Vocea Covurluiului, octombrie 1887 (Anul 15, nr. 3460-3485)
1887-10-01 / nr. 3460
VUOKA UuVURLIJ IULU’ Cxcziică. la.t«rlor& — Cetim id Etpocnî D. Lisotr Catargiu * plecat ieil diminața la Băltea •& pe prințul Al. Ştirbeyvv£ §| — D. P. Carp a apua la mal multe persoaae ea are motive d’a crede c* libertatea electorală va fi asigurat* la alegerile viitoare și c* alegerile au se vor face sub ministerul D-lui loan Br&tianu. — Miniştrii au ținut consiliu ieri sub preşedinți D-lui loan Brâtianu, între altele pentru a asculta pe D. ministru al afacerile strâine, care, în cursul c&letoriei sale în strftinfttate, a avut ocaziunea sa se întâlneasc* cu mal mulți oamen! de Stat. — D. Radu Mihai, ministrul de interne, s a Întors ieri de la Craiova. Cel mult peste don* (Jiiea sea va parasi din nou capitala pentru a se duce în Moldova. — O. I. Baluceanu, ministrul plenipotenţiar al României la Constantinopole, care trebuia s* plece astăzi pentru a se întorce la poetuî seu, va mal zăbovi c&te vafde în Bucureşti, aşteptând în samirosarea fiicei sale, D na Zoe Grant, atins* de o grav* balft. — Şefii oposiţiunii unite au avut ieri întrevederi cu mai țmulte personalităţi marcante ; şt dinţa de comitet nu s’a ţinut înse şi nu se va ţinea de cât astfti 1* — Acel dintre membrii partidului janimist aflați In capital* au avut o consiituire intim* asupra situațienil politice. Ieri diminaț* D. P. Carp a plecat la Vasluiu, unde se va ocupa s* preg*tesc* terenul electoral. — Aflam c& membrii consiliului general al instrucţiuni! publice, în mare majoritate, se vor întruni în curând ptntru a redacta un răspuns la vestitul discurs de închidere a sesiu* nii pronunţat de D. Mit'ţă Sturdza. Acest răspuns va fi dat publicităţii şi negreşit c* D. Sturdza nu ’1 va g&■i dup* gus*ul seu. — Despre misiunea financiară cu care se cfice PA D. Gogu Cancuzino ar fi însărcinat de guvern în străinătate nu am putut afla încă nimic positiv. Pe când unii ne spun o* cft?ctoria directorului general al căilor ferate n’ar avea de obiect de cât afaceri ale administraţiunii în capul căreia se găseste, alţii ne asigur* c* ar fi vorbă de plasarea la Paris, Berlin şi Francfort a unei importante câtimi de rentă. Vom cânta a ne informa mal de aproape. — Permutarea despre osre am vorbit acum mai multe c)**® între D nii miniştri Sturdza şi Nacu este în *iunul d’a deveni an fapt îndeplin cu tot* opunerea celui d’intăi, care ar voi să păstreze portofoliul cultelor şi instrucţiunii publice. Decretul regal relativ va fi supus sfimnăturei Regalul de D. Brătianu la prima sea întâlnire cu suveranul. Despre intrarea D-lui Vizanti în cabinet nu mai e pentru moment nicî-o vorbă, de și D sea o anunța ca sigur* amicilor sei. — Aflăm din isvor sigur cft D Teriachiu s’a hotftrît să mal păstreze pănă la primavera postul seu de ministru plenipotențiar la Atena. • — România Liberă desminte scirea dat* de Națiunea despre retragere* D lui Sp. flaret din postul de director al ministerului cultelor şi instrucţiunii publice. Această desminţire ni se pare ciudat*, câci sunt puţine (Jdfc încă D. Ştefan Mhăilescu a spus unei persoane, care ne a repetat lucrul, că D. Mitiţă Sturdza i-a oferit locul D-lui Haret. Acesta ne a şi îndemnat atunci d’a anunţa apropiata despărţire a D lul Sturdza de D. Haret. — Printr’un ordin al ministrului cultelor şi instrucţiunii publice modificând reglementul de ordine anterioră al facultăţilor, se dispune ca studenţii cari în cursul unui trimestru vor avea mai mult de şase absenţe nemotivate de la cursuri, să fie privaţi de dreptul de a şi lua inscripţia unile pentru trimestrul următor. — Cetim în Lupta . In septămâna aceasta nu se va ţinea consiliu de miniştri sab preşedinţi Regelui. Un asemene consiliu nu se va ţinea decât Marţia viiteri, când Regele se va întorce de la Slatina spre a merge la Focşani şi când se va opri vr’o două ci’le la capitală. — Aflăm că planul general al manevrelor din acest an a fost lucrat de statul major al corpului I de armată, sub direcţiunea şefului său D colonel 3chelarie, care plan a fost aprobat fără nici-o modificare de şeful statului major şi chiar de Regele. Ca recompensă pentru reuşita complectă a acestui plan, s’a confiat D- lul colonel Sehelarie comandamentul divisiuni! generalului Ipotescu, care putea să fie încredinţată unul general. — In unele cercuri bine informate se crede că, după terminarea alegerilor în Bulgaria, Rusia va interveni cu siguranţă în cestiunea bulgară, care de astă dată va fi definitiv rezolvată. « — D. Redu M’haift, ministru de interne, va pleca în inspecţiune electorală în Moldova Marţia viitoare. D. Redu Maftta va fi 1a Focşani în timpul când R gele va fi in acest oraş. — Intr’o întrevorbire ce » avui cu o persoan*. D. Sturz* se afla tatei nemulţumit de posiţiunea ce i se creeză de pnsdinte'a consiliului, pnn aceea ca i silesce de a părăsi ministerul cultelor. D. Suri» a declarat prin acea persoan* c* dînsul ar mal trebui să nea:I stea doul ani cel puțin la aceat minister, pentru cft în urmă să se crud că a făcut ceva pentru școli ?!. Mal bine p)rcă mal inte, D-le Sturzi de la acest minister, câc măi tânjit cu greu se va găsi un alt ministru care să descurce toate cele ce le va încurc*. — Ieri D. Mhail Cogălniceanu a părăsit capitala, dureodu-se la moşii sea din Constanța, unde va sta cS^l va (Jie. De aci se spune că D-sea v pleca în străinătate intr’o misiue diplomatică. — Eminentul nostru poet Mihai Eminescu se află foarte grav bolnav ochii îl sunt împaigioaţi cu totul, n mal cun0sce pe nimene, nici chiar p sora mea, D-şora Eminescu, care s află intr’o stare desolată ; nu vorbeşi cu nimene şi (face în neştiinţă d sine. — Se vorbeşce în unele cercuri c. guvernul este decis ca în viitoareli leger! generale să nu mal susţie candidaturile D-lor Carp şi Maiorescu din contra le va combate. Pe de altă parte sef‘ce chi» D-nii Carp şi Maiorescu sunt decii de a şi pune candidaturile lor conţi guvernamentalilor. — Ministrul domenielor a fix pentru d’at de 15 Octombrie a ţinea licitaţiune la acest minister pentru arendarea pe un period de cin ani a 79 moşii ale Statului. Asemene acelaşi minister a dispus rearmdarea pe câmpul primit arendaş! a altor 34 de moşii. — Se atribue preşedintelui consliului intenţunea de a merge şi di sul la Slatina pentru a asista la inspecţiunea ce Regele va face trupele — Cetim în România : Iiftinte d’a pieri pe câmpul an nevrelor, M. S. Ragele va iscăli creţul pentru convocarea unei sesiu rxtraordinare a curţii cu juraţii Craiova care va judeca procesul cerilor vâlceni. TarUs avea bani, fAcu cinste la toti urnea. Fu regele întrunirii. Cfndieş, după închiderea cafenelei, pftrfiii pe ceialalți și opri numai pe credin-i ciosul sta Bec d’Amlks. înainte de al spune aau a’l cere ceva, ii puse în mân* cftteva piese de aur, și hoțul se apropiA de o lampa sa se conving* c* era întradevCr aur. Se intorse lângă Fartas. — Dar asta i aur ! — Da, aur. — Pentru ce mi i araţi ? — Nu ţi’l arat, ţii dau. — Mie? — Ţie. Btţivu, care după obiceiul său era cam cu chef, se arunta plângând în braţele tovarăşului ata. — OI Tartae! Tarta* I iu ncgur cţd pmlnui miul.. Şi pentru ce mi dai aceşti bau»? — Am să’ţi spun... Poţi să’mi faci un serviciu ? — Ori ce serviciu vei pofti, Odată ce mi’i plătescl așa... Tartas apucă mâna prietenului «60 o strînse tare, pe urmă uitându se țintă la dînsul, îi 4'8e: — Trebue să mă scapi de un trădător și de un laș. Bec-d’Amles nici nu Încruntă sprincenele. — Nu’l gne,fae el, ce ți * făcut ! — M’a denunțat. — Ajunge. 1 se cuvine moartea. \ a mon, dise hoțul cu mândri*. — Mal cu seama nici o imprudență! s* nu ne banueac* mol pe ti« «» Qul pe mine. — Fii pe pact ! O lovitură bine potrivit* Inti o tert*, snu o aăritură In Girona la un moment potrivit Cum e omul li o ? Finer, bAtrin r — Ticer. — Tare? — Potrivit. — Lung ? — De tali* mijloci*. — Ce profesiune ? — Brutal, îlț^ce Mariadei . — Menade* k ? II cunosc. Un voinic. — Așa ceva. — Și el te a denunțat ? — El. — Are dar ceva cu tine ? — Nimic. Nici nu m6 cunoscea Nunii ca s* se fac* bine cu poliția. — O fi poate spion? — Se vede. — Este bine de șciut. Laa* căi regulez eu. — Când vei termina afacerea, îi voi mal da un râud de baut ca acum. Sa șcie acum pentru ce, la ieși* din casa de sănătate din Loro?# Fam găsit pe Bac-d’Amlad pe urme Iul Merivderk, care nave» nio-o b nuela de primejdia cel amerints De done (Jile complicele Ini Titas se ţinea după tinărul nostru nul perdea din vedere, dar nu g sse în'* un prilej potrivit să știi din lume pe Meriadeck fără sgoin Pate o* prilejul căutat era sâ astăzi. Mariadeck se ducea s* ia v porul care merge la Bordeaux, s* lie poate timp a l sili să faci baiă. Prevederile In Bec-d’Aml este plinică. Ajuns la Lormont, Menade dup* ce se opri la o cafenea de țorm pentru a bea un coquao și * odihni, se îndreptA spre debarcată* vaporelor. ÎQerul nu cunoscea pa Bas