Vocea Covurluiului, noiembrie 1887 (Anul 15, nr. 3486-3511)

1887-11-25 / nr. 3506

lauflcțit da un simțimînt profund ncredere în viitor, Senatul, »june­n la o a patra sesiune a legislate­­lele, se simte fericit cl i-a fost a aduce petra sen la înălțare* loialul național. Trimiși aici de agiul liber și sincer ai poporul«­i ân îa urma revisuiril Constituțiu* și legi! electorale, ape! dintre ne­vom ieşi în urma preîapuirii fiele prevolati de Constituţiune, C­e întéree în steal poporala! dinți ei ne-am îndeplinit da­r, dând guvernalul M»jeetiți! Télé coneare consoiiacios, şi ea ero­ii ei progresele realisate vor fi stea şi se vor desvolta. revitairea Constituţiunii şi noae I elestorali, aşezând Statul ro­ti pe base temeinice, nimene na mal putea fac­­ea curentul pro­­salai si dea înapoi, niminul na putea fi îngiduit a silii garan­­s constituţionale se ţira ’ş­-a dat, nimeni na va putea cerea si se agi citaşi de puţin de temelia italai : dinastia. Isporul romio, şoiind a înfrâna b­aturile personale şi pasiunile me­­ntulii, stiîos unit împrejurul Tro­nu», va urma cu hot&rîre şi cu ta­tot înainte pe calea legalităţi! istituţionale, pe calea patriotismu­­luminat. St triescl, sire ! St triescl M»jtatatea Sea Regina ! Grâu, 2,700 hect, 571/* lbr., 7­86 lei, caic. Grâu, 2,500 hect., 58 lbr., 775 lei, mag. Grâu, 3,800 hect., 591/* lbr., 9.95 lei, caic. Grâu, 5,360 hect., 61 lbr., 10.60 lei, șlep. Grâu, 3,580 hect., 60 lbr., 10 lei, caic. Grâu, 1,630 hect , 62 lbr., 11 lei, mag. Grâu, 1,320 hect., 663/4 lbr., 10 lei, caic. Grâu, 3,550 hect., 61 lbr., 10.777, lei, caic Grâu, 2,100 hect., 62 lbr., 11.17V1 Eh­m- Grâu, 6,800 hect., 59V* lbr­. 9-327g lei» Sl* Porumb, 700 hect., 59% lbr., 7.77V, lei, c. Porumb, 14,000 hect., 62 lbr., 8.40 lei, mag. Porumb, 11,500 hect., 61 lbr., 8 le I, mag. Porumb, 3,950 hect., 58 lbr., 8 lei, caic. Orz, 1,900 hect., 44 lbr., 4.55 lei, caic. Orz, 5,000 hect., 457, lbr., 4­70 lei, mag. Orz, 2,000 hect., 52 lbr., 5.85 lei, mag. Orz, 1,900 hect, 44 lbr., 4.4S ici, mag. Orz, 1,300 hect , 47 lbr., 4.70 lei, mag. Orz, 1,200 hect., 49 lbr., 5 leî, mag. Orz, 1,400 hect., S29/4 lbr., 6 lei, mag. SOSI3, pe apă pe uscat Grâu . . . hect. 5,580. 10,650. Porumb . . hect. 1,000.­­S.$op. Orz , . . hect.................. 2,500. Ailuwssy Timmu, Bursa de Galați ora ottorala din 23 Noiembrie 181ii MĂRFURI. an, 1,500 hect., 62 lbr., 11,75 lei, mag. an, 1,000 hect., 62 lbr, 11.50 lei, mag. rumb vechiu, 2,000 hect., 61 lbr., 7­90 l.,m. ac. veche, 2,500 hect., 61 lbr., 7.90 lei, mag. «himb vechiu, 4,000 hect., S9l/1 lbr., 7­60« lei, mag. »rumb vechiu, 4,000 hect., 7-437« lei, slep. »rumb și Cinctantină veche, 3,800 hect., 61 lbr., 7.127, iei, mag. rz, 4,000 hect , 51 lbr., 5­50 lei, mag. rz, 1,000 hect., 43 lbr., 4.30 1ei, mag. SCHIMB :­rgint și bilete contra aur . 15-37*/•• Qpentin­ele etmlilir pirtilil Brullt. 21 NeueabrU 1MT, râu, 2,220 hect., 6o7t lbr., 10.24 l«L »!■ râu, 2,150 hect, 6o*/4 lbr., 10.25 lei sl VUqISA COVU&LUIULU* Telegrame financiare. (ÎUprv Iuțim» ister^să). BUCURESCl, 6 Decembrie, ?*­*»» R. Buce Naposai! . . . ,103400 V. Societatea de construcțiiiai. 98­00 V. Dacia-România......................23400 Argint fi­șiete contre ear. 1540 VI&NA, 6 Decembrie. BERLIN, 5 Decembrie. Napoleonul ....... 9­907* Pol imperial.............................10 29 Lire turcă ....... 11.29 Argint contra hârtii , . . . 100.00 Rubla hârtii .... 110.50 Acțiuni credit, Anstalt . . . 279 80 Rente metalici 5 la antă . . . 83.00 Renta hârtii.............................81 30 Rente aur............................... 112.00 Lose turce ....... 17.00 Londra, la vedere. 1 . . . 126.30 Paris, t . . ... 4977 BerUn, , ..... 61.90 Amsterdam, , ..... 104 3° Napoleonul..................................16.13 Renta români amortizabilă 5'/• 93 5° Obligaţiuni române noue 6% . 105 50 Înprumutul român $•/. . 102 70 Împrumutul Oppenheim . . 106 20 Rubla hârtii, comptant . . .17960 Londra | hui ...... 20.227, Paris, s luni...... 80.05 Amsterdam 9 . . . . . .16795 împrumut municipal Bucurete 1 84 92 50 PARIS, $ Decembrie, Rem­a­­rances! iVs’/r * * * w*-io Rente români perpetui­s% . 91 70 împrumutul «Na .879 . . . 418.00 9 9 «Sil • . . 370 eo Banei otoman!. ..... $16.25 Datoria turei 13 97 LONDRAj 5 Decembrie FRANCFORT, 5 Decembrie. Roata români amortis, $*/»• • 93 56 Lose turce 3400 împrumutul egiptea .... 177 00 Londra, la vedere . . . . . 25 34 Amsterdam % luul. , . ; ; *08 25 Berii«, . ... . '*3 37 Consolidatele auglese . . , 101 7/t Actiaaile Băncii Românie) 67, Paris, 1 luai...... 25 56 Berii«, 9 ... . . . 20. $0 Amsterdam 9 ...... 12 03 OBSERVATORUL meteorologic dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. Uxltim*« (K«*0­ori»l &axo*em­ail) de U Sivei«] . «5 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALATI, $ Decembrie 1881. tamarini « O* yi constat U drei si mjur.i tu arittmstr. •. ». *................................... .6a o a. «.»..................... 601 S. R.o. . . . .............. 61 a UttdUL . . 4 .­­ . . . . . S6l 2 Twrapariral I» ««bid ■dut«».........................................gg »»»Im» ........... ie 2 ,. «iu.-4-S.. ».».-f-*­­•■»• *8 p­ai. ,9.Uâ--------------------S4 OM »piti­tor......................... 16 o Stare» higrometrică reUtivr. ... 75 Teeei «nea vaporilor ia «iLactn . 4.S CTltxxn.« scixi. PARIS, 5 Decembrie. — Se asi­gură că D. Carnot va consulta astăzi pe D-nii Leroyer, Floquet, de Frey­cinet, J. Ferry, Clémenceau, Ribot și alții. E probabil un cabinet sub preșe dința D-lui Goblet, cu D-niî Rouvier și Flourens. Mesagiul preşedintelui se va ceti Luni. LONDRA, 5 Decembrie. — Lord Lyons, fostul ambasador la Paris, a murit­ la Bissegnano de cutremurul de pă­­mînt, 22 oameni au­ fost ucişi şi 60 răniţi ; perderile sunt evaluate la un milion. LONDRA, 6 Decembrie — O de­peşă din Viena adresată durelor an­­gle se asigură că se fac concentrări de trupe ruse la frontiera germană şi austriacă ; acesta a influenţat în mod defavorabil asupra burselor din Viena şi Berlin. PETROLIU RUS Í£T UJLipi dia primele fabrici a Cauciulea. Lei ’7.15 Gara Mal sad franci Mo. Lei 10 li tras ce accual plătit. ASEMENEA ŞI ULEItI MINERAL RUSESC d­a. preţurile 1* C. DINERIMAN Strada Bu­vedtr« Din intriga tură, d’intre persoanele cărora li s’a confiat bilete de a loteriei seclei din Pechea spre desfacere, numai cinci Domni cetăţeni din acest oraş şi o prefectură limi­trofă au mai rămas cari n’au dat compt de biletele ce au bine-voit a primi pentru un atare scop. Fiind-că pentru daua de 28 Nouembrie curent este convocat comitetul de suprave­­ghiare și control ad-hoc spre a decide tfiua tragerii, previn pe acei Domni ca în termen de trei tfile de astăzi s& depună la onor. proiectură din localitate costul biletelor vîn­­dute sau biletele nedesfăcute, câcî o dată cu publicarea situatiunii acestei loterii vom fi siliţi cu regret a aduce la cunoscinta ge­nerală numele acelor Domni, spre a li se cundsce generositatea cu care sunt dotatî în caşuri când li se face apel pentru înde­plinirea unui fapt mărinimos. COMITETUL. ULTI­OARA. ROMA, 6 Decembrie, -r-­In urma informaţiunilor date în Cameră de D. Crispi, 900 case au fost dârîmate * Spre ingrijirea dinţilor sănătoşi şi ata­caţi se recomandă în mod deosebit prepa­ratele dentare cosmetice renumite și probate încă de mult ale medicului dentist ces. reg. de curte Dr. J. G. POPP în Viena, 1. Bognergasse Art. 2, a cărui apa de gură atiatkermnii, pastă de dinți şi prafuri de dinți se bucură în tot­d’a­una de cea mai însemnata Vincere și de cea mai mare plă­cere pănă în cercurile cele mai largi şi cele mai înalte, fiind ele cele mai excelente mij­­loace pentru curăţirea şi conservarea dinţi­lor, gingiilor, cerului gurei, şi la o întrebu­inţare regulată zilnică se preţuesc de cel mai strălucit şi admirat profilactic. Se atrage tot­dea­una atenţiunea ca preparatele veri­tabile ale med. Popp să fie înzestrate cu marca de deposit, de oare­ce falsificatele de cele mai multe ori conţin amestecături ruină­­tore sănătăţii. Işi întrerupea­ jocul când trecea pe hogi dîoşil. Se dea pirttfi de dlaea ea şi când r fi simţit o repalsia de instinctivi putru acea creatar! Imbrieatâ poete­st la negra, «are îi ochii lor apl­­sa ea o peti pe deeerol etrim­eift Io­are ee jaeaU voiosi. De o dat! femeea plra a fi gleit cea pe ciut». Intr’ana dia aleele «ele mal umbrite le paroului, o ale! strîmbi, oam la s­paria, o jan!­dok­i ședea la picio­ul unui arbore. Ținea pe genunchii sei un copil oic. Locul era forte bine ales. Aci nici-un sgomot, nici-un joc. Copiii erau î­npriștiițî în nisre ni- ipBr mal ea semi prin sleele «entrais 'Doica probabil na eanoșeea pe «« aio­­ana dia cele-lalte servitoire, sad ea primi«« ordin sâ nu între fo vorbi ea nimeni* Femeea îmbrâcat! în negra treea de don! ori pe dinaintea doieei, «are, preocupat! fir! Indooeu­, no obser­­vase. Acea femee, trecând, smucise asupra copile! pe cere o ținea dorea o pri­vire a cărei strălucire fusese stins! de venii care ’i acoperi» fața. Apoi fa apaeat! de o tremurători nervos! care o sgndoia at&t în e&t i se slăbit fi picioarele. In fine luft un eoaan. Se pase jos la cftțSva pași departe de doică, care numai alune! băgase de rem­ presența e». Copilul, o fetiță forte veseli, simțindu-se la aer curat, siria pe genonchi! doicel séls și privia de jar Smortjar ca nisce ochii ferte de­ștepți, ferte vioi. Doiea, o mieft Breien! vigaréeA, grée A, ea feța roșii, framéei, în bo­neta f­eefi ea panglice roșii de colère cireşilor, ie pleea ea mare răbdare la téte caprițiele copiliți», care din eftndin când rîdea cu hohote şi «co­tea nişee lunete neertientatf, pe cari mamele pretind a le înţelege ane erl. De o dat! o frâne!­oteţu din ar­borele sub e«re sedeift doica şi feme­ea imbricat! în negru. Franca făcu un vârtej în aer, epo­ci c­u 1* plmint. Copila o vedu «barând şi ea mare bucurii o arma ca ochii. C&nd frun4* fa U pămînt, fetiţa •e nit! un moment la ea cn mirare, apoi on ciudă, şi In fine en fnriP, fruDij* nn 18 mal mişea din loc. Femeea îa negra atonei rftdio! fron-­4a, «e «eulă, întinse braţul şi dădu iar drum frut^ei, care reîncepu «A fac! an vârtej prin aer pin! ce 6*4* din nofi la pftmînt. Și copila, cu băgare de «om! la aceetft mișcare, v«4cnd pă frun4* iar ■bura în aer, începu a rîde eu ho­hote și ei ear! de bucurii pe genun­­chil doicel lele Necunoscuta reînoui de trei ori t­­oea rid­ică, dar a treia er! de pri­­«ce. Copila data un alt joe. Se uita la trupul cu o indiferenți suverani. Totuşi această acţiune stabilise o relaţiune între necunoscut! şi doici. Doica, cam spftriatl, sau mai bine intimiditat! de înfățişarea femeii în negra, na caU4* sâ intepi conver­­sațiunea. (Fa urma).

Next