Vocea Covurluiului, decembrie 1887 (Anul 15, nr. 3512-3535)
1887-12-02 / nr. 3512
VOCEA CuVURLUIULUl Ciordea — Cetim Epoca : Ni se spune cft D. Radu Mih*l. ministrul de interne, v» pleca 4^e^e «ceste 1« I»s», unde va st» m»i moht 411 e pentru » tropftet vr*jht ce »’* ivit între colectiviștii de «colo ei pentru » organist victoria guveraulf î in viitoarele »legări. — Duminecft după tnezi Regelt » trimis eă «hieine 1» p»l»t pe D. Feri de, ministrul »facerilor străine, și ft luorftt cu diesul aproape o oră și jumătate. — Relativ 1« mutare» D-lui Simiontscu de la Curte» de apel din Bucureșci 1» Curte» u’apel din G Lțî ui se spune cft »devertU causă » a* Cfcstel mutăr*, care nu este de cât o degradare deghisat*, este un conflict ivit în cursul sesiunii de istă vară » purţii cu juraţi .din Tileolmvn îatre D. Simionescu şi D. Chriţopol. — Aflăm de 1» ministerul de resbeleft D, general Cruţescu, presentând D-lui ministru interimar diferite decrete de avansare pentru unii locotenenţi din cavalerii, având câtt 5 şi ti ani vechime în gradul lor, P. I. Brăttianu i-ar fi răspuns respingând decretele. „ Dar ce creţ! D-tea eft eu am veknit la minister pentru a face avanasftri ? Eu am altele de făcut aci, acând n ar fi decât să verific socotele le e d&inisinţiunil lui Anghelescu ! Astfel pot bieţi ofiţeri fă «daste înaintările lor: nu e pperaiţă pft sej potft ocupa ministrul de dînşiî . D Brfttii nu are prea multe pe cspul Iu* — Cetiir în Lupta : Nie:-c daţi o întrunire colectivistă n a f&cut mal mtre fii s o de la cea de Duminecă. Suntem încredinţaţi că colectivişti! o jefuiesc eu prices. Pe îliul dintre el i-an? vîntul desccragete'. Mai întâi sala era plică num I eu figuri poliţienesci, funcţionari, colec-1 * Il tivişti interesaţi, etc Dacă vor fijfos* o suta de oamen! independenţi, mare minune. Dacă pol’ț » şi bătăuşi n’ir ti efrat pe omen! cu birjele, n’ar fi fost nici 500 de oamen! in sală. — Uaiu din miniştri, şi în special D. Sura», p*r î ngrij^țl de atitudinet ne a lu^t’o Ragele de câte-va 4'le f*ță cu guvernul. Din cel mai bau ce er«, Regele de câte-va 4'^e kr un *er de DQ" mulţumire. Utii în stare de a fi bine informat 4 ° că Regele a primit letţiuni din străinătate, unde de asemenea'p convins că guvernul nu mai posedă încrederea ţerei., In faţa atitudinii opoziţiunii şi * nemulţumirii care creşce în ţar?, Regele pare dispus a da înapoi cu mai mulţi paşi. — Până şi D. Ra du Mihai a rămas nemulţumit când i s’a comunicat resultul întrunirii de la Atened. D. R^du Mihai a declarat că se cunoasce ci nu unul este dineul prefect al poliţiei spre a face ca întrunirile să fie imposante, iar nu ca cea de Duminecă, care ee venâ mai mult cu o întrunire de cafanea. Propria D-sele impresiune. — Ni se comunică că Regele ar fi fost foarte mirat că guvernul s’a pre- j nunțit contra amendamentului D-loi Nicolse Ion'seu în privința garantării libertății alegerilor. Acesta ar fi făcut asupra mea pre impresiune. — Se spune că Ragele, aflat.d dsspre cele cele ce *’au petrecut în sal» Ateneului, câci Regele are« curier* , sei speciali, a cerut prefectului de poliţiă ca să nu permită nicio manfestaţiune inaintea palatului. Aiesta e a doua causa pentru care cetățenii independenţi nu mers U | palat. — Comitetele oposiţiunii unite au fost convocate pentru aler.4 1* clubul Unirea. Decisiuni importante vor fi luate în acestft întrunire. Aflăm că şefii oposiţiuniiuad decis în fine de a întreprinde prin judeţe o oposiţiune seriosă contra guvernului. — Comitetele executive ale oposiunii din Bucureşci şi I. şi tu hotărît în întrunirea ce au avut Sânătă să încapă o luptă hotârătora în contra «castul guvern. Mai multe întruniri se vor face în judeţe şi chiar în Bucureşci. — Cestiunea candidaturelor posiţioniste pentru viitoarele alegeri v veni în curând înaintea comitetelor oposiţiunii. Intre alte candidaturi, se vorbeşe şi de aceea a fiului fostului Domn Cuza. — Un ministru a declarat ieri în culoarele Camerei că guvernul n are să se temfteşa curând de nişte evenimente mai grave din afară. Cestiunea bulgară şi modul resorviril el ar preocupa numai pe guvernul nostru. — Intr’un cerc restrîns ce a avut loc săptânâna trecută la unul din miniștri, acesta a declarat că guvernul s’ar fi desfăcut de mult de D. Momir, prefectul poliției capitalei, dar nu poate să facă aceasta tn vedere cî este compromis în afacerea Androuic şi guvernul nu vrea să dea motiv* oposiţiunii să vorbescâ m*î mult. — Pentru a putea* să se înfiinţeze în Bucureşci o fabricâ de beţe pentru hibrituri, direcţiunea generală a monopolului tutunurilor şi chibriturilor a cerut de k ministerul domenielor să i se arăte ce păduri posedă din eau vor putea fubrica aceste beţe. D. Gheorghian la rândul sta a însărcinat pe corpul silvic sâ’i refereau despre acesta. — Citim în Naţiunea : Linia Filiaşî-Târgu J.u vr» fi deschisă circuleţiunii publice la 1 Mtin anul viitor. La aceeaşi dată se va putea da in circulaţiune noul tunel de la Bărboşi. — Negocierile cu Austria pentru încheiarea convenţiunii comerciale nu vor reîncepe decât după ce se va numi le Viena de guvernul nostru un ministru plenipoteitar. Asta numire se crede că va avea loc înainte de lă Decimbrie. — Cet m în România . Se afirmă că şcrrile sosite ieri de la San Remo iar ar fi celiuişor,are în privinţa mersului belei principelui moştenitor al Germiniei. — Se crede că M S. R gele Române ar fi renunţat cu totul la caletoria de 1« S .n Remo — Din sorgintă sigură aflăm că atât D. general Berendeiu cât şi D. general Budişteanu din nou ar fi refuzat să primescă portofoliul departamentului de rasboiu. Acum se fac încercări pe lângă D. general Cernat, care la rândulu’ar fi de loc dispus să mai devie spăta sub D. Ioan Brătianu. — Poetul Eminescu, gntjă gingaşelor îngrijiri ale aurorei sale Henriett şi a veteranului doctor Isaac, stl află cu desăvârşire bine, 4^6 Cui ierut din Botoşani. Mănâncă şi doarme regulat, face preumblări 40ulce pe jod și cu trăsura, în fine căutătura Iu senină, frţa sea rumenit și sar»tă cu nio!-o altă detă, tóate ne fac » cred i că msre’e nostru î,o.U este rcd*t ci) iotul sieși, amicilor seT, și poate și literaturei încă ! n U. ... r v abistJLyx. Lumina electrică in timp de rus| ! bolii. — N sce ex ierit ote foarte inte rtSAnte pentru proj ct re* lumine! r ’ectrice *a avut loc Ia poligonul d U Lydd, dui Anginkra. Scopul er» de h face să funtţ ci neza lumina sub focul mitro litstei şi puşcilor inimice. M sinele erau instalate într’o cil Zimbi la rândul sa. Şi zimbetul sta lumina într’un mod sinistru, înfricoşător, fisionomi* ses. Stese dintre Udă o pucguliţă cu bani, din care luftrece ludovici ş»i dftdu lui Nicolae. — I« ! 4ise ea... și pleift !... Fa ceea ce ai spus din punct la punct. Te iubesc ! Du-te !... Se arunc« în brațele sele. Il îmbrftțișft. Nicolae puse banii în posunar. Se pregftti de plecare. — Ne vom vedea o fine, 4'He I iți voi da banii ce voi primi astă larft Intr'un an, sora me», vel fii D na Thomoy. Juliet» îl reţine. __ A 1 4]Re privind f x la el, pftstreaa scrieare» la tine ! Nu te dtspftiți de e». înțelegi cA e* represistft avti'a, \ 0ta nditrft ! — Fii ne pace ! răspunse Nicolse Pe mâne ! pe mâne ! Și plecă. Rămasă singură, Julîeta păru a s» reculege puțin. Apoi îngiimfi : — Acest complice va deveni superi'or, 4 ' e* cu un zimbet înfricoșator.. Spie prea multe ! Se gândi un moment. — Va avea scrisoarea la dînsnl 4 a seea. Probă flagrantă! Robert nui • ve4ut nic!odata. In supemre, îl cunosc, este foarte violent, îl va ucide pe amîndoui !... Pe ea... care mfi desparte de tatăl fiicei mele... și pe el, fratele meu, un complice superfttor! Va fi un flagrant delict. Ochii sei seînteiad. F»t*’I era galbenă. — Și ea mort* ! »dăcgă Julieta.. ea dartă, vom trăi cu Robert, lângă fiica mea... lângă fiica mea. Vocea ei avea un sunet de o neexprimabilă duioşiă când pronunța aceste cuvinte : fiica mea ! De o da tă ușa camerei se deschise Intra o servitoare. Juliet* no ve4n, de preocupați ce era. — Aide ! a venit tocmai bine..« îi zise ea. Trebue să pt o duc undt-v» !.. Ia 80mă de fetița nostrft ! își puse pâlfrift și își arupoft mantila pe umere. Apoi se duse rftpide. XIII Robert Thomcry se simțise toti 4:ua aceea foarte enervat și fără stacie la ce sft atribue indisposiune» sea. După nesfi puse sft i se prigflesci un cal. Și pentru a se distra, pentru »’ huisci nervii, plecase dia Paris, «I lare pe calul sei), care îl dusa în,r,il ga'op furios pe drumunla din ii prejuriml. Erau aproape zece ore acra când j nele se întoarse acasă, tare outeai dar tot indispus. Dednse pălaria, biciușca și mftn selii unui lacheu care stătea în pernavei ta în sala de intrare. A.ol dudu ordin aâ i se trimi cameristul acu. — D-na este acasă ? întrebă el. — Nu, D-le, Doamna a ieșit ps opt și jumătate, răspunse servitori — Ciudat ! își zise în gândul Robert. Unde poate să se fi do Nu mi a spus că are sft se ducă o de va. Totuși nu dftdu uic!-o imporți accats! împrejurări. t