Vocea Covurluiului, februarie 1888 (Anul 16, nr. 3559-3581)
1888-02-02 / nr. 3559
ANUL XVI. — Nr. 3.555. bonamlnt pentru România ,)o gu ui . . , ao lei ,6 luni ... io * 76^" P*f-Premittl !Merit abonaților penam straiMtitt 'e an an . . • 34 I , 6 Iuni ... »7 * Abonam « tel se ie in Galați la Adanstnliunea ;i, in district« la binitoile postale. Redacțiunea : 15 atr. Mare. 10 BANI £1£MFLABUL. MARȚI, 2 FEBRUARIE 18S3. ANURCIU linia petit P*£iB* IV : 40 bani , JIl : So , INSE ft TIUNI fi RECLAME Pagina III : 8o bani La Cronică : 2 b. Repefirile se fac c® rabat inse na nat. Scrisori neban cate se reiasă. — Artico*lele Republicate nu ac faapvcsc. 15, str. Mare. »Vr» -TT* -.-T--— Mimi ixT-stSL -^«aaiBrry rîF^-rt.~.i*n Aer vi «iul part. al »Vecii Cevniloialm* agenția havas. VIENA, 9 Februarie. — C&mer* I inceput discuţiunea prejactula! pri Mor U prelungire* tratatului de comcrţ ea Germania. Ii el malțl orator I trafţiunilor germane tx^riată ea* isfatț uuea lor Ia privtat« tratatului 'le »lunț* ou Germania. (Lentele Taafe, rAepaucje id unui o- Ator oare spusese ea politica cabint* i(ai actual constitne piedici aceste hianțe, declara ea, vând s’a încheia! lupta, ministerul era de două luni putere ; el nu putea deci se pun* |«detmnascenl convenţianv. Ministrul daoga ca timpul aeernr 9 audie rmăgovurnul a coptiuat ei deavoRai unele rele reUțiuni cu marele iac* enfl veein. ▼UNA, $ Februarie. (Cale ind.* teta). — Satisfacţiunea «na eare »’trimit la Viena și ia Festa cuvintele »•Iul Bismank nu ne permite să nu do ui ta de aceea ea de acum îgîtle guvernul austro-angar va post a ră dificultate să obțină de ia eeL aut Parlamente sacnfieiele, ori-car ■ ii ele, necesare pentru a pune arata comuna pe un picior demn d-. iterea aliatulu! sef. Nu se ascunde cercurile aostr'aae bueurie «e in liră un asemene résultat. In urma se deg*geză urmările diete se diacursul cancelarului p6t fea asupra situațiuniî actuale, și ma« i semi asupra acestor doae ces iDî: sees a înarmărier rusesel și ea a Bulgariei. U aceea ce priveșee cea d’int&r, se leves», dar cu gând ascuns de ia »oeU, încrederea prințului in sens inagresiv al înarmărilor ruseșel. Lumea nu se gândeșce a emite opinia Q6S eft aedsta încredere nu este sin* aeră. Dar se întrebâ atonei dacă a* sestft opinion« a prințului ar resist* continuării înarmărilor din partea Hasiei . Na se crede. Ceea ce reiesft din conversaţiunile lumii oficiale din acest punct de vedere, e că alătur* ca o speranţă vagă de a vedea pe Husia, nu retrige.*da’şi trupele, e încetând înarmările sale, se înfăţişa» asemen* desfăşurarea acestei cisnuni ca mai puţinâ nerăbdare et mai înainte de a sfârşi rapid©. Dupa ultimele suanifestațuni, e X sta dorința de a lăsa să trecft un oarecare timp, pentru a da opinionu din Husia mijiesele de a se pregăt pentru o împăciuire. Dată calculați ar fi dejucate din partea aceasts, sai vedea ce scop ar trebui să se urmă* reasca, și dacă » ar ajunge a răspund* la aceste înarmări prin concentrări d* trupe, aceste din urmă n’ar putea sl se facă inti în mod practic în ori-ce «as Înainte de trei luni. Ută în cs chip e tratată aceasta «estimne în acest moment în cercurile bine informate din Tien». pentru afacere* bulgaresse, se crede că chipul în sare prințul a vor* bit, în ceea ce priveşte interesele austrîace, dă o mare putere opiniuniî ce circulă 1a Tiens şi la Pesta, şi după c*re un răiboifl între Austria şi Ru* aia, în pasul când acesta ar întră în Bulgaria, ar târî pe Germania a susţ ne» pe Austria. In sfârşit o altă consecinţă ce se pune în relief, e că declaraţioniie însemnata ale prinţului de Bismarck precum şi publicare* tratatului, ere* ez& o faşă nouă în starea reciproca a relaţiunilor Franciei şi Rusiei, rasă în cursul căreia se va reflecta fără indoielă la Paris şi la Petersburg pentru a se f trebi dseft comunit* tea de situaţiune nu va trebui să de* nascere unei alianţe într’un scop dt apersre comună ; dar se spune asemene că pote ieşi de aei altceva de cât o alianţă. BERLIN, 11 Februarie, —i*a**ta Naţională «Jice ci aproape toţi suveranii germani »a felicitat pe prinţul dr Osmark cu prilejul discursului aed pronunțat In Reichstag și al succesului ce a dobândit. SOFIA, li Februarie.—Ia curând se vor face alegerile consiliilor generați, conform noue! lag! electorale votată în ultima sesiune. Aletta perioda electorală, afară de uneltirile D-lui Radesiavctfj nu promit« nicî-o luptă. SAN-REMO, II Febrarie. (10 ore dimin.) — Prințul imperial a dormit bine noaptea trecută. El mănâncă fără dificultate. Starea generală e satisfăcerere. SAN-REMO, II Februarie. (5 ore eere ).— Prințul s’a ssnlat dimineți și a stat teata ps un fotolifl. Starea generală e staționară. LONDRA, 11 Februarie.—Camera Comunelor. Sir Forgasson, răspundind Dal Labouchere, desisră că Auglitera n a luat niel un angigeameat car* ar implica o acțiune militarista ce ar fi necunoscuta Camerei, PARIS, 11 Februarie. — Serie* după care o certà ar fi isbuenit 1» Beirut între creștini și musulmani tdesmințiți, BERLIN, 11 Februarie. — Coaaisiunea Reichstagului a adoptat propunerea «vând de scop să prelungea?* pentFu doui an! aplicarea legi! actuale contra socialiștilor, d»r respingând caăsarile ingreuiâtdre prpn^se de gavera. ROMA, II Februar.:«, — &3erctto} polemisând eu 4^SPQ^e franțustsef, negft că repatriares trupelor din Africa ar ii motivată de nișee coraplîcatiun! europene iminente ; el 4*efl că de 1» plecarea trupelor repatritrea îor era drja hotărîtă pentru 4*®* când *r ii îndeplinit modest« lor sarcină. VIENA, 10 Februarie. — Cale indirectă—Impresiunea produsă de discursul prințului Bismarck asupra opiniunil rnsuşil este, după nisos idiorm*țiunl din sorgist! forte antorisate, că situaţiunea nu va fi modificată ţi să înarmării« Rusiei vor continua. Cât pentru propunerii« făcute de prinţul Bismarck, îa privinţa eestiuni! bulgăreşti, se considerâ «a puţin seriose. Sunt acelea! propuneri car! &u fost fâ«ute şi respinse de doue* dee! de or! de la începutul crise!. TIENA, 10 Februarie. — (Cale indirestăj —* Sa consideră ea fără ti* «ieiâ scirea d.4tă de un disr vieaes care anunță »prepiata sosire a ei a colonelului rus ce «omandă regimentul Franț-losef, ce • în garniseau în Tarșovia. E des* ul de a ne da leama de aceasta «ă în acest moment acestft călătorii ar fi considerată «* un semn de împăciuire din partea Rusie! pentru a a i reeusdt«« ne asemănarea eu adevărul. hm* ,TOCII COVURLUIULUI* ti I - *» I w... Mi ' hai METELLI' I Nuvelă de George Sand. Tradusă de A. Curteanu II. (Urmare), lati’ori pe când plângea în cautea, ca fruntea sprijinită pe baniul ferestrei, Sara şi Olivier trecură ! galop ; se Intorceau de la preum- Lre; pieierele cailor lor rădici a vâr•t ari de nîsip ; S*ra era roşiă, ani r»tâ, tot aş» de g^nşâ, de uşdrs, ’ calul el. Olivier galopa lâogă din* rîdeatt amîndoui într'un ris frsm -1 Aricit al juneţe). Eraţi ca doui cc- 1 Mulţumiţi că strigă şi alergi, M - ‘ ^ tresări şi se ascunse sub.perdef privir ei. Pe fruntea lor strălucia atâta frumuseţft, atâta entusiasm juvenil şi inocenţă, în cât fu mişcată... Dar auzi îndată pasul In! Olivier care , veni» spre camera se» , aşezându-se rapide lângă toaletă, se prefăcu câ’și I făcea coafura. Olivier era vesel, îi sărută aacele și dădu un buchet din partea Barei. — Ați descălecat dar ? — Da, răspunse Olivier. Sara a voit cu orî-ce preț să stringă câteva fiori pentru D-tea. A descălecat rapide. i-am ținut raiul pe când alerga ca un mic cerb după fiori și fluturi. Buna mea Melella, nepota D-tele nu este ce ai crujuu Na este o fetiță, este un fel de pasere deghisata. I-am spuso, ți se pare că rnde încă. — Imii pare bine, 48. MeUita cu un surîs melancolic, că Sora mea sa făcut vesel. Scumpa^copilul este așs de amabilă și de frumosăl — Da, este frumdsă, z^se Olivier, are o fisîenomiă carem! plase mult. Remena D-tele, ICetella Câte o dată are și sunetul vocii D-tele. — Sânt fericită a vedea că o iubești în fine ! 4’3e lady Mowlersy. Dar la început îți displaces, spune ? — Nu, mă gena numai. — Și acum, 4Î83 Metella fătând o violentă sforțare asupra ei spre a fi iinișcită, veil bine că nu te mal geneză. Sara intră In acest moment strigând : — Ei bine ! mătușică, ți-a dat buchetul? Ce refl mal este fiul D-tele. Mi ia luat aproape en sila pentru a ți I aduce singur, Fate tot așa de gelos ca cânele cel mic, care plânge când te joci cu capriera mea. Lady Mcwimny îmbrățișa pe juna leaa, și și zice că t ar trebui sa fie fericită de a fi iubită ca o mamă. 'După câteva 4n*i ^*r* îatoreeadu-se de la obicinuita preumblare 40aică, Metella observă că era foarte galbenă și că vocea ei tremura. La mdsă observă că Sara plânsese, și soara o ve4* *S* de abătută, așa de tristă, încât nu se putu opri să no întrebe. Sara răspunse căi era cam rea, și ceru vce a se retriga. Lady Mowlersy întreba pe Olivier despre preumblare. Ii răspunse cu calmul unei perfecte inocențe că Sara fusese forte veseli, că convorbiseră la pas, că nu se plânsese de nici-o durere. Lăsând pe Olivier, lady Mowbray, îngrijită de starea nepoatei sale, se duse în camera eî, și, înainte de a intre*, aruncă o privire prin ușa întredeschisă. Sara scria. L^ sgomotul ușor ce făcu Metella, tresări și ascunse răpide hârtia, aruncă condeiul