Vocea Covurluiului, ianuarie 1888 (Anul 16, nr. 3536-3558)

1888-01-14 / nr. 3544

ANUL XVI­­ Nr. 3.544 ABONAMENT pentn România jij m ?.n , 1­­ 20 lei , 6 luai ... io « Ve4» p&g­ Pf«»»®3 cient abonaților pentru străinătate Pe un an ... 34 Ie' , 6 luni ... 17 * Abona­mentei se [*c in Galați la Ad­ministra­țintea Sisru­­ai, in districte la biu­­om­ie postaie. iO BANi EA&MihABU'U "try?**.-- TCTSgPTTJOI, 14 IANUARIE Î8S8 ANUNCIU linia petit Pagina IV : 40 bani III: 80 , I N S­ER TIU N 1 și RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronica : 2 I«5* Repețiunie se fac c. rabat însemnat. Scrisori nefranchi? se reiasă. — Artico­lele nepubiicats nu et in ape esc. Redacțiunea : 15 etr^ Mare. UI APARE IRIGATE pjL£|E ■)£ LUCRU:­­ Administrațiun­ea: 15, atr. Mare PEHTfiQ B­E ALEiiEIOIL Alegerile generale pentru Cameră­­ vor avea loc în filele de 23, 24 și 25 ■ Januarie. In ziua de 23 Januarie se întru­­neşce colegiul 1 în localul primăriei spre a alege douî deputaţi. In­­­iua de 24 Januarie se întru­­i­neşte colegiul II spre a alege trei ''deputaţi. Acest colegiu voteazà în doue secţiuni. Alegătorii din cuartalele I şi I­II formeazà secţiunea întăia şi voteazà I în localul scoalei Nr. 1 de băiaţi a Statului. Alegătorii din cuartalele III, IV şi V formeazà secţiunea II, unde e şi biuroul central, şi voteaza în lo­calul primăriei. In ziua de 25 ianuarie se întrunesc delegaţii aleşi de colegiul III în ziua I de 10 ianuarie, şi împreună cu alegeto­­­­rii direcţi ai acestui colegiu procedeaza la alegerea unui deputat. Votarea se face în localul primăriei. Votarea pentru fie­care colegiu ţine numai o singură 4*­Deschiderea colegiului se face la ora 9 dimineţa de catră preşedintele biurouluî, care e un membru al Cur­ţii de apel, care procedeza la trage­rea la sorţi a douî secretari şi douî scrutători dintre alegătorii presenţi, şi împreună fornéazà biuroul alegerii. După formarea biuroului preşeain­tele procedeazà la formalitățile cerute de lege, și apoi începe apelul alega­torilor pentru votare. Votarea dureazà pănă la 5 lire sera. La acea oră, dacă nu mai sunt ale­­r­­­gători de votat, se închide scrutinul, dar dacă mai sunt, votarea continuă până ce termină de votat toţi alege­­torii presenţi. Votarea se face în modul următor : Când alegătorul este chiemat în­­lâuntru, preşedintele ii dă un plic şi buletinele tuturor candidaţilor. Ale­gătorul întră cu ele în sala de vo­tare, introduce în plic buletinele can­didaţilor pe cari voeşce a i vota, li­peşce plicul, se întorce înapoi şi’l dă preşedintelui, care o pune în urnă. Alegătorul poate să'şi aducă şi de acasă buletinele candidaţilor pe cari voeşce să’i voteze. El rupe buletinele candidaţilor pe cari nu i a votat. La prima votare se cere să voteze jumătate plus unul din numărul ale­­gătorilor înscriși în listă, iar alesul trebue să întrunească majoritatea ab­solută a voturilor. Dacă aceste con­­dițiuni nu sunt întrunite, atunci este balotagia, și se procedeazâ la a doua votare după o săptămânâ. La cole­giul III balotagiul se face a doua La balotagiu se proclamă ales cel ce va întruni mai multe voturi, ori­care ar fi numărul votanţilor. In caz de a se întâmpla presiuni, ameninţări, etc., fie venite din partea ori­cui, prevenim pe alegătorii ce ar voi să voteze în conşciinţă că au un mijloc foarte sigur de a dejuca toate manoperele. Ei pot promite tot ce li se va cere. Să’şi procure vise mai dinainte bule­tinele candidaților pe cari voesc a’i vota, să le ascundă bine, şi când vor intra în camera de votare, să sag­e în 4­r ' o plic aceste buletine, iar din buleti­nele ce li se va da de preşedinte să aceiep euuu^ —- i(Ar^ pretins guvernamentalii să voteze şi să arăte pe cele-l’alte celor ce ar a­­vea indrasneia să’i controleze afară. In cas vnse când nu şi-ar putea procura dinainte buletine de a can­didaţilor agreaţi şi ar fi ameninţaţi de control, atunci să anuleze buleti­nele candidaţilor pe cari vor fi siliţi a le pune în plic, rupându-le colţul sail în doue, ori dând plicul gol pre­şedintelui. ■­ V ’ a» ag. T.t..L' »L. ev.. Serviciul part. al »Vocii Covurluiului® AGENȚIA HAVAS. IILIPOPOLE, 24 J«na«alia. —Pic «s­.il« 10 ora şi ja&. din Sofia, trenul priaji*r, uaergând ca o iuțelă d- 3( de Llooaetre pe cks, s sosit U Fdî­­ popi la pe \& ordle 4. Principesa CU- itteniul directorului societăți! ie construcțiui î satisfacțiune» ses. Io privnța lucrărilor drumului de fer tateidud cadou o locomotivă. Ii toate gările populațiunea ieşise pentru & aclasaa pe prinţul şi pe prin­­sipet?, şi mai cu seama la Ieni-Han, Vactrel, Belovo, Sh­ambry, Taur-Ba­­a­rdlick, Filipopole. Ptisnirea făcută in acest dia urs ă pratj a fost strălucită. FILIPOPOLE, 24 Ianuarie.— Prin­­țul Ferdinand a sosit la Fiipopole la 4 dfe și jura. Pbpul&țiunea îairegâ îi aştepta b gât» şi l’a primit cu un entuabscu ex’ih­ ordiaar« Ia alțil demnitar! ai cle­rul«! diferitelor credinţi &a urat bună v&npre prinţului şi iLa asigur*!; d devpt&saentul popuUţiun­i. Mai multe ;n*I de persoane ctsnple&n stradela Silur..'.a pa prințul cm urate eaiu- i «ate. PARIS, 24 Januarie. — După o ---- »------cr------»—y— ual des Débats*, lumea sa ășiâptâ la o vastă rjiefi’aure In Bulgaria în lua* Febrarrie. Majoritatea armatei bulgare a r fi câștigată» insurgenților. LONDRA, 24 Jsumane. — Sa a* nunți dm Petersburg lus Times câ lord Churchill a declarat că n’fi Întâlnit in Ruşi?» un sentiment răsboinic sum exista în partea Qea­ l’alift a graniţei. YILNA, 24 ianuarie.— Se anunţă dmn Belgrad Conrespondenţeî Politice că disolv&re® Scupcinei a fost pro­vocata de atitutidinea ce luase frac­țiunea liberală devotată D-luî R Stic! Dai cu guvernul. Disolv^rea este primită într’un mod bvor^biî dj psrfidu! guvernamental care, posedând o mare lastoti­­tăie, es­te sigur de victoria sau com­plectă și învingerea tot­ăU a libera­lilor. A se vedea netîme jciri telegrafice pag. III. GA­LA L­­, 13 ianuarie 1888. Cu cât 4dele de alegeri se apro­pie, cu atât lupta electorală devine mai ardentă şi mai strînsă între cele doue tabere ce sunt în luptă : guver­namentali şi oposiţiune. Şi unii şi alţii fac întruniri şi caută a atrage pe alegetori în partea lor. Fără îndoiela lupta e neegală. Gu­vernamentalii dispun de o mulţime de mijloace de cari oposiţiunea e lip­sită. Mai întăi ei au beneficiul pute­rii, şi se ştie ce influenţă exercită încă acest talisman asupra unei mari părţi a alegătorilor. Ca consecinţă a beneficiului pu­terii ei au slujbele, încă un puternic —j . w . . . ofroA'Hnnp • cm riP «U.P1 ■ başii la disposiţiune pentru minurire asupra corpului electoral , au antre­­prise la disposiţiune pentru alţii ; au în fine punga Statului. Dar dacă n'ar fi de căt atâta, încă ar trece. Dar guvernamentalii, acolo unde nu ajung mijloacele ce am sem­nalat mai sus, nu esită a recurge la ilegalităţi şi chiar la violenţe, câci impunitatea lor le e asigurată. Toate aceste mijloace sunt foarte pu­ternice, şi oposiţiunea are de luptat contra lor. Totuşi atât e de mare nemulţumirea ce a adus în ţară cât­ „ Fon­d­a .TOCII COVURLUIULUI« I ‘ " 51 PARTEA II. XII (Urmare)e BUncft se tpropiâ de ofid*vrul Ed­­injer, pe c«re o sâruia pe frunte. — Dorm! îd pfete, serat&nâ, copiii, vune ea adânc ^isc^tă. N ai fost com­plice ! Apoi cătrâ Doctor : — D-le, îi 4!8e ! sâ trsg aceat paravan peste cadavrul acestei­­ nevinovate fiinţe. Medicul se supuse, presimţind gân­dul D-nei Thofiaery. 8^1o.auiui se deschise. Un servitor anunţâ : — D. de­ Mentis. Magistratul întră. Er-Â ui? om de feproape 45 de «ti, cu o infăţiş&re corectă. Er& In fr&c şi cravată Mică. Fe pept diferite decoraţîtmî, între cari crucea Legiuni!-de-onoare, D-na Thome­r­y 1 merse înainte. — Iți mulțumesc, D-le, îi zise ea, de graba cu care ai răspuns la­­­o­­rința Eiea. — Datoria mea, în lipsă de alte considerfcțiunî, de oblig® ei răspund la grabnica D-.ele chie nare, răspunse grav magistratul. —­ D-^era Juliet© Theritys, mai anunță servitorul. — Petre,­­J 03 fct^nc! D-ns Tho­­mer­y cătră servitor, afarâ de cele două persoane pe cari le aștept și *i e| căror num® k sei!, nimene să nu snaî între aci. Acum du-te ! Servitorul salută și reînchise ușa salonului. Julieta era galbenă, latră încet, mândră, fórt© lin­­cită, în aparență cel puțin. — D-nă, zise ea, tras flat In acest momnent chiar de subit© D-téí© vin­­dicare, Crede... D-na Themery o întrerupse. — Tb&B3 ordonat a veni &ei, ea cu glfes ture. Ia tine te ved ata în față. Ia tine voi relua drepturile mele, e&6 voi justifies și’m­i voi răs­­buna îa contra acestei creaturi. — D-n» !­4 se Juluts. — Da, camperai scump, cu 19 RUi de chinuri infricoșate, atesta răz­­bunare. — Sunt perdut?, murmură Juliets. Dar se ținu ineft bine. —■ D»lor, dis® D-n» Thomery, as­­­cultați-mă. Aceasta femee, acest mon­stru, este o vechia călârâță de pirc. A fost metresa bărbatului meu. In același timp cu mine, a avut de la dinsul o jeffc. Cele două fete sementa ca ni^ce surori gemene. Observă ase­­menarea celor două copii ai aceluiași UD, Asismă pe doica fiicei mele, Melania M loi, și îa jeagănul copilei meie puse pe a­ss*- Aat-u­l că în timp de 19 am primit măngâiările vicei acestei creaturi, creijona’o a fi fiic» me©. D. Thomery se sculă. — Biunco ! d 0Q ti, ce spui ? — Adevĕrul, răspunse D-na Tho* miry, nimic de cât adevărul. Dir nu me întrerupe, phm putere. Nu scu­l tDcă voi pnicre« să merg pană la capei. Dr, &cestâ femee s tsisinat pe doica fiica mele, și cu orfeilitati

Next