Vocea Covurluiului, decembrie 1887 (Anul 15, nr. 3512-3535)
1887-12-08 / nr. 3517
O interpelle asupra presei, a pronunţat la presa acesteia o ameninţare forte n'ocot‘te* D-sea aJis că dacă presa a continua a ataca coroana, acestaJ ar Putea crede îndreptăţită să nu ,aî respecte libertatea presei, cesta nu e nici mai mult nici ' K rpi puţin de cât o ameninţare de le«tură de Stat. Primul ministru a căutat să dreage cuvintele imprudente a ministrului justiției. D-sea a «zis că ministrul justiției a înțeles a spune prin cuvintele sale că guvernul actual va respecta libertatea presei, dar dacă ea va continua a ataca coroana, acesta va chiema un alt guvern care să restrângă aceasta libertate. Ei bine, mai rău a stricat-o primul ministru în loc să o dreage. In adevăr, din cuvintele ministrului justiției se putea înțelege că guvernul actual ar putea cere Regelui să restrângă libertatea presei în cas când ea ar continua a ataca coroana. Din cuvintele primului ministru reiesă înse în mod lămurit că M. Sea Regele ar avea intenţiunea de a aduce atingere libertăţii presei, că numai consilierii sei actuali îl împedecă de la acesta, şi că dacă presa va continua a lovi în Rege, el ar putea chiema alţi miniştri cari să nu se mai opună intenţiunilor sale de a încătuşa presa. Deci primul ministru a pus direct în joc coroana, atribuindu-i intenţiuni vătămătore libertăţilor publice. Miniştrii au făcut M. Sele Regelui o posiţiune foarte delicată. Noi nu credem ca coroana să aibă dorinţa ce i au atribuit consilierii sei. Dar în orice cas suntem sub ameninţarea unei lovituri de Stat, şi tara, îngrijată, aşteptă cu nerăbdare să vedă dacă consilierii tronului au spus sau nu adevărul când au atribuit M. Sele intenţiuni contra libertăţilor. dur liberal în localitate are în fruntea sea condotieri şi la corpul deu mercenari. După 12 ani de guvernare, credem că situaţiunea nu poate fi invidiată.* la registrum aceasta mărturisire, prin care colectiviştii îşi zugrăvesc singuri situaţiunea, şi o recomandăm la cetirea şi meditarea concetăţenilor noştri -- Procesul Gălfiţenilor, pentru evenimentele de la 11 Mai, se va judeca la Brăila iu 4ll®le tie 17, 16 şi 19 curent. Pe cât ştim, toate celebrităţile baroului din Bucureşti vor lua parte la acest proces. Asemene aflăm că delegaţiunia baroului din Iaşi, Botoşani şi Graiova vor veni să ia operarea Găl*ţeniior. Credem ca readerii oposiţiunii, D-mi Dim. Bratianu, L. Catargi şi G. Vernescu, vor asist» in perBoua la desbaterie act&iui insemn»t proces, în care, pe lângă cel arestat, sunt d*ţi judecaţii şi 11 truuiAŞi GaUţeni pentru delicte politice. Gălăţenii aştaptă cu încredere 4‘u* judecații, și dacă de astă data, după 5 amânări, vor avea norocul să poți fi judecați, vor primi cu fericire verdictul contrauțiior lor Bradent, cari au cunoscut de aproape toate durerile GăUțenilor, toate persecuțiuniie îndurate și toate vitaminele s’a u desfășurat la 11 Maici. — La scola normală s au constatat 27 caşuri de conjunctivită granuloasa la seminar 10, iar la liceu 97 — Ieri fiind patronul scoalei noastre comerciale, D. profesor A. Radu a ţinut cu discurs asupra situaţiuni: Românilor din Da«ia Traiană pe timpul năvălirilor barbare şi a resumat apoi în termeni generali isoria Românilor din Transilvania şi Ungaria — Trupa de operă italiană dă Marcuri prima representaţiune cu opera Emani. CaeorLipa» — Cetim în Epoca : La Piteşti capii oposiţiunii D-nii Liseul Catargiu şi G. D. Vernescu, au fost primiţi în modil cel mai eotusisst. Un forte intre număr de fruntaşi ai oraşului şi comercianţi mari i-au înconjurat cu probe de armpata şi de respect. Scandalul provocat Vineri la Cameră prin incalificabila conduită a Dinu Stătescu a consternat pe colectivişti chiar. Unul din consilierii tronului spunea că nu mai merge, că D. Brătianu trebue să disolve Camera. In cercul diplomatic chiar decoraţiunea D-lui Sîâtescu e privită ca fiind de cea mai mare gravitate. — Cu ocasiunea anului mou guvernul va supune Regelui o o listă enorm de lungă de declaraţiuni. — Cormisiunea de anchetă a Statului a ales de preşedinte pe D. Alex Orescu. — Mirele 4»** angles Times primeşte din Bucureşci urmatoarea telegramă : România se află acum într’o stare da fericere electorală şi întrunirile publice sunt peste tot petaie de scene violente, guvernul întrebuinţând mereu bande de bătăuşi. Se 4*00 că Regele şi Regina se vor duce la San-Remo pe timpul alegerilor ; pare însă că ar fi probabilităţi ca Regele să facă un compromis cu oposiţiunea înaintea alegerilor, chiemând pe prinţul D. Ghica să formeze un cabinet de transiţiune. — Iacă o versiune privitoare la declaraţiunea D-lui Sătescu, culesâ din sorginta colectivistă. Se asigură, cel puţin în aceste cercuri, că Ragele nu a avut cunoştinţă de declaraţiunea ministrului Iosifţiei ,şi că Ragele chiar nu va şti nimic despre declaraţiunea D-lui Stătescu. — Ni se afirmă din sorginte autori sati ce au sosit soli forte îngrijitoare privitoare la recţiunile dintre Rusia şi Austria. Se opreşte înse a se comunica aceste schiobărelor. — Ni se afirmă că D Ioan Brătianu a declarat ca nu va lăsa cu nici un preţ să sa desvolte interpelarea privitoare la declaraţiunea D-lui Stătescu fi că mai bine va disolva Camerele de cdt să lase să se desvolte acea interpelare. — D. I. C. Brătianu a plecat Sâmbătă la Florica. — Cetim în Lupta : 4 Guvernamentalii ar fi decis de î, convoca şi el o întrunire publică la Ateneu, pentru 4iQ* când oposiţiunea s’a hotârît a ținea o asemenea întrunire. Nu cumva D. Radu Mihaiu ține uiult să se întâmple aceieî scene ca la Orfeu și Bassel ? — Aflăm că Ragele nu va mal pleca în ianuarie îa străinătate, după cum se vorbia acum cât-va timp. Regele ar ținea mult ca să fie in fort în timpul alegerilor generale. * — Guvernul pare tare îngrijit ptj de o parte de evenimentele cari s’ar putea ivi din «fără, iar pe de alta de mişcarea oposiţiunii în ţară. De aceea guvernul ar vrea să scape mal curând de alegeri, pentru a putea avea Camerele cele noue. — Se vorbesce în cercurile guvernamentale că, în urma seisiunii partidului junimist, D. Carp, care a rămas singur, va trece în partidul gu-ţ vernamental. Multe se mai vorbesc în acesta privință, dar nu se mai reproduceai. — Aflăm că în curând se va subrpune Camerei un proiect de lege pria jre ofițerii superiori şi generalii din reservă să pot fi chiemiţi la activiste în tierp de pace. Acest proiect îl poate înţelege lectorii ce se face pentru D. Radu Mhftiti, care are mare gust de a fi şi comandantul unei divisiuni militare. „ Aflăm că în ultimul comisil de miniştri a fost o viuâ de secţiune între președintele consiliului cu D. Sturza. CxoDica loo&lâu — Concordia, 4‘*r tdlecimat din localitate, în Nosta de la 6 curent, descrie astfel situațiunoft guvernimenulilor de la noi: „AaUtjU parti VOCEA COVURLUIULUI Dir bărbatul seu sa făcuse bețiv. Iu toate nopțile venia acasă te, mort. Şi ca să aibă de unde bea, îl fura cel din urmă ban ce ea câştiga cu osteneala. Făcuse câte un copil pe an, zece copil în 4^cfi an’. Şâse muriseră. Mal rămăseseră patru, pe cari ii brâuia cum putea, ca şi pe bărbatul seu. A ! dar cum ! cu ce chin ! cu ce muncă ! Era abrutisstă de muncă şi de misent. Era fără de voință, ca un copil mic. Șcia numai să I sculte și să se plece. Nu se plftrgea niciodată, când v6- 4use de mult că s ar pîârge în zădar. Iq cele din urmă se resemnase să răbda, să sufere. Decisă a suferi, cretjend poate că așa era drept, că așa sUsprns în cer, nici nu trecea prin minte că ar putea să’şi scuture jugul... sau că avea şi ea, nenorocita, drepturi. Ducea un jug fără a se gândi măcar să’şi uşureze greutatea... Veitând pe celel’alte femei, pe cele fericite în ale vieţui, bine îmbrăcate.. frumoase... gustând multe plăceri... cel puțin mâncând în toate 41' lele, se mirase la început de deosebirea între coarta el și « lor !... Mai târziu se gândise cu naivitate că acele ființe privelegiate eratt de altă specii. Frumoasă, rumenă, viguroasă, când f caise de 16 aci, era la 23 de snl urâtă, d firmă, dir tot curată, și ÎC' bitrfită înfir arăta de 40 toi, şi i se zicea : bătrîna, cu toate că nu trecuse peste treizeci ani... V*1 !... nu lucrul acestor sclave... acestor martire... este încă imens de mare în centruri şi pa la ţară... Filantropii luminați ceri le vor imbanătftţi soarta vor bine-merita de U umanitate ! Când văduva Daucoux și D. Liberac intrară In cameră Julio,el, găsiră pe servitore legend lângă leagănul fetiței adormite. li veau intrând. Se scula respectuos. Se temea foarte mult de proprietari otelului Lumii-Noue. li arăta multă supunere, lucru de care văduva se arăta măgulită. D-na Dauoux explică servitunt pentru ce venise. — Da, vom capta puțin prin cameră... zise ea... Înțelegi, buna mea D-na Vasseur, că trebue să știm cine avem de a face.. Stând nepăsitare mai mult timp... ne am face complice la cine știe ca întreprinderi a D- arei Julieta. Servitorea nu prea înţelese explicările D-nei Dauvoux. Dar cu adâncul ei sentiment de supunere şi de inferioritate, cedă după cum îi era obiceiul. După ea, femei cinstită din popor, Viduva Dauvoux, o fiinţă respingetoare, dar propietarâ şi rentieri, trebuia să ştie mult mai bine decât dânsa ce era de făcut. — Numai... reîncepu D-na Dau* noux... sper câ vel sei sâ’ți ții limba ! Nai să fii limbută... Nu vei spune nimic D-s0rel Juliets... — O ! asta nu, Duame4eule mare!.* zise D-na Vasseur.. Ce rni pésfi mie de teta... > ] U