Vocea Covurluiului, octombrie 1887 (Anul 15, nr. 3460-3485)

1887-10-14 / nr. 3471

ANUL XV. — Nr 3 471. abonament pentru România Pe un an . . . 20 Ici « 6 Ioni . . .io * Ve^i pap. IV prtaiul d­ent abonaților pentru grr&inatate Pe un an ... 34 iei . 6 luni ... 17 * Abonamente! se tac m Gaiați la Ad­­«ir.iîtrațiutiea ^iaru­­ui.in districte la biu­­u orile postaie, MERCURT, 14 OCTOMBRIE 1887. ANUNCIU linia petit Pagina IV : 40 bani , III : 80 , I N S E R T I U N I­­i RECLAME Pagina III . So bant La Cronica : 2 lei Repedune se fac cu rabat însemnat. Scrisori neb­ancare se reiasă. — Artico­­lele nepublicate nu se Redacțiunea : 15 atr. Marc. APARh IN IQAiE piLi: L£ LUCRU. ;] Administ­rațiunea : l­a, str. Maro. X©l«ig.xa.2aa.© ierriciu! part. al »Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. 10 bANI EXEMI LABI'L. CONSTANTINO­POLE, 22 Octom­­brie. — (Cale indirectă) Nemişcarea Tereiei şi « Rusiei continu« în pri­­vinţa Bulgariei ; acest lucru confirmă indiciile de^temporizare calculată mai dinainte. Toate cele­­­alte cestiuni sunt asemene staţionare. Nu e prin urmare nici-o scrie, afară da acea privire­ la audienţa acordată ieri lui Djevdet­­paşa, ministrul justiţie , în cursul Ca­ii reia sultanul i-a remis intr un mod !|#d­emn marele cordon al Imitazului VIENA, 24 Octombrie. — După informațiunile din Consantinopole, Djevdet-pașa fiind socotit de mulț ani ca viitorul^mare-v z­r, noua favoare a cărei obiect a fost pace, dupat obiceiu nleprietale, a prevesti o schimbare mi­nisteriala apropiată. Totuși trebue sa se țină seama de aceasta că ministerul actual, ce dureaza de mai mult de dom ani, grațiă supunerii absolute câlri. ii unU««ul, fiA«aU nVr nnlai dă «St su [ per^a în schimbul acesta. OaoareaL- d cuta lui Djevdet-pașa ar avea dec ‘iciumai de scop să inspire o tema s - tatală ministerului actual, ceea ce e de sigur nefolositor pentru a con­firma perfecta mea supunere cătră sul­tanul. ROMA, 24 Octombrie. — După Inbuna, ducele de Aosta, noul in­spector general de cavaleria, va în­­cepe în Novembrie o inspecţiune mi­­nut­oasa a tuturor regimentelor de ca­valeria. Va merge în urmă la Berlin pentru a continua studiile sale asu­pra reorganisar­ii cavaleriei germane BERLIN, 24 Octombrie. — Ia pri­mele ședințe ale Reichstagului se aș* *epta ca D. de Bismarck să facă a fi interpelat de imul din principalii o­­ratori, pentru a avea ast­fel ocasiu*­nea de a se explica asupra politicei străine. VIENâ, 24 Octombrie. — Ier! re­gele Milan al Serbiei a'* dus să facă o visita de plecare împăratului Fran«z Ioseph Imparatul i a întors imediat visita. R gele Milan a plecat »,tl dimicatâ la Belgrad. A se vedea ultime soiri telegrafice pag. 1K. G­AL­ANI, 13 Octombrie 1887 Consiliul judeţan şi camera de co­merţ vor începe filele aceste întru­nirile şi desbaterile lor asupra intere­selor mari economice şi comerciale ale acestor regiuni a ţerei. Ne place a crede că una din ces­­tiunile marî asupra căreia îşi vor piro­ni atenţiunea şi activitatea va f Ges­tiunea legării portum­ huniiu pun o linie ferată directă cu Bârladul. Un atare proiect a fost depus în sesiunea trecută de guvern Corpu­rile legiuitoare. Camera a admis pro­­iectul in secţiuni, a numit raportor pe D. C. Dumitrescu, care a pre­sentat raportul şi s a înscris la ordi­nea zilei. El dar nu aşteptă de­cât votul Camerei, dar acest vot nu va veni dacă toţi Gălăţenii, toate autori­tăţile lor constituite, cu autoritatea ce au de a şi trece cuvîntul în cauză, nu vor arăta importanţa unei atari cestiuni şi pentru ţară şi pentru por­tul nostru. In prima liniă se cuvine ca consi­liul judeţului să ia în manele seu cestiunea şi să facă prin inginerii se studiul lungimea liniei, un studiu sta­tistic de produsele ce se vor trans­porta pe ea, dovedind ast­fel rema­rca liniei, şi cu aceste date studiate să dea votul său unanim, cerând guver­nului grăbirea votării liniei­ Galaţi- Bârlad. Camera de comerţ la rândul său, care cunoste cât de mult este isolată pieţa Galaţilor, din cauză că un aşa oraş comercial, în loc să fie direct pus pe linia ferată, este legat prin ambranşament, trebue să grăbescă a da un vot solemn, cerând în numele comerţului legarea cu o oră mai cu­rând a Galaţilor cu Bârladul, când prin aceasta legătură se va pune în mod firesc Galaţii în contact cu Mol­dova de sus şi va deveni ast­fel de­­buşeul firesc al produselor Moldovei, rol ''are astăzi îl jocă Odesa sad nn­u ^ l ocupa cf ră nici-tin probt mare pen­gni HniscițtQj.^ și cu perderea jurnal el s:a Oalațil0r. I^a. CaUsele bune Mndă ei c ----- ------t—~ ile ce li a---------------------­iooaiâ - a TTantem informaţi că judecăto­rul de instrucţiune de pe lângă tri­bunului nostru a chiemat în cabine­tul seu pe toţi txposanţii din oraşul nostru ce au depus obiecte . Expo­­siţiunea cooperatorilor de la Craiova. N’acn aflat înse in ce scop. — Prefectul judeţului nostru se află la Bucureşci. oţioşi l­Lt«Mc!L0:*at — Cetim în Epoca . Unul din prefecţii regimului ce mal intimi cu D. R du Mihil ne a spus că Camerele nu vor fi pute con­vocate înainte de termen, dar că de­sigur ele vor fi disolvate curând după convocare. El ne a spus asemene că instruc­­ţiuni­a 40 şi dat în vederea alegeri­­or ce ar fi să se facă pe la sfârşi­tul lui Decembrie sau la începutul lui ianuarie. Ce vor spune generalul Lecca şi prințul Dim. Gh­ica ? — Aflăm că D. Eu, Gab­i a pri­mit autorisaţiunea de a se reintoarce in ţară. Aiesta autorissț une i-a dado D. Stătescu cu ocasiunea căletoriei sale U Paris. Iată cuprinsul unei telegrame pn care o primim prin poştă de la Viena : Alergând după inforimțiuni, am a­­flat că e vorba aci de o căletoriă ce ,7 « ai ------­Aceasta câletoria ar avea de scop alipirea definitivă a României de pu­terile centrale. — Pe de altă parte Correspondance de Paris publică următoarele scîri din Bucureșei : ,V’am spus că cabinetul Brătianu a luat angageamente față cu Germa­nia în cas de resbel. Cu alte cuvinte, în cas de resbel, România va fi cu Austria în contra Rusiei. „Guvernul s’a angageat la aresta și se pregătesce in acest scop. Pen­tru acest motiv chiar se stud­izâ ces­irFonid­a „VOCII COVURLUIULUI6 103 NAPAST DIVOTAMENTUL UNEI LOGODNICE PARTEA IV. f­ugarul XIII (Urmare) Comisarul arăta pe Bec-d’Aml ey... .... Al arestat dar pe acest om pentru că este acusat da a fi voit să înece pe un tînăr lucrător brutar cu numele Meriadeik. if ^*1 P-le. Și însuși D. Meria­­deck a făcut plângerea. Șciu, dar inculpatul susține că erere,­­ îneînțelegere. Era fceb­uit căz­ut împreună în apă, așa din întâmplare. D. Bressier se uită la amicul lui Tortas. — Domnul va putea să spună așa judecătorilor, dar nu va fi crezut. — Dar pentru ce ? — Pentru că Tam autfit însumi , Volet-Vert lăudându-se la început de a fi reușit să scape pe amicul seu de un individ parei gen», plângeadu-și mai pe urmă și fiind forte desperat când i se spuse de cine­va că tânărul nu murise și că lovitura prin urmare nu reușise. De altmintrele amicul seu, adăogat agentul arătând pe Tar­tas, părea mai desolat și mai furios de­cât el. — Și pentru aceasta poate ai adus și pe D. Tartas. — Numai pentru ista. — Bănuescl dar că acești doul oa­menî au lucrat în complicitate ? — Nu bănuesc. După cuvintele ce am autjft, sunt sigur. Tartas și Bec-d’Ambès erau galbeni, tremur- ți. — Totul este fals ! strigă cel din urmă. Nu scifi ce s’a petrecut. Eram bet. Vrea să mă nenproredere, și de aceea spune așa. — Cât pentru mine, strigă Tartas, afirm că nici nu cunosc pe omul pe care sunt acuzat de a fi pus să'l înece Nu șo­i ce a putut să facă Bee-d’Am­­e­, care nici-o­dată nu este în toate mințile ; dar pentru că beti de multe ori cu dinsul nu trebue să fiu vino­vat de prostiile sale. Comisarul nu răspunse. Intrase un aprod șii presentase o hârtie. — Bine, ei, să între. Și Miriadeik, după care fusese trimis, cum ne aducem aminte, un a­­gent, fu introdus în cabinetul comi­sarului. Meriadeik, cum stim, trebuia să se întâlnească acum cu Blueta la otelul de Millanges, dar fusese nevoit să se ducă U comisiă, și apoi agentul nu dăduse versiune» să se fondeseft, ci ’i adusese într’o trăsură. De almin­­trele acest drum putea să fie foarte însemnat pentru șirul evenimentelor, câci Meriadeth putea să afle ce­va &­­mCnunte importante în întrevederea ce avea să aibă cu cel douî misera­­bili Ctrl încercaserâ sa’l trimită pe lumea ceea-daltă. Tmorul nu se lă­sase da r eă fie prea mult rugat. Când întră un biurou, ochii ssl nu putură distmnge aproape nimic din causa luminei, dsr se restabili îndată și­­ stinse pe oamenii cari erau de țâță. Recunoscu îndată pe Bec-d’Apu­­lès, apoi pe Tartas.

Next