Vocea Covurluiului, decembrie 1887 (Anul 15, nr. 3512-3535)
1887-12-02 / nr. 3512
ANUL XV. — Nr 3 612. ÎBO»»MfNT pentru Romim» P* an an . . . io let , 6 Urni . . . io * Ve«$î pag. IV premiul oferit abonatilor pentru strainatate Pe un an ... 34 I*‘ , 0 luni ... 17 * Abonam cruel se fac In Galafi la Admianitra punea (Jiaruui,în districte la biuduile postale 10 8AN1 fiXEMl'LAKuL. MERCUlil. 2 DECEEMBRIE 1887. A N n N CI U linia petit Pnjfina IV : 40 bani . Uri 80 , I K 5 FR TI IT N I ti reclame IU : So bani I * Cronică : 2 lei Kopetirile se fac ca rabat însemnat. Scrisori nefrauicatt sc reiusă. ;— Artico* Iele nepublicate tin «• îaapocsc. Redactiunea: 15 str. Mare. 1 APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. ||j Administrațiunea : 15, str. Mare. ________________________________— - . .Tm- ■__________-T., ..__________—----------------------r—^r=.r- - -ni ţg—r-.v:, - .vr «■*- : ~1■r»ui—■■ ■■ ■ ■ . ---------------------------——— --------------------------------------------- r . / ■ ■ ■■ -------------------------------------r-r——-<>—-----— - ■ ----------------- --------------------------------------------------- -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------— —--------------------r-r*—v-tme?» —• .--------------- X®l@grxa.m.e Serviciul part. al »Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. BUCUREŞTI, 12 Decembrie. In şedinţa de astăzji a Camerei D Tache Ion ea ca și-a dasvoltat interpelarea sea asupra mai multor ilegalităţi comise de ministrul instrucţiunii Ia urma răspunsului ministruluî Camera a trecut la ordine» 4^el* — Senatul a votat mai multe indigenate. BERLIN, 12 Decembrie. — Impe ratul, reţinut în apartamentele sale de o ușdră indisposițiune, n’a putu sâ asiste la prânzul dat în afloarea prințului regal al Greciei. El a prânzit singur, apoi a primit pe prințul regal, și în urmii pe coastele Herbert d Bismartk. Prințul regal al greciei a plecat la seara la Atena-BELGRAD, 12 Decembrie. Întrega Scupcină, precedată de președintele ei, D. Tuzacovici, s’a dus palat pentru a remite regelui adres ca răspuns la discursul tronului. AGENTIA LIBERA BERLIN, 12 Decembrie. — Imperitul a primit în audiență pe principele regal al Grecia. BERLIN, 12 Decembrie. — Cornele de Bismarck a avut o uşoră lovitură de dambla. BERLIN, 12 Decembrie. —Se scrie lina Friedrichsruhe că principele Bismarck este bolnav şi că medicii îi adonă repaosul şi să se aeţină cât timp de a se ocupa de afaceri. Cancelarul a exprimat dorinţa săă se publice un buletin asupra sănătăţii sale, spre a împedeca astfel sgomotele false cari sar putea răspândi în aceasta privință. CONSTANTINOPOLE, 12 Decembrie. — Marele vizir a ratificat telegrafic convențiunea turco-bulgară privitoare la tributul Rumehel. BRUXELA, 12 Decembrie. — Le Nord 4’‘Q8 că mişcările de trupe rusqscî ce se observă în Polonia con răspund cu nuce necesităţi topografice de aperare şi da raviîfeliment. Organul cancelariei rusa adi.ogăcî' nu e logic d’s presupune că Rusia s’ar gândi a întreprinde invssîuîies. Austriei cu 120,000 amcul. Singurul scop al Rusiei este de a mânţie» pace», şi Rusia crede ci pentru acesta trebue luate mari precauţiuni şi să vegheze cu o man băgare da semâ. PETERSBURG, 12 Decembrie.Novoie Vremia (făce cu sgomotele ce se răspândesc cu intenţiune, şi c&r represintă răsboiul între Rusia şi Austria cs inevitabil, vor încet® în faţa atitudinii plină de reserva » Austriei. SOFIA, 12 Decembrie. —Ds M*ntoff s’» împăcat cu D. Stambuloff şi i-a făgăduit că nu va mai face oposiţiune cabinetului. PARIS, 12 Decembrie. — Aubertin a declarat că nu cunoscea pe D. Jules Ferry, dar cal privia ca o pe două progreselor democrația și » voit să libereze republica. PARIS, 12 Decembrie, — Press, Intrega fara deosebire de nuanță deplânge »tentatul de *.Talcăieri Tót* sara bulevardurile au fost în mișcare. Chioșcurile erau asediate de amcul doritori d’a avea spiri. Un mare curent de simpatii se stabileşce în favoarea victimei acestui ax - şelesc atentat. A se vedea ultimeidri telegrafice pag. Iii. GAL AL, 1 Deceembrie 1887. Se anunţă că oposiţiunea are a începe filele aceste prin distincte agitaţiunea în vederea viitorelor alegeri, legislative. Fără îndoielare şi timpul. Guvernul poate surprinde din om şi la alta ţara cu o disolvare neaşteptată şi cu convocarea grabnică a alegătorilor. E clar necesar, dacă oposiţiunea are de gând a întră în luptă, să o înceapă de pe acum, să pregătescă spiritul alegătorilor prin o acţiune continuă şi energică, să le insulte curagiul necesar pentru orice luptă decisivă. Guvernamentalii au început deja campania prin întrunirile ce au organisat Dumineca trecută în cele mai multe din oraşele ţereî. Fără îndoielâ, judecând după cele ce s’au petrecut în oraşul nostru, aceste întruniri colectiviste au trebuit să producă un fiasco complect. Dar totuşi e de datoria celor ce conduc oposiţiunea să contrabalanţeze chiar şi umbra de efect ce cred colectiviştii că au obţinut. Ştim că colectiviştii provocă aceste întruniri numai de formă, de ochii lumii, spre a nu serace, în cas când ar isbuti din nou în viitoarele alegeri să capete majoritatea, că au obţinut acea majoritate prin însuflarea dumnezeascâ a duhului sânt printre alegători. Suntem siguri că imensa majoritate a acestora este contra guvernului. Dar totuşi capii oposiţiunii nu trebue să se lase să le cadă ca leneşului meral în gură Trebue să cultive bunele disposiţiuni a corpului electoral, punându-se necontenit în contact cu el, dându i încredere în succes, făcându-l să redă clar ceea ce are să fie a doua zi Atâte greşeli, spre a nu suice mai mult, a comis şi comite guvernul, încât o organisare a forţelor oposiţioniste l’ar dărîma de sigur, dacă o direcţiune energică ar fi dată acestor forţe. Ştim că lupta are să fie grea. Cele ce scriu foile guvernamentale ne dau măsura luptei. Au să se deslănţuescă unele straturi a liberalismului spre a sdrobi oposiţiunea. Nu face nimic să nu ne spăriăm de asemeni ameninţări. Cu cât guvernamentalii vor comite mai multe excese, cu atât secai vor discredita mai mult, şi chiar de vor reuşi a obţinea majoritatea în viitoarea Cameră, totuşi căderea lor nu va întârzia prin discreditul la căre i vor expune acele excese. Se vor bucura momentan, dar bucuria le va fi de scurtă durată. Trebue numai sa ne facem datoria. Cxonica* iooalelei — Aseră consiliul convinal nu s’a putut întruni. Eoavocat din nod pe k 3 ore. — Primarul plecat astă searâ la București. — SeJîcs că D. Simionescu primeşte » veni la Galaţi în postul de membru la Curtea de Apel, unde » lost trails ier sit din Bucuresci. Viola »VOCII COVURLUIULUI“ ' 19 KELERIME Traducere de C. PARTEA I. XI (Urmare). — Dar nu este încă tot, reîncepu coke. Iată planul. Sa executăm 1 punct în punct, și vom avea, ra ț?"*m sputt’o o avere. Sunt opt *• Trebue să ai negreșit c?v» bani tine. Al sâ’mi dat doue sote de noi, fâci li’am o para chiar*. Vo^ ca îndată. Me voi duce si'mî cuman rând de haine pentru a fi ma» lentabi, câci în hainele aceste voicunoscut, și tocmai acesta trebue evitat, îa interesul nostru L* un spre(}ece sunt la întâlnire. Dla D-ne Thomery un pachet pecetluit conți read câtf-vs fol de hârtiă albă, cari vor represent» scrisorii* bărbatului eea cătră călărâț» Juliets. Nu va exprimnft acel pachet, In graba ei de a mă vedea plecat. Isi va da ^ce mii de franci, și voi tuli-o. Prima festa va fi jucată. Ce]Udi despre aceasta ? — Foarte bine, ‚Jise Julieta ca recei*. Dar pe urmă ? Nicolae se uită la sora mea cu un aer disprețuitor. — Pe urmă? ‚Jise el... Cum !uu înțelegi ?... Dar este ceva simplu c» bună dimineaa. Te crezusem, (Jea mai tare... Pe urmă?.. Ei bine, sora mea, cu arest* scrisoare vom convinge pe D. Thomery că femeea se» î) inșală și că are un amant ! E vorba să găsim mijlocul pe care îl vom întrebuința spre acest sfârșit... II vom gâsi, mă însărcimz eu cu aceasta, fi: pe pace! Atunci D. Thomery se desparte de femee» ses, absolut compromisa prin urif^eA noastra. Te îubeșee îniîă ; acesta este sigur, și se va intoarce la tine.,, li vei conduce după placul teu .. Vom ave» averea !... Vei juca rolul tău cu abilitate, în privința aceasta nu duc nici-o grijă..., După aceea ce »i de făcut... Dupa câtva timp, dacă vei fi manevrat bine, şi nu me indoiesc... vei fi iar tu el... Se va deap&rt; de ea... Natural că va păstra pe fiica se*„. pe » tea ! şi de atunci nu vel mal fi silită sa alerg» la parcul Monceau şi sa te rogi de o doică să'ţi dea vo© să îmbriţişezi pe copila te». O vel putea îmbrățişa în terardele după pofta mimui... Și astfel opera tia o voi fini eu, și mă fălesc de pe acum ! Și pe urmă . . . ci în fine, cine știe ? supărarea o mori... se poate întâmpla orice !... întâmplarea ne ajută... mai cu seama când voți s’o duci .. D-na Thomery poate să moari... sunt niște otrăvuri foarte subtile .. Atunci pentru ce n’ar deveni oare legitim» D-nă Thomety?... Am pune pe mica aceasta într’un pension, arătă copila din leagăn, unde va U fer*... vom veghia asupra viitorului ! ... Iată sora mea... Aceasta nu ți se pare oare destul de bine combinat ? M serabitul nu vorbise, ci mal curând se poate (JUee că șoptise spre sele acest plan. Acesta îi ascuU$;8e cu mare băgare de seama. 1 A Pe nesimțite sa apropiase de fratele sud pentru a nu perde nici-o vorbă. Se sculă de o dafcr», sproape transfigurați, într’adevăr superbă, mim*' u*U