiegatul ce răspunsese la Întrebarea aceluia ce părea a fi şef. — E tatăl şi mama me», 4’*»« Ale hadek. — Ș voesci să vorbeșci acelei femeel ? — Da, D-le, dacă se poate. Funcționarul luă un aer important. — Directorul e absent, yi no voiți dacă trebue să te autori»'f. Afară de aceste șeii că nenorocita e cu totul nebună. — Șc i. — Iertare, D-le. 4’8« impiegatul ce vorbise da, sărmana bătr'nă merge mult mal bine de câte va 4’!®* ^uul momente chiar când pire ași recăpeta toata rațiunea, înțelege ceea ce î se spune și răspunde r»ton»bil la intrebărie ce î se adrerez». Miriadei k tresanee. Dacă era ast-fel, ținea m»l mult de cât tot de* una s'o veda... 0!er«n șanse, mari şansu ca să scotă ceva de la ea ! Aştepta dir cu nelinişte hotărîrea ce era să se ia, şi avu o mişcare de bucurie când at4‘ pe impiegat 4’’ find : — Condu pe Domnul... lan iaupra mea... Abruduik nu aşteptă sfârşitul trs.sei... Se sfuntă afiră din biureci, şi omul însărcinit - l conduce îl urmă.. Pe drum acest« » di du câteva informiţiun». După cum spussse superiorului st d, batrîn* pe care era s’o visitez? îşi ameliorate mult starea du când CTA în ers* de sănătate, lutrat în stabiliment aproape impotentă şi idiotă, acum se putea mişca, şi urau momente când se putea crede că se bucura de toată rațiunea sea. — Astfel înțelege tot ce i se spuot? întreba lucratorul brutal. — Da, D-le, câte o dală Numai o cestiune o face sa divaghtie, adecă când i se vorbesce de fiul sed. Șeii ca e un miserabil de cea ma l rea •pecia. — Da, ds, e chiar In íncbisóre la acóstá óra. — Era, căci i sa dat drumul. — I s a dat drumul lui Tartas ! Ot'mi spui ?... — Se pare că nu s’ad putut ă«1 contra Iul probe suficiente spreH măDţipea in stare de arestare. kj cel puț u ne a spi a. — Așa dar i’ai ve4ut ? — A venit ieri sa întrebe noi*! despre mama sea. — Și ea l’a ve4ut? Și-ad vorst — Nu. La aspectul iul bătriti fost apucata de o crisă violenți» i la respins strigând: Sânge! sâc aur !* f c la — Și ce a 4is Tartas ? — N’a părut mişcat. S’a mort a da din cap murmurând : ,fc nebuna !" Apoi ne a dat cf-?a spre a procura bătrînel ceva plecat Pe când vorbi» d, cei don da« sosiseră dinaintea num mie pai). separat de restul 4 dirii printr om ts destul 4« vastă, t Sa