Vocea Covurluiului, ianuarie 1888 (Anul 16, nr. 3536-3558)
1888-01-14 / nr. 3544
ANUL XVI Nr. 3.544 ABONAMENT pentn România jij m ?.n , 1 20 lei , 6 luai ... io « Ve4» p&g Pf«»»®3 cient abonaților pentru străinătate Pe un an ... 34 Ie' , 6 luni ... 17 * Abonamentei se [*c in Galați la Administrațintea Sisruai, in districte la biuomie postaie. iO BANi EA&MihABU'U "try?**.-- TCTSgPTTJOI, 14 IANUARIE Î8S8 ANUNCIU linia petit Pagina IV : 40 bani III: 80 , I N SER TIU N 1 și RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronica : 2 I«5* Repețiunie se fac c. rabat însemnat. Scrisori nefranchi? se reiasă. — Articolele nepubiicats nu et in ape esc. Redacțiunea : 15 etr^ Mare. UI APARE IRIGATE pjL£|E ■)£ LUCRU: Administrațiunea: 15, atr. Mare PEHTfiQ BE ALEiiEIOIL Alegerile generale pentru Cameră vor avea loc în filele de 23, 24 și 25 ■ Januarie. In ziua de 23 Januarie se întruneşce colegiul 1 în localul primăriei spre a alege douî deputaţi. Iniua de 24 Januarie se întruineşte colegiul II spre a alege trei ''deputaţi. Acest colegiu voteazà în doue secţiuni. Alegătorii din cuartalele I şi III formeazà secţiunea întăia şi voteazà I în localul scoalei Nr. 1 de băiaţi a Statului. Alegătorii din cuartalele III, IV şi V formeazà secţiunea II, unde e şi biuroul central, şi voteaza în localul primăriei. In ziua de 25 ianuarie se întrunesc delegaţii aleşi de colegiul III în ziua I de 10 ianuarie, şi împreună cu alegetorii direcţi ai acestui colegiu procedeaza la alegerea unui deputat. Votarea se face în localul primăriei. Votarea pentru fiecare colegiu ţine numai o singură 4*Deschiderea colegiului se face la ora 9 dimineţa de catră preşedintele biurouluî, care e un membru al Curţii de apel, care procedeza la tragerea la sorţi a douî secretari şi douî scrutători dintre alegătorii presenţi, şi împreună fornéazà biuroul alegerii. După formarea biuroului preşeaintele procedeazà la formalitățile cerute de lege, și apoi începe apelul alegatorilor pentru votare. Votarea dureazà pănă la 5 lire sera. La acea oră, dacă nu mai sunt alergători de votat, se închide scrutinul, dar dacă mai sunt, votarea continuă până ce termină de votat toţi alegetorii presenţi. Votarea se face în modul următor : Când alegătorul este chiemat înlâuntru, preşedintele ii dă un plic şi buletinele tuturor candidaţilor. Alegătorul întră cu ele în sala de votare, introduce în plic buletinele candidaţilor pe cari voeşce a i vota, lipeşce plicul, se întorce înapoi şi’l dă preşedintelui, care o pune în urnă. Alegătorul poate să'şi aducă şi de acasă buletinele candidaţilor pe cari voeşce să’i voteze. El rupe buletinele candidaţilor pe cari nu i a votat. La prima votare se cere să voteze jumătate plus unul din numărul alegătorilor înscriși în listă, iar alesul trebue să întrunească majoritatea absolută a voturilor. Dacă aceste condițiuni nu sunt întrunite, atunci este balotagia, și se procedeazâ la a doua votare după o săptămânâ. La colegiul III balotagiul se face a doua La balotagiu se proclamă ales cel ce va întruni mai multe voturi, oricare ar fi numărul votanţilor. In caz de a se întâmpla presiuni, ameninţări, etc., fie venite din partea oricui, prevenim pe alegătorii ce ar voi să voteze în conşciinţă că au un mijloc foarte sigur de a dejuca toate manoperele. Ei pot promite tot ce li se va cere. Să’şi procure vise mai dinainte buletinele candidaților pe cari voesc a’i vota, să le ascundă bine, şi când vor intra în camera de votare, să sage în 4r ' o plic aceste buletine, iar din buletinele ce li se va da de preşedinte să aceiep euuu^ —- i(Ar^ pretins guvernamentalii să voteze şi să arăte pe cele-l’alte celor ce ar avea indrasneia să’i controleze afară. In cas vnse când nu şi-ar putea procura dinainte buletine de a candidaţilor agreaţi şi ar fi ameninţaţi de control, atunci să anuleze buletinele candidaţilor pe cari vor fi siliţi a le pune în plic, rupându-le colţul sail în doue, ori dând plicul gol preşedintelui. ■ V ’ a» ag. T.t..L' »L. ev.. Serviciul part. al »Vocii Covurluiului® AGENȚIA HAVAS. IILIPOPOLE, 24 J«na«alia. —Pic «s.il« 10 ora şi ja&. din Sofia, trenul priaji*r, uaergând ca o iuțelă d- 3( de Llooaetre pe cks, s sosit U Fdî popi la pe \& ordle 4. Principesa CU- itteniul directorului societăți! ie construcțiui î satisfacțiune» ses. Io privnța lucrărilor drumului de fer tateidud cadou o locomotivă. Ii toate gările populațiunea ieşise pentru & aclasaa pe prinţul şi pe prinsipet?, şi mai cu seama la Ieni-Han, Vactrel, Belovo, Shambry, Taur-Baardlick, Filipopole. Ptisnirea făcută in acest dia urs ă pratj a fost strălucită. FILIPOPOLE, 24 Ianuarie.— Prințul Ferdinand a sosit la Fiipopole la 4 dfe și jura. Pbpul&țiunea îairegâ îi aştepta b gât» şi l’a primit cu un entuabscu ex’ih ordiaar« Ia alțil demnitar! ai clerul«! diferitelor credinţi &a urat bună v&npre prinţului şi iLa asigur*!; d devpt&saentul popuUţiuni. Mai multe ;n*I de persoane ctsnple&n stradela Silur..'.a pa prințul cm urate eaiu- i «ate. PARIS, 24 Januarie. — După o ---- »------cr------»—y— ual des Débats*, lumea sa ășiâptâ la o vastă rjiefi’aure In Bulgaria în lua* Febrarrie. Majoritatea armatei bulgare a r fi câștigată» insurgenților. LONDRA, 24 Jsumane. — Sa a* nunți dm Petersburg lus Times câ lord Churchill a declarat că n’fi Întâlnit in Ruşi?» un sentiment răsboinic sum exista în partea Qea l’alift a graniţei. YILNA, 24 ianuarie.— Se anunţă dmn Belgrad Conrespondenţeî Politice că disolv&re® Scupcinei a fost provocata de atitutidinea ce luase fracțiunea liberală devotată D-luî R Stic! Dai cu guvernul. Disolv^rea este primită într’un mod bvor^biî dj psrfidu! guvernamental care, posedând o mare lastotităie, este sigur de victoria sau complectă și învingerea totăU a liberalilor. A se vedea netîme jciri telegrafice pag. III. GALA L, 13 ianuarie 1888. Cu cât 4dele de alegeri se apropie, cu atât lupta electorală devine mai ardentă şi mai strînsă între cele doue tabere ce sunt în luptă : guvernamentali şi oposiţiune. Şi unii şi alţii fac întruniri şi caută a atrage pe alegetori în partea lor. Fără îndoiela lupta e neegală. Guvernamentalii dispun de o mulţime de mijloace de cari oposiţiunea e lipsită. Mai întăi ei au beneficiul puterii, şi se ştie ce influenţă exercită încă acest talisman asupra unei mari părţi a alegătorilor. Ca consecinţă a beneficiului puterii ei au slujbele, încă un puternic —j . w . . . ofroA'Hnnp • cm riP «U.P1 ■ başii la disposiţiune pentru minurire asupra corpului electoral , au antreprise la disposiţiune pentru alţii ; au în fine punga Statului. Dar dacă n'ar fi de căt atâta, încă ar trece. Dar guvernamentalii, acolo unde nu ajung mijloacele ce am semnalat mai sus, nu esită a recurge la ilegalităţi şi chiar la violenţe, câci impunitatea lor le e asigurată. Toate aceste mijloace sunt foarte puternice, şi oposiţiunea are de luptat contra lor. Totuşi atât e de mare nemulţumirea ce a adus în ţară cât „ Fonda .TOCII COVURLUIULUI« I ‘ " 51 PARTEA II. XII (Urmare)e BUncft se tpropiâ de ofid*vrul Edinjer, pe c«re o sâruia pe frunte. — Dorm! îd pfete, serat&nâ, copiii, vune ea adânc ^isc^tă. N ai fost complice ! Apoi cătrâ Doctor : — D-le, îi 4!8e ! sâ trsg aceat paravan peste cadavrul acestei nevinovate fiinţe. Medicul se supuse, presimţind gândul D-nei Thofiaery. 8^1o.auiui se deschise. Un servitor anunţâ : — D. de Mentis. Magistratul întră. Er-Â ui? om de feproape 45 de «ti, cu o infăţiş&re corectă. Er& In fr&c şi cravată Mică. Fe pept diferite decoraţîtmî, între cari crucea Legiuni!-de-onoare, D-na Thomery 1 merse înainte. — Iți mulțumesc, D-le, îi zise ea, de graba cu care ai răspuns laorința Eiea. — Datoria mea, în lipsă de alte considerfcțiunî, de oblig® ei răspund la grabnica D-.ele chie nare, răspunse grav magistratul. — D-^era Juliet© Theritys, mai anunță servitorul. — Petre,J 03 fct^nc! D-ns Thomery cătră servitor, afarâ de cele două persoane pe cari le aștept și *i e| căror num® k sei!, nimene să nu snaî între aci. Acum du-te ! Servitorul salută și reînchise ușa salonului. Julieta era galbenă, latră încet, mândră, fórt© lincită, în aparență cel puțin. — D-nă, zise ea, tras flat In acest momnent chiar de subit© D-téí© vindicare, Crede... D-na Themery o întrerupse. — Tb&B3 ordonat a veni &ei, ea cu glfes ture. Ia tine te ved ata în față. Ia tine voi relua drepturile mele, e&6 voi justifies și’mi voi răsbuna îa contra acestei creaturi. — D-n» !4 se Juluts. — Da, camperai scump, cu 19 RUi de chinuri infricoșate, atesta răzbunare. — Sunt perdut?, murmură Juliets. Dar se ținu ineft bine. —■ D»lor, dis® D-n» Thomery, ascultați-mă. Aceasta femee, acest monstru, este o vechia călârâță de pirc. A fost metresa bărbatului meu. In același timp cu mine, a avut de la dinsul o jeffc. Cele două fete sementa ca ni^ce surori gemene. Observă asemenarea celor două copii ai aceluiași UD, Asismă pe doica fiicei mele, Melania M loi, și îa jeagănul copilei meie puse pe ass*- Aat-ul că în timp de 19 am primit măngâiările vicei acestei creaturi, creijona’o a fi fiic» me©. D. Thomery se sculă. — Biunco ! d 0Q ti, ce spui ? — Adevĕrul, răspunse D-na Tho* miry, nimic de cât adevărul. Dir nu me întrerupe, phm putere. Nu scul tDcă voi pnicre« să merg pană la capei. Dr, &cestâ femee s tsisinat pe doica fiica mele, și cu orfeilitati