Vocea Covurluiului, septembrie 1887 (Anul 15, nr. 3435-3459)
1887-09-19 / nr. 3450
UfUL XV. — Nr. 3.460. »1 D AM B N T Romani « ... 20 leiI tu . . . io * Lg. IV premiul 1 oonatilor niji sirwnaute 34 1« 17 * ÎS. if : namemel se falap 1» Adtiunea ^iaruscncce la biubostale. 3 dact t MECC ID BANI EAAM1 LAKUL. SAMBATA, 11 SEPTEMBRIE 1887 ANDNCIB It nia petit Papin* IV: 40 ba»T , IU: $0 » I N S B R f IF NI • fi KtfCLAME Papiua III ! Sabadi Lt Cronici : z le i Re^cprue se fac cu r»bat în urmat. Scrinuri ne francai# se refusa. — Articolele nepublicate nu »« ai ap o esc. cțiunea : 15 atr. Mare. III APARE IN TOATE Q1LELE DE LUCRU. ' j Administrațiunea : 15, str. Mare. ■ X’eis grxa-îxa.© Serriciuu part. al .Vocii Covurluiulvu« AGENŢIA HAVAS. , 29 Septembrie. — Archidae Rudolf « primit pe membrii eonului igienic. Prinţul « cerut s& e »reeiate delegaţii guvernamentali. • «Jia primarului din Serajevo cfc visita de sigur Sarajevo anul il r. IJDAPESTA, 20 Septembrie. — ^ le I deschia într’un mod solemx r tmentul unguresc. 3 isagiul tronului accentuez* trei ț» de a face economii iar* ca cu tc aste 8ft se va terne interesele St* ,11 * se anunța propuneri pentru «'unge la sporirea veniturilor Si*,11 printr’o egala distribuțiune a ijjsiteior, pentru a nu apela prea ut asupra naţiunii. Guvernul pro- a abolirea corpului regal al ver larilor, instituirea unei poliţii ruşi, complectarea administraţiunilor iidice, administraţiunea comuniţiunilor, proiecte privitore la inacţiunea publica. Discursul 418t: i u prilejui wur«Bţin!îl flhilieVYfe li Croaţia, guvernul va respinge reitarea lega de apărare. M esagiul adaogă ca relaţiunile cu moralitatea puterilor sunt amicale, bir dacă starea actuala a lucruriirnu înfăţişă acest aspect, totuşi : mari speranţe ca guvernul, unii alţiactori, va continua amân. pacea ca pană acum. Pentru aă«ia guvernul va lupta cu abnegae pentru măoţinerea ei. AGENŢIA LIBERA ERLIN, 29 Septembrie* — Priciile de Bismarck ar dori ca D. Miguel, membru din Reichstag, să facă parte din minister. PESTA, 29 Septembrie. —Deschiderea Dietei a avut loc ieri la 12 ore. Discursul tronului, accentuând necesitatea unei economii absolute, adică arecţiunile cu toate puterile străin sunt excelente ; cu toate aceste situaţiunea politică a continentului nu est de natur a ne face să uităm cu totul de a concentra atențiunea nasli asupra înarmării şi asupra întării puterii noastre militare MADRID, 29 Sapte Gabrie. — Convenţiunea între Spania şi Statele Unite relativ la insulele Filipine fost iscălită la Washington. După condiţiunile acestei convenţiuni toate împorţiunile proveniţi din Europo vor fi supuse la acel« tratament ca şi cele americane. PARIS, 29 Septembrie. — Versunea germană, în privinţa incidentul de la frontiera franco-germ»^ diferă da versiune a francei. Raportul francez, conţinend anche făcută de atorităţile francese, va expediat astăzi D-rul Herbette, ambsadorul Franciei 1* Berlin. Se «ştâptâ pe Dumineca viitoara sa luţiune« acestei afaceri. Sf. PETERSBURG, 29 Septembrie.—Introducerea monopolului tunurilor în Rusi* sa luat în corn de rațiune seneare. VARȘOVIA, 29 Septembrie. — urma unui conflict cu guvernul St.Petersburg, generalul Gurko, gvernatorul Varşoviei, a demisioul BERLIN, 29 Septembrie.—Sgonmtul despre demisiunea principelui de Hohenlohe, guvernatorul Alsaciei şi Lorenei, se continuă. BF°LIN, 29 Septembrie. - Gazetta Crucii I şi Die Post continuă campatorilor ruse. VENER NEUSTADT, 29Ssptem,.no *rul de praf de puşcă .L fc Fe le ho «ici » sărit în aer. 12 3i-iv.ts au fost omorîţi. lotuşi ieri D. N. Catargi se gâ* sia adus ca agresor. Totuşi societatea brailena şi o mare parte din Gălăţeni asista la acest proces. Avocaţii D-lui N. Catargi au fost D-nul Victor Macri, G.Robescu şi C. Şerbescu, toţi membri ai baroului din Galaţi, cum şi D-nii D. Ionescu şi Negulescu, membri ai baroului din Brăila. Nici un avocat din Brăila n a voit să ia apărarea lui Tatovici, unul singur, anume Dulugea, de curând numit avocat al comunei Galaţi pentru judecătoria de pace, post anume creat pentru răsplata servicielor sale electorale, acesta singur, ordinul negr»9«t ceră avut, a aperat pe latovicî. După mărturiile unanime a celor ce au asistat procesul de ieri era judecat mai din înainte şi sentenţa era dată. Câci în adever nimene nu’şi poate închipui cum după atâte probe sdrobitoare aduse de aperare, D. jude de pace găsi de cuviinţă va da o sentenţă prin care ambele părţi, atât I. N. Catargi cât şi Tatovici, sunt condamnaţi la câte 25 lei amendă, cuannîcând faptul ca simpla contravenţune provocată din certuri. Lumea a rămas indignată la auitul acestei sentenţî, şi fiecare j şi-a ais că în adevĕr am ajunsjile când j nu mai avem justiţia. Cum e posibil I ca acelaşi jude, cum prea bine au remarcat advocaţii aperarii, cum acelaşi jude, care cu puţin timp înainte condamnase la 15Jile închisoare pe unul care dăduse o palmă altuia la casin, acum nu găsesce mai bine de cât a condamna la câte 25 lei amendă pe ambii, dupăjce numai D. N. Catargi fusese victimă. Ce idee trebue să ne facem de dreptatea acestor judecăSptembrie. —Regel ui aci 1& 3 Octombrie o visita reginei Na-Septembrie. — Inaugurui Deac va avea loc e după prânz. Serbaiuella, și un mare nuțiuul a sosit spre a a- Rudolph uasuusat pnn■\ nu póte să assisié 1» tslegrafice pag. IÜ. /, 18 Septembrie 1887. SUL DE ÎMI cat la Brăila, înaintea ce, procesul D-lui de•gi, acusat că ar fi bătut tăuş de la ii Maia, pe avid, impiegat vamal, înse din Brăila şi Galia ce se petrecuse la aiunea înfăţişării procelor înaintea juraţilor, şi une D. N. Catargi fuagresiunii lui Tatovicî. re iola .VOCII COVURLUIULUI* 82 MPISTEA S^-tJ d mumL mii logodnice PARTEA IV. FUGARUL I. (Urmare) hlutft și ieși iute, pe când b&rbiet U urma cu privirea murmurând : — E idiot acest băiat! Frumos caii rist ! Ilară Edgar grăbi pasul. Trebuia l]R pâr&e6«că acum livreaua. Cum ert( •i iaca ? La fie*c»re pas ce tăcea, 1* * ctre trecător ce întorcea cepul «prt j dînsul, și care părea al privi; avu o tresărire involuntară, îşi închipuia că avea deja pe urmele sale pe toţi copoii poliţiei. La colţul unei strade avu chiar un moment de emoţiune atât de mare, încât era să leşine Şi să cer& jos pe trotuar. Un om cu o înfăţişare rea, care’i urma pas cu pas de un moment, o pusese cu brutalitate mân* pe umer. Edgar se Intoarse și privi pe necunoscut. — Ce vrei ? întrebă el brusc. C^lal aU luă un aer confus și puse mâna U șapcă. — Iertare, îngână el, te luam drept Francis, un amical med. Sdșl continuă drumul. Amicul nostru respiră. Cu tote aceste acel incident, sporindu’i temerile și terorile, îi ficu să simtă și sault neeeaiute* de a se scăpa de humele lui Fetr® înainte de a st fi datHaznalamentul seu. Grăb pasul... Adese, preumblându se p in Bordeaux, se oprise dinainte* unor magAsii, unde văituse atârnaie a u^ă haine de tot felul, unifonne vechi cu gaioane desaurite, săbii strune, toalete de femei pline încă de un itat de p&rfum. Be oprise &dese spre * privi acele rămăşiţi a puterii 8*1 a gAlftuterie', și se gândi că îicolo va găsi poate ceea ce’i trebuia. 82 îndreptă în ace* p^rte. Din nenorocire era tânjru, și cea mal mare parte diji prăvâiil erau închise. Io una vise, cea m&! mică, cea mal mizfri luminâ prin obicneh se. Se hc&rda a bate. Mal intă! nu i se răspunsa, și numai după câtev» minute o voce întrebâ din lăuntru : — Cine e ? — Deschide, răspunse Edgar, vin să’ți cumper ceva. — Nu vindem la aceasta oric !ri» poată vocea. Magasia e închisă. Amicul nostru era să se îndepărteze, când o altă voce, o voce de femee, strigă dintro cameră ce trebuia să fie din dosul magasiei : — Și pentru ce a al vinde ? E așa de greu de a deschie obloanele ? Arzice cineva că suntem preăv bogați spre a îndepărta clienții. — Trebuia să vie mal curând. — Dacă acesta n a putut ! Afară de aceste escl tot-d’auna grăbit a închide. — Bine, bine, 4188 omul, nu te supăra, voi deșih de. Ș. stigă lui Edgar prin obloae : — A^tepta, deschid ! Și în fcdevgr după un moment amicul nostru era în ua^gisiâ. ser&hilă, reugiuh