Vocea Covurluiului, septembrie 1887 (Anul 15, nr. 3435-3459)

1887-09-19 / nr. 3450

UfUL XV. — Nr. 3.460. »1 D­ AM B N T Romani « ... 20 leiI tu . . . io * Lg. IV premiul 1 oonatilor niji sirwnaute 34 1« 17 * ÎS. if : namemel se falap 1» Ad­­tiunea ^iaru­­scncce la biu­­bostale. 3 dact t MECC ID BANI EAAM1 LAKUL. SAMBATA, 11­ SEPTEMBRIE 1887 ANDNCIB It nia petit Papin* IV: 40 ba»T , IU: $0 » I N S B R f IF NI • fi KtfCLAME Papiua III ! Sabadi Lt Cronici : z le i Re^cprue se fac cu r»bat în­ u­rm­at. Scrinuri ne francai# se refusa. — Artico­lele nepublicate nu »« ai ap o esc. cțiunea : 15 atr. Mare. III APARE IN TOATE Q1LELE DE LUCRU. ' j Administrațiunea : 15, str. Mare. ■ X’eis grxa-îxa.© Serriciuu part. al .Vocii Covurluiulvu« AGENŢIA HAVAS. , 29 Septembrie. — Archida­­e Rudolf « primit pe membrii eon­u­­lui igienic. Prinţul « cerut s& e »reeiate delegaţii guvernamentali. • «Jia primarului din Serajevo cfc visita de sigur Sarajevo anul il r. IJDAPESTA, 20 Septembrie. — ^ le I deschia într’un mod solemx r tmentul unguresc. 3 isagiul tronului accentuez* tre­­i ț» de a face economii iar* ca cu tc aste 8ft se va terne interesele St* ,11 * se anunța propuneri pentru «'unge la sporirea veniturilor Si*­­,11 printr’o egala distribuțiune a ijjsiteior, pentru a nu apela prea ut asupra naţiunii. Guvernul pro-­­ a abolirea corpului regal al ve­r larilor, instituirea unei poliţii ru­şi, complectarea administraţiunilor iidice, administraţiunea comuni­­ţiunilor, proiecte privitore la in­acţiunea publica. Discursul 418t: i u prilejui wur«Bţ­in!îl flhilieVYfe li Croaţia, guvernul va respinge re­it­area lega de apărare. M esagiul adaogă ca relaţiunile cu moralitatea puterilor sunt amicale, bir dacă starea actuala a lucruri­­irnu înfăţişă acest aspect, totuşi­­ : mari speranţe ca guvernul, unii a­­lţi­­actori, va continua a­mân. pacea ca pană acum. Pentru a­­ă«ia guvernul va lupta cu abnega­­e pentru măoţinerea ei. AGENŢIA LIBERA ERLIN, 29 Septembrie* — Pric­ii­le de Bismarck ar dori ca D. Mi­guel, membru din Reichstag, să facă parte din minister. PESTA, 29 Septembrie. —Deschi­­derea Dietei a avut loc ieri la 12 ore. Discursul tronului, accentuând ne­cesitatea unei economii absolute, adic­ă a­recţiunile cu toate puterile străin sunt excelente ; cu toate aceste situa­ţiunea politică a continentului nu est de natu­r a ne face să uităm cu to­tul de a concentra atențiunea nasli asupra înarmării şi asupra întării puterii noastre militare MADRID, 29 Sapte Gabrie. — Con­venţiunea între Spania şi Statele U­nite relativ la insulele Filipine fost iscălită la Washington. După condiţiunile acestei conven­ţiuni toate împor­ţiunile proveniţi din Europo­ vor fi supuse la acel« tratament ca şi cele americane. PARIS, 29 Septembrie. — Versu­nea germană, în privinţa incident­­ul de la frontiera franco-germ»^ diferă da versiune a francei. Raportul francez, conţinend anche făcută de atorităţile francese, va expediat astăzi D-rul Herbette, amb­sadorul Franciei 1* Berlin. Se «ştâptâ pe Dumineca viitoara sa luţiune« acestei afaceri. Sf. PETERSBURG, 29 Septem­­brie.—Introducerea monopolului­­ tunurilor în Rusi* sa luat în corn de rațiune seneare. VARȘOVIA, 29 Septembrie. —­­ urma unui conflict cu guvernul­­ St.­Petersburg, generalul Gurko, g­vernatorul Varşoviei, a demisioul BERLIN, 29 Septembrie.—Sgonm­­tul despre demisiunea principelui de Hohenlohe, guvernatorul Alsaciei şi Lorenei, se continuă. BF°LIN, 29 Septembrie. - Gazetta Crucii I şi Die Post continuă campa­­torilor ruse. V­ENER NEUSTADT, 29Ssptem­,.n­­o *rul de praf de puşcă .L fc Fe le ho «ici » sărit în aer. 12 3i-iv­.ts au fost omorîţi. l­otuşi ieri D. N. Catargi se gâ* sia adus ca agresor. Totuşi societatea brailena şi o mare parte din Gălăţeni asista la acest proces. Avocaţii D-lui N. Catargi au fost D-nul Victor Macri, G.­Robescu şi C. Şerbescu, toţi membri ai baroului din Galaţi, cum şi D-nii D. Ionescu şi Negulescu, membri ai baroului din Brăila. Nici­ un avocat din Brăila n a voit să ia apărarea lui Tatovici, unul sin­gur, anume Dulugea, de curând nu­mit avocat al comunei Galaţi pentru judecătoria de pace, post anume creat pentru răsplata servicielor sale elec­torale, acesta singur, ordinul negr»9«t ceră avut, a aperat pe l­atovicî. După mărturiile unanime a celor ce au asistat procesul de ieri era jude­cat mai din înainte şi sentenţa era dată. Câci în adever nimene nu’şi poate închipui cum după atâte probe sdro­­bitoare aduse de aperare, D. jude de pace găsi de cuviinţă va da o sentenţă prin care ambele părţi, atât I­. N. Catargi cât şi Tatovici, sunt condam­naţi la câte 25 lei amendă, cuann­îcând faptul ca simpla contravenţune pro­vocată din certuri. Lumea a rămas indignată la au­­itul acestei sentenţî, şi fie­care j şi-a a­is că în adevĕr am ajuns­­jile când j nu mai avem justiţia. Cum e posibil I ca acelaşi jude, cum prea bine au remarcat advocaţii aperarii, cum ace­laşi jude, care cu puţin timp înainte condamnase la 15­­Jile închisoare pe unul care dăduse o palmă altuia la casin, acum nu găsesce mai bine de cât a condamna la câte 25 lei amendă pe ambii, dupăjce numai D. N. Catargi fusese victimă. Ce idee trebue să ne facem de dreptatea acestor judecă­S­ptembrie. —Regel­ ui aci 1& 3 Octombrie o visita reginei Na-Septembrie. — Inaugu­­rui Deac va avea loc e după prânz. Serba­­iuella, și un mare nu­­țiuul a sosit spre a a- Rudolph uasuusat pnn­­■\ nu póte să assisié 1» tslegrafice pag. IÜ. /, 18 Septembrie 1887. SUL DE ÎMI cat la Brăila, înaintea ce, procesul D-lui de­­•gi, acusat că ar fi bătut tăuş de la ii Maia, pe avid, impiegat vamal, înse din Brăila şi Ga­­lia ce se petrecuse la aiunea înfăţişării proce­­lor înaintea juraţilor, şi une D. N. Catargi fu­­agresiunii lui Tatovicî. re iola .VOCII COVURLUIULUI* 82 MPISTEA S^-tJ d mumL mii logodnice PARTEA IV. F­UGARUL I. (Urmare) hlutft și ieși iute, pe când b&rbie­­t U urma cu privirea mur­murând : — E idiot acest băiat! Frumos ca­ii rist ! Ilară Edgar grăbi pasul. Trebuia l]R pâr&e6«că acum livreaua. Cum ert( •i iaca ? La fie*c»re pas ce tăcea, 1* * ctre trecător ce întorcea cepul «prt j dînsul, și care părea al privi; avu o tresărire involuntară, îşi închipuia că avea deja pe urmele sale pe toţi copoii poliţiei. La colţul unei strade avu chiar un moment de emoţiune atât de mare, în­cât era să leşine Şi să cer& jos pe trotuar. Un om cu o înfăţişare rea, care’i urma pas cu pas de un moment, o pusese cu brutalitate mân* pe umer. Edgar se Intoarse și privi pe necu­noscut. — Ce vrei ? întrebă el brusc. C^la­l aU luă un aer confus și puse mâna U șapcă. — Iertare, îngână el, te luam drept Francis, un amic­al med. Sdșl con­tinuă drumul. Amicul nostru respiră. Cu tote a­­ceste acel incident, sporindu’i teme­­rile și ter­orile, îi ficu să simtă și sault neeeaiute* de a se scăpa de humele lui Fetr® înainte de a st fi dat­­Haznalamentul seu. Grăb pasul... Adese, preumblân­­du se p in Bordeaux, se oprise dina­inte* un­or magAsii, unde văituse a­târnaie a u^ă haine de tot felul, u­­nifonne vechi cu gaioane desaurite, să­bii strune, toalete de femei pline încă de un itat de p&rfum. Be oprise &­­dese spre * privi acele rămăşiţi a pu­terii 8*1 a gAlftuterie', și se g­ândi că îicolo va găsi poate ceea ce’i trebuia. 82 îndreptă în ace* p^rte. Din neno­rocire era tânjru, și cea mal mare parte diji prăvâiil erau închise. Io una vise, cea m&! mică, cea mal mi­­zfri lum­inâ prin obicneh se. Se hc&rda a bate. Mal intă! nu i se răspunsa, și numai după câte­v» minute o voce întrebâ din lăuntru : — Cine e ? — Deschide, răspunse Edgar, vin să’ți cumper ce­va. — Nu vindem la aceasta oric !­ri» poată vocea. Magasia e închisă. Amicul nostru era să se îndepăr­teze, când o altă voce, o voce de fe­­mee, strigă dintro cameră ce trebuia să fie din dosul magasiei : — Și pentru ce a al vinde ? E așa de greu de a desch­ie obloanele ? Ar­­zice cine­va că suntem preăv bogați spre a îndepărta clienții. — Trebuia să vie mal curând. — Dacă acesta n a putut ! Afară de aceste escl tot-d’a­una grăbit a în­chide. — Bine, bine, 4188 omul, nu te supăra, voi deșih de. Ș. stigă lui Edgar prin obloae : — A^tepta, deschid ! Și în fcdevgr după un moment a­­micul nostru era în ua^gisiâ. ser&hilă, reu­giuh

Next