Vocea Covurluiului, decembrie 1887 (Anul 15, nr. 3512-3535)

1887-12-02 / nr. 3512

ANUL XV. — Nr 3 612. ÎBO»»MfNT pentru Romim» P* an an . . . io let , 6 Urni . . . io * Ve«$î pag. IV premiul oferit abonatilor pentru strainatate Pe un an ... 34 I*‘ , 0 luni ... 17 * Abonam cruel se fac In Galafi la Ad­­mianitra punea (Jiaru­­ui,în districte la biu­­d­uile postale 10 8AN1 fiXEMl'LAKuL. MERCUlil. 2 DECEEMBRIE 1887. A N n N CI U linia petit Pnjfina IV : 40 bani . Uri 80 , I K 5 FR TI IT N I ti reclame IU : So bani I * Cronică : 2 lei Kopetirile se fac ca rabat însemnat. Scrisori nefrauicatt sc reiusă. ;— Artico* Iele nepublicate tin «• îaapocsc. Redactiunea: 15 str. Mare. 1 APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. ||j Administrațiunea : 15, str. Mare. ________________________________— - . .Tm- ■__________-T., ..__________—----------------------r—^r=.r- - -ni ţg—r-.v:, - .vr «■*- : ~1■r»ui—■■ ■■ ■ ■ . ---------------------------——— --------------------------------------------- r . / ■ ■ ■■ -------------------------------------r-r——-<>—-----— - ■ ----------------- --------------------------------------------------- -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------— —--------------------r-r*—v-tme?» —• .---------------­ X®l@grxa.m.e Serviciul part. al »Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. BUCUREŞTI, 12 Decembrie.­­ In şedinţa de astăzji a Camerei D Tache Io­n ea ca și-a dasvoltat interpe­larea sea asupra mai multor ilegali­tăţi comise de ministrul instrucţiunii Ia urma răspunsului ministruluî Camera a trecut la ordine» 4^el* — Senatul a votat mai multe in­digenate. BERLIN, 12 Decembrie. — Impe ratul, reţinut în apartamentele sale de o ușdră indisposițiune, n’a putu sâ asiste la prânzul dat în afloarea prințului regal al Greciei. El a prânzit singur, apoi a primit pe prințul regal, și în urmii pe coastele Herbert d Bismart­k. Prințul regal al greciei a plecat la seara la Atena-BELGRAD, 12 Decembrie. έn­­trega Scupcină, precedată de preșe­dintele ei, D. Tuzacovici, s’a dus­­ palat pentru a remite regelui adres ca răspuns la discursul tronului. AGENTIA LIBERA BERLIN, 12 Decembrie. — Impe­ritul a primit în audiență pe princi­pele regal al Grecia. BERLIN, 12 Decembrie. — Corn­­ele de Bismarck a avut o uşoră lo­vitură de dambla. BERLIN, 12 Decembrie. —Se scrie lina Friedrichsruhe că principele B­isma­rck este bolnav şi că medicii îi adonă repaosul şi să se aeţină cât­­­ timp de a se ocupa de afaceri. Cancelarul a exprimat dorinţa săă se publice un buletin asupra sănă­tăţii sale, spre a împedeca ast­fel sgo­­motele false cari sar putea răspândi în aceasta privință. CONSTANTINOPOLE, 12 Decem­brie. — Marele vizir a ratificat tele­grafic convențiunea turco-bulgară pri­­vitoare la tributul Rumehel. BRUXELA, 12 Decembrie. — Le Nord 4’‘Q8 că mişcările de trupe ru­sqscî ce se observă în Polonia con răspund cu nuce necesităţi topogra­fice de aperare şi da raviîfeliment. Organul cancelariei rusa adi.ogăcî' nu e logic d’s presupune că Rusia s’ar gândi a întreprinde invssîuîies. Austriei cu 120,000 amcul. Singurul scop al Rusiei este de a mânţie» pace», şi Rusia crede ci pentru acesta trebue luate mari pre­cauţiuni şi să vegheze cu o man băgare da semâ. PETERSBURG, 12 Decembrie.­­Novoie Vremia (făce cu sgomotele ce se răspândesc cu intenţiune, şi c&r represintă răsboiul între Rusia şi Austria cs inevitabil, vor încet® în faţa atitudinii plină de reserva » Aus­triei. SOFIA, 12 Decembrie. —Ds M*n­­toff s’» împăcat cu D. Stambuloff şi i-a făgăduit că nu va mai face opo­­siţiune cabinetului. PARIS, 12 Decembrie. — Auber­tin a declarat că nu cunoscea pe D. Jules Ferry, dar cal privia ca o pe două progreselor democrația și » voit să libereze republica. PARIS, 12 Decembrie, — Press, Intrega fara deosebire de nuanță de­plânge »tentatul de *.Talcăieri Tót* sara bulevardurile au fost în mișcare. Chioșcurile erau asediate de amcul doritori d’a avea spiri. Un mare curent de simpatii se sta­­bileşce în favoarea victimei acestui ax - şelesc atentat. A se vedea ultime­idri telegrafice pag. Iii. G­AL AL­­, 1 Deceembrie 1887. Se anunţă că oposiţiunea are a în­cepe filele aceste prin distincte agi­taţiunea în vederea viitorelor alegeri, legislative. Fără îndoiela­re şi tim­pul. Guvernul poate surprinde din o­m şi la alta ţara cu o disolvare neaş­teptată şi cu convocarea grabnică a alegătorilor. E clar necesar, dacă oposiţiunea are de gând a întră în luptă, să o înceapă de pe acum, să pregătescă spiritul alegătorilor prin o acţiune continuă şi energică, să le insulte curagiul necesar pentru ori­ce luptă decisivă. Guvernamentalii au început deja campania prin întrunirile ce au or­ganisat Dumineca trecută în cele mai multe din oraşele ţereî. Fără îndoielâ, judecând după cele ce s’au petre­cut în oraşul nostru, aceste întruniri colectiviste au trebuit să producă un fiasco complect. Dar totuşi e de datoria celor ce conduc oposiţiunea să contrabalanţeze chiar şi umbra de efect ce cred colectiviştii că au ob­ţinut. Ştim că colectiviştii provocă aceste întruniri numai de formă, de ochii lumii, spre a nu se­­race, în cas când ar isbuti din nou în viitoarele alegeri să capete majoritatea, că au obţinut acea majoritate prin însuflarea dum­­nezeascâ a duhului sânt printre ale­gători. Suntem siguri că imensa ma­joritate a acestora este contra gu­vernului. Dar totuşi capii oposiţiunii nu tre­bue să se lase să le cadă ca leneşului meral în gură Trebue să cultive bu­nele disposiţiuni a corpului electoral, punându-se necontenit în contact cu el, dându i încredere în succes, fă­­cându-l să redă clar ceea ce are să fie a doua z­i­ Atâte greşeli, spre a nu suice mai mult, a comis şi comite guvernul, în­cât o organisare a for­ţelor oposiţioniste l’ar dărîma de si­gur, dacă o direcţiune energică ar fi dată acestor forţe. Ştim că lupta are să fie grea. Cele ce scriu foile guvernamentale ne dau măsura luptei. Au­ să se deslănţuescă unele straturi a liberalismului spre a sdrobi oposiţiunea. Nu face nimic­­ să nu ne spăriăm de asemeni ame­­ninţări. Cu cât guvernamentalii vor comite mai multe excese, cu atât se­c­a­i­­ vor discredita mai mult, şi chiar de vor reuşi a obţinea majoritatea în viitoarea Cameră, totuşi căderea lor nu va întârzia prin discreditul la căre i vor expune acele excese. Se vor bucura momentan, dar bucuria le va fi de scurtă durată. Trebue nu­mai sa ne facem datoria. Cxon­ica* iooalelei — Aseră consiliul convinal nu s’a putut întruni. E­­oavocat din nod pe k 3 ore. — Primarul plecat astă searâ la Bu­curești. — Se­­Jîcs că D. Simionescu pri­meşte » veni la Gala­ţi în postul de membru la Curtea de Apel, unde » lost trails ier sit din Bucuresci. Viola »VOCII COVURLUIULUI“ ' 19 K­ELE­RIME Traducere de C. PARTEA I. XI (Urmare). — Dar nu este încă tot, reîncepu coke. Iată planul. Sa­­ executăm 1 punct în punct, și vom avea, ra ț?"*m sputt’o o avere. Sunt opt *• Trebue să ai negreșit c?­v» bani tine. Al sâ’mi dat doue sote de noi, fâci li’am o para chiar*. Vo^ ca îndată. Me voi duce si'mî cum­an rând de haine pentru a fi ma» lentabi­, câci în hainele aceste vo­icunoscut, și tocmai acesta trebue evitat, îa interesul nostru L* un spre­­(}ece sunt la întâlnire. Dla D-ne Thomery un pachet pecetluit conți read câtf-vs fol de hârtiă albă, cari vor represent» scrisorii* bărbatului eea cătră călărâț» Juliets. Nu va exp­­rimnft acel pachet, In graba ei de a mă vedea plecat. Is­i va da ^ce mii de franci, și voi tuli-o. Prima festa va fi jucată. Ce­­]Udi despre aceasta ? — Foarte bine, ‚Jise Julieta ca re­cei*. Dar pe urmă ? Nicolae se uită la sora mea cu un aer disprețuitor. — Pe urmă? ‚Jise el... Cum !­uu în­țelegi ?... Dar este ce­va simplu c» bună dimineaa. Te crezusem, (Jea mai tare... Pe urmă?.. Ei bine, sora mea, cu arest* scrisoare vom convin­ge pe D. Thomery că femeea se» î) inșală și că are un amant ! E vorba să găsim mijlocul pe care îl vom în­trebuința spre acest sfârșit... II vom gâsi, mă însărcimz eu cu aceasta, fi: pe pace! Atunci D. Thomer­y se des­parte de femee» ses, absolut compro­misa prin urif^eA noastra. Te îubeșee îniîă ; acesta este sigur, și se va in­­toarce la tine.,, li vei conduce după placul teu .. Vom ave» averea !... Vei juca rolul tău cu abilitate, în privința aceasta nu duc nici-o grijă..., După a­­ceea ce »i de făcut... Dupa cât­va timp, dacă vei fi manevrat bine, şi nu me indoiesc... vei fi iar tu el... Se va deap&rt; de ea... Natural că va păs­tra pe fiica se*„. pe » tea ! şi de a­­tunci nu vel mal fi silită sa alerg» la parcul Monceau şi sa te rogi de o doică să'ţi dea vo© să îmbriţişezi pe copila te». O vel putea îmbrățişa în tera­­rdele după pofta mimui... Și ast­fel opera tia o voi fini eu, și mă fălesc de pe acum ! Și pe urmă . . . ci în fine, cine știe ? supărarea o mori... se poate întâmpla ori­ce !... întâmpla­rea ne ajută... mai cu seama când voți s’o duci .. D-na Thomery poate să moa­­ri... sunt niște otrăvuri foarte sub­tile .. Atunci pentru ce n’ar deveni oare legitim» D-nă Thomety?... Am pune pe mica aceasta într’un pension, arătă copila din leagăn, unde­ va U fer*... vom veghia asupra viitorului ! ... Iată sora mea... Aceasta nu ți se pare oare destul de bine combinat ? M serabitul nu vorbise, ci mal cu­rând se poate (JUee că șoptise spre­ sele acest plan. Acesta îi ascuU$;8e cu mare băgare de seama. 1 A Pe nesimțite sa apropiase de fra­tele sud pentru a nu perde nici-o vorbă. Se sculă de o dafcr», sproape trans­figurați, într’adevăr superbă, mim*' u*U

Next