Vocea Covurluiului, octombrie 1887 (Anul 15, nr. 3460-3485)
1887-10-24 / nr. 3480
♦nul XV. — Nt 3,480. > N A M 3 N T ütm România un . . 30 le! luni ... io * pag. IV premiul abonaţilor im »trainable an ... 34 lei luni . . . >7 ' bi>nanu:!»;öl I Calai' iraiiun<a «iisiricre la biue pojial* edacțiunea : 15 »tr. Mare 10 HANI EXEMFLAltUL ANUWCUI linii petit Pagin* IV : 40 boat , II! . 8o » I N S E R T I U NI ji RECLAME Pigina 111 : 8o bani L* Cronici : 2 lei K fj'tirile se fac cu rabat în^muat. ecrisori utjrancit* se relua*. — Artico»le.e iicpuL icatc nu .• irapeeac. oue.LAPAilL fiA * ^ D£ LUCRU. I Administrațiunea : 15, atr. Maro. Xalag'xsuixj.e Jjpe Serviciul part. al .Vocii Covurluiului* agenția havas. I OFIA, 3 Nouembrie. — Datai A se va da un banchet la gara din jla, pentru a serba eoairea primutreu venind din Rumeli». Io F A, 3 Nouembrie. — Este inci că cxarhul ar fi convocat S-tui Ed pentru a’i inpune refuzul gunlui de a recunoste pe M niorul tent ca delegat al exarhului, die ce delegatul represintă per-Î exarhului, iar nu S-tul Sinod, AMBURG, 3 Nouembrie. — C fi Rolz a fost cu totul distrus de incendiu. Nu se seaanalezi pan ca nici-un accident de persoane. IIENA, 3 Nouembrie. — Eouia sa liberă nu crede în reluarea opinta a negociărilor comerciale cu Lâui«) care n’a răspuns iu ca ult»ILor propuneri ale AusUo-Uog^riei I alt-iuintrele, chiar dacă s’ar fac. [ stă reluare, ea n’ar permite încheia tratatului, care s’a făcut dificil* I causa împrejurărilor parlamentai uAustria și in România. BERLIN, 3 Nouembrie. — Impt uil a dormit destul de bine ; el du Li simte dureri. Ieri pe la aueza a putut părăsi patul. După amezâ ea ocupat chiar cu afacerile curente. LONDRA SJtfoaambrie.— O furtu aâ a causat m*rl stricăciuni pe easte M*î multe vase »n naufragiat. Perdcrle materiale sunt considerabile, una cu seama la Lverpool. A fost un mare număr de răniţie de morţi. LUCERNA, 3 Nouembrie. [— O furtună de zăpada a isaucoit, care întrerupt circularea drumurilor de ftt pe linia Splaiul Gothard. WASHINGTON, 3 Nouembrie — Curtea supremă a respins recursei anarhiştilor condamnaţi la scrte. Executarea va avea loc în curând. LONDRA, 3 Nouembrie. — Jecy Lud a încetat din vieță. Ea era în vârstă da 66 ani. A se vedea ultime $orri telegrafice pag ML ( ALA Jly 23 Octombrie 168. Scirile ce primim astatji ne autorisa a crede că înainte de deschiderea Corpurilor leciuitoare se va subscrie convenţiunea de comerţ între România şi Turcia şi va devenii un fapt împlinit, iar negocierile cu Austro-Ungaria vor începe, probabil însă , că la o înţelegere definitivă nu se va ajunge. Se pare că acesta cestiiune este reservată a lua o soluţiune definitivă după resultatul alegerilor generale. Ne importă însă convențiunea comercială cuTurcia, deoarece cu aceasta ţară noi facem un schimb de producte foarte important. După statistica din 1885, cifra comerțului de import şi export se ridică la 27,032,796 , din care importul figureaza pentru 9,706,488 lei, iar exportul pentru lei. Va sădică schimbul între noi cu Turcia se soldeaza cu o diferență la export în avantagiul nostru pentru suma de 7,578,820 lei. Principalele articole ce alcătuesc comerțul nostru cu Turcia sunt : făina de grâu, pe care o vindem Turciei pentru valoarea de 4 milioane, spirturi pentru aproape 3 milioane, lemne de construcţiune pentru 3 milioane, grâu 2 milioane, brânzăturî ll/2 milion şi altele. Din toate aceste se poate vedea că pe lângă interesul general al ţereî de a încheia acostă convenţiune, în specia Galaţii şi Brăila, cari sunt porturile de unde i se trimit aceste obiecte, au un interes deosebit, mai ales că făina şi lemnele constituesc comerţul special a acestor doue localităţi prin marile fabrici de făină ce posedă şi prin întinsul comerţ de lemne ce fac cu Orientul. De aceea primim cu o îndouită mulţumire scriea că în curând se va încheia convenţiunea de comerţ cu Turcia. AGENŢIA LIBERA VARŞOVIA, 3 Nouembrie. — Siuta intr’un mod sigur c& 125 leihe de rentă aur rusescâ va ii pi* IU luna viilere la Paris. BERLIN, 3 Nouembrie. — Impeul Wilhelm este puţin mai bine SAMBATi,1 OCTOMBRIE 1387, Oarorx ioa* locala* — Consiliul comasai esta convocat în şedinţă pentru »sta4( 1« 4 ore p. ca. Li orniaea (f’Rl oslo cestiunea regulăm locurilor de eh restes, locul de lictu şi Gestiune» intrepositelor. — O crimă oribilă au săvârşit aî’altăieri în cătuna Fileşci, lângă Galaţi. Du ui indivizi au Intrat In locainţa uuul s&too, i-a0 trist gâtul, pa nevesta sa», după ca »e torturst’o, epo!i-su dat foc. Sediu‘e criminsli ar fi din despărţirea III din Galaţi. — Antreprenorul construcţiunii stradal Portului îşi bate joc de lucrare. Executarea sa face în cele mai proaste condiţiuo’, patul stradei se face cu pămînt şi nînp noroios. Priveghiarea e ca şi nulă. De aceea cu plăcere afăm că un inginer special al Statului a venit să constate faptul. ■ 2æoævLcà, laa.t#rl6gai — Cetim în Epoca . Aflăm că Regele este de vre’o douăJile uşor iodispus M. S. suferă de o bronchitâ, dar fără cea mal mică gravitate. — Generalul Radu M hai sa intere din călătoria sea de inspecţiune n Moldova cu hotărîrea d’a propune consiliului miniştrilor schimbarea mai mulor prefecţi. Este bine înţeles că nu din causa vele! adiministraţiuni ce face, ministru de interne crede necesară Înlocuirea unora din prefecţii actuali, dar pentru că nu’i crede în stare ci asigura isbânda guvernului în viitoarele alegeri, — Comitetul central al partidului liberal conservator este convocat pentru astă sără Vineri, laîB1^ are sora, în localul clubului conservator. — Pria proiâctul de budget »1 ministerului de resbel pentru exercit.ul 1388-1889 sa va prevedea, între alte fiola »VOCII COVURLUIULUD r 112 HftPASTEA & lb.tr fiOTAMKSTDL MI LOGODNICE PARTEA. V. CONTRACTUL III. (Urmare) Euric se sculase teribil, cu ochii jecuţi de sânge. Şi tatăl său se scurse nu mai pu- i mişcat, nu mai puţin agitat, şi de Milongea sărise asupra junelui ! Ariana părea impasibilă. Pare» că ,a departe de acolo, şi atitudinea ei ovoea poate; mai mult decât toate peripețiile mișcătore din acea seară, cunositatea numeroșilor invitați. Edgar, impasibil, își încrucișase din nou brațele, gata să sufere orice atingere. Aștepta. Erie Soulac sări în sus. — II auriți cu toții, strigă el. Indrăsnesce să mă acuse pe mine, și să mă acuse de o ingritoare crimă, de un asasinat. Se retoarse cătră D. de Millanges. — Și’i lași să vorbească. Apoi cătră D ^oara de Millanges : — Și logodnica mea nu se scuaia pentru a protesta alăture cu mine în contra unor astfel de calomnii, pentru a me apăra ! Arianadu se mișcă din loc. — Tatăl meu avea drept, urmă tînărul, nu mai avem ce căuta aici. — Aieasta este opiniunea mea, ^ st băUiuul negustor. — Locul este luat, urmft Enrie, de cătră asasini. — Adevărat, răspunse Edgar, pentru că’l ții tu. Enrie strînse pumnii. — Ia seama ! strigă el. Nu abusa de răbdarea mea. Apoi întornendu-se cătră tatăl seu. — Să plecăm, tată ! tuise el, să plecăm ! D. de MiiLeges ii se puse în cale. — Un moment, el. Me faceți răspuntțâlor de un incideat pe care nu’l puttam prevedea sul împidecat. Edgar de Cordoiaa este tot d’auna pentru mine pomi condamnat, înfierat de lege, evadat din Inchisoare, și cu toate carne scârbă de tei da pe mâna poliției, voi fi silit, daca nu consimte a se duce de bună voie, să chiem poliția care are sa’l pună la locul 010. Se Intoarse cătră Edgar: — Nu mai avem nimic comun îoj tre noi, D-le. De la crima oribilă ce ai comis nu ne mai cundspem. Te rog dar să te rttrsgi, Edgar de Cordouan nu se mișcă din loc. Se uită la Ariana. — Voi ieși, 4’BQ el dacă D-s6ra de Millanges me va ruga. — D-s6ra de Millanges n’are a se ocupa de D-tea nici a’ți adresa rugăminte. — Me iert?, tată, 480 încet Ariana, voesc să fie o rugăminte D-lui de Cordouan. II rog să rămână și sa se * xplice. D. de MilLnges facă o ixjUuiațiune de teroare. — Fiica mea ! Ia s*lon se &n(|( un murmur de aprobare li'ie care ține*să\0dă cum se va sfârși scena. Ca și la teatru.