Vocea Covurluiului, noiembrie 1887 (Anul 15, nr. 3486-3511)
1887-11-01 / nr. 3486
ANUL XV. — Nr. 3.486.bonament pentru Români* • an an . . . 26 lei I 6 luni . . . 10 * I P*g. IV premiul fent abonaţilor pentru sexuinatate e un an ... 34 lei I 6 luni ... 17 * Abonamentel sec in Galaţi la Ad maistraţiunea Sibiu, in districte la loturile postale. Redacţiunea : 15 str. Mare 10 BANI EXEMPLARUL, APARE IN TOATE piLELE DE L DUMINECA, I NOUEMVRIE 1887. A N u N c r u linia petit Pagina IV : 40 bani f III: 80 , INSERTIUNI fi RECLAMA regina III : 80 baiu La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancat* se refusa. — Artico* leie nepublicate nu ;* înnpoesc. Administraţiunea : 15, str. Maro n Xelsgrxarri© terTidu! part, al »Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. I PARIS, 11 Nouembrie. — Con. -leie Grenance, sosit U Psr s os r 9 eut sl prinţului de Coburg, pentru a obţine de U guvernul frtncesc» ift acrediteze un igent diplomatic 1» Sofia, a cerut o audienţă de la D Kouren», care na răspuns Încă. AGENŢIA LIBEEA BERLIN, 11 Noiembrie.— Reichs»ok au retusat hârtiile rusescc»eplasare contra ubisului care înterice sucursalelor Băncii rusesc l‘scumpl scrisorilor de schimb germane. BERLIN, 11 Nouembrii! — Imperatul Wilhelm este mal bine, dar in irma scirilor cari ^confirmă stares principelui moștenitor, împerAtos» An- j justa a cârjat bolnavă. Sf. PETERSBURG, 11 Nouembrie —Jurnalul din Sf.Petersburg constata că coastele Kslapky a retușat de s lua in cestiunea bulgară angAga.«naeute cc coatele J. Audrey nădajduise sa’i smulgă. Iffcs -PETERSBURG l1 Noaembrie.Iar revederea ţarului şi a împaratului Wilhelm va avea loc la gară şi vin de scurtă durată. Ţarul nu pleca din Copenhaga înainte de 17 Nouembrie. CONSTANTINOPOLE, 11 Nouembrie. — D. de Nelidorf a declarat Portel că Rusia nu poate schimba propunerile sale în Gestiunea bulgară. CHICAGO, 11 Noiembrie. — Antichistul Lingg, care a fost condamnat la moarte și care trebuia să fie executat astfel, s’a sinucis în îmbsursarea. ’S-a întrodus în gură o mică cartușă de dinamită, a aprins o la luminare şi ’şi a sdrobit creieri). BERLIN, 11 Noiembrie.— Se pregătesc în grabă apartamentele principelui moştenitor, a cărui întoarcere este hotărîtă. Buletinul oficial declară că ultima consultaţiune a medicilor constată că starea principelui constă din îngrjiri seriose. IMOLA, 11 Noiembrie.“Un mare cutremur de pămlnt s’a resimţit aici A se vedea ultime gorii telegrafice pag. III. GALAJI, 81 Octombrie 1887. I Monitorul oficial ne-a adus astăzi decretul de convocare a Corpurilor legiuitoare pentru 15 Nouembrie. Părerea multora este că Camera actuală nu va mai avea decât puţinefile după deschidere, şi pe la 22 Decembrie ambele Corpuri legiuitoare , vor fi disolvate, iar nouele alegeri se susţine că se vor face în ianuarie. Pregătirea terenului de luptă deja se vede lămurit atât din parele oposiţiunii, cât şi din cele guvernamentale. însăşi oficioasa Voinţa astăzi conţine un articol special întitulat La alegeri. Prin urmare nu e îndoiala că pre- parativele se fac în vederea unei disoluţiuni apropiate. Oposiţiunea şi-a întărit la rândul el şirurile prin admiterea în mod formal a D-lor N. Fleva, A. Djuvara, C. Arion şi Tache Ionescu în comitetul central al opositiunii unite. Elementele oposiţioniste de luptă, cari încă nu sau raliat in mod formal se vor lămuri şi mai bine îndată ce va începe lupta parlamentară la 15 Noiembrie. Junimiştii, liberalii de la Românul, cari deja s’au pronunțat pentru resistenţă, vor fi de sigur în falanga de luptă cu întreaga oposițiune, aşa încât în alegerile viitoare vom avea două câmpuri bine lămurite : de o parte guvernamentalii, de alta întreaga oposițiune, cu toate nuanțele ei, cu toți bărbaţii marcanți cari au luptat pentru instituţiunile aceste! ţerî. In spiritele alegatorilor confusiune nu se va putea face, mai ales că noi credem că oposiţiunea, cu toate nuanţele ei, va face o organisare comună în toata ţera, dând o direcţiune unică tuturor corniţelor din judeţe. r I sionica locala. — Consiliul comunei, în şedinţa ce a ţinut ieri seara, a desbătut cestiunes locurilor de cherestee, cmi unnezâ s primi o nouă împărţâlâ în urma exproprierii ce se face unora din D-nii cherestegii scoşi din causa construcţiunii doburilor. In urna unei dîscuţiunî vine ce s’a urmat în o şedinţa secreta, şi in care s’au produs diferite propuneri tinzând de a se scoate de pe locul comunei cherestegiul străin Segiler, şi cu diferenţa locului şed. a se îndestula cherestegiii români, acesta propunere cărând ca an vot, s’a admis cu majoritate propunerea de a se da câte metre cherestegiilor români şi a se mftnţinea şi D. Segaler. S’a hotftrît apoi a se ţinea o şedinţă specială în care să se desbatft Gestiunea locurilor pentru liceu, episcopia şi postă şi telegraf. — Aflam că birjarul trim Iancoviei cu No. 103, acela ears maltratase noaptea pe D. profesor Polugescu, care ca un bandit în drumul mare îl sfărimă degetele, amenințândui viața, după ce fu prins de poliția, după ce se constatară probele cele mai irecusabile că a comis acest fapt de brigand, parchetul nu găsi mai bine de făcut decât a trimite pur și simplu faptul înaintea judelui de pace, ca şi când ar fi fost vorba de o simplă certa, iar nu de o ameninţare la viaţă şi o jefuire infamă. O procedare atât de uşiră din partea parchetului nu o putem privi decât ca o primă de incursgeare pentru va gabonți î ce vor voi să se amuseze sdrobindu-ne până la sânge, fără temere de a fi ameninţiţi de parchet. Ori poate parchetul, care este în curentul luptelor noastre politice, şi-a adus aminte că D. Polugescu nu face , parte dintre fericiţii colectivişti, şi prin urmare puţin importă pe par- I chet şi oasele şi sângele D-lui Polug gesel. Am fi dorit să șoim care ar fi fost impresiunile D-lui prim-pro- curor daci, D-acle s’ar fi întâmplat ca un birjar ceea ce a a întâmplat D-lul Polugescu. Am fi dorit să vedem ce ar fi făcut D. prima-procuror când s’ar fi veitut oprit în drum de un birjar, în trăsura căruia se suise cu confienţă, apoi dat jos, jăfuit de certei şi altele, bătut, stârcit la mână, I plia de sânge şi în imposibilitate a se servi cu degetele, am fi dorit,ÿi* cem, să vedem pe D. prim-procuror dacă era tot atât de indiferent şi lăsa pe scumpul seu H*im lancovici saşi continue meseria şi cu alţi pasageri. Hei, dar ce voiţi, D. Polugescu nu e bine notat pe carnetul politic a liota .TOCII COVURLUIULUI* 117 MPASTEft DEVOTAMENTUL UNEI LOGODNICE PARTEA V. CONTRACTUL III. (Urmare) — Probe ! voeţdl să’ți spun cât mi-a plătit? Fi-v» o probă ai asta? — Da, ar fi bine de şciut. — Mi-a dat «J«2ce franci pentru lovitură, mai pe urmă alți creee ■jil de franci, când mă temeam să I an f’a arestat pe timpul procesului D-Inl de Cordouan și când voiam •A fog. — Nu este adevărat ! strigă Enric Soulac, care nu se recunosce* înot onvins, care voia să lupte pănă la capăt. Tartas se întoarse cătră dânsul cu o înfățișare atât de desprețuitore, încât negustorul începu să tremure. — Nu este adevărat, întreba el, că mi-ai dat bani ? A ta ! într’adevăr nu ți-am dat nici-un înscris. — Nu este adevărat că ți-am dat bani să comiți o crimă.. Ți s’o fi plătit să mă acnsi, să mă nenorocesci !... Și în același timp căuta să intimideze pe Tartas cu privirea se*. Hoțul luă o înfățişare indiguată: — Ce ! pentru că porți haine negre şi cravată albă, creița ca’mi vei impune, că mă vei intimida ! Din contra acesta este pentru mine un motiv mai mult să nu te mentgez. Nu eşti dintre ai noştri, şi ai voit să simţi gustul crimei. Vei vedea ce gust are ! dar, ţi-o spun de mai înainte, acest gust nu este de loc plăcut ! Tatăl lui Enric, desperat, abătut, rădică mânele la cer exclamând : — Dumneizeule mare ! Dumnezeule mare !... Amicul lui Bec- d’Ambès se Intoarse cătră comisar: — Pentru că sunt nevoit si pun punctul pe ?, Z'‘8e el» am să’i pun. Sper că mi se va ținea semi de franchița mea. — Fii liniștit, n’am să uit. Acum povesteșce-ne cum a venit Enric Soulac sa’ți propună si omorî pe soraQ*n» femeii din sir*da Cursei? — Iată . Cunosceam de rănit timp prăvălia, câ el sm gisit de multe ori de lucru acolo, descărcând diferite baloturi la port, desfacând larul cu mare, dar nici-o dată n’am avut de a face cu stăpânei. Nici nu l vexasem nici odată, când într'o 4l Pe când dădeam jos nișce butoaie cu rom, mă pomenesc că se apropie de mine un tînăr foarte bine îmbrăcat. — D. Enric Souac? — D. Enric Soulac, dar atunci nu scrim iacă dacă era dinsul. „Cum te chiemà? mă întrebă el. — „Tartis.“ Atunci m au răsurt de sus până jos, a observat că purtam haine rupte. Intr’*de aer pe vremea a- 066* nu prea stăteam bine. „Nu’ț! merg bine Afacerile, D-îe Tartas ?« mă întrebă el. Nu prea bine, mal cu de o bucată de vreme*. — Cred că f \ fi mulțumit să câștigi ceva parale, multe parale. — Dacă ași fi înulțusrfit ! răspunsei, mal cu seama d?ică nu trebue să lucrfz prea 03ult * Tartas se opri. Urmeazâ, îi 4^6 comisarul. — Urmez. Răspunsul mic nu desplăcuse omului care întreba. Im!