Vocea Covurluiului, februarie 1888 (Anul 16, nr. 3559-3581)

1888-02-02 / nr. 3559

ANUL XVI. — Nr. 3.555. bonamlnt pentru România ,)o gu ui . . , ao lei ,6 luni ... io * 76^" P*f-Premittl !Merit abonaților penam straiMtitt 'e an an . . • 34 I , 6 Iuni ... »7 * Abonam « tel se ie in Galați la Ad­an­stnliunea ;i, in district« la bin­­itoile postale. Redacțiunea : 15 atr. Mare. 10 BANI £1£MFLABUL. MARȚI, 2 FEBRUARIE 18S3. ANURCIU linia petit P*£iB* IV : 40 bani , JIl : So , INSE ft TIUNI fi RECLAME Pagina III : 8o bani La Cronică : 2 b. Repefirile se fac c® rabat inse na nat. Scrisori neb­an cate se reiasă. — Artico*­lele Republicate nu ac faapvcsc. 15, str. Mare. »Vr» -TT* -.-T--— Mimi ixT-stSL -^«aaiBrry rîF^-rt.~.i*n Aer vi «iul part. al »Vecii Cevniloialm* agenția havas. VIENA, 9 Februarie. — C&mer* I inceput discuţiunea prejactula! pri Mor U prelungire* tratatului de co­m­crţ ea Germania. Ii el malțl orator I trafţiunilor germane tx^riată ea* isfatț uuea lor Ia privtat« tratatului 'le »lunț* ou Germania. (Lentele Taafe, rAepaucje id unui o- Ator oare spusese ea politica cabint* i(ai actual constitne piedici aceste hianțe, declara ea, vând s’a încheia! lupta, ministerul era de două lun­i putere ; el nu putea deci se pun* |«d­etmnascenl convenţianv. Ministrul daoga ca timpul aeernr 9 au­­die rmăgovurnul a coptiuat ei deavoRai unele rele reUțiuni cu marele iac* enfl veein. ▼UNA, $ Februarie. (Cale ind.* teta). — Satisfacţiunea «na eare »’t­rimit la Viena și ia Festa cuvintele »•Iul Bisman­k nu ne permite să nu do ui ta de aceea ea de acum îgî­­tle guvernul austro-angar va post a ră dificultate să obțină de ia eeL aut Parlamente sacnfieiele, ori-car ■ ii ele, ne­ces­a­re pentru a pune ar­ata comuna pe un picior demn d-. iterea aliatulu! sef. Nu se ascunde cercurile aostr'aae bueurie «e in liră un asemene résultat. In urma se deg*geză urmările di­ete se diacursul cancelarului p6t fea asupra situațiuniî actuale, și ma« i semi asupra acestor doae ces iDî: sees a înarmări­­er rusesel și ea a Bulgariei. U aceea ce priveșee cea d’int&r, se leves», dar cu gând ascuns de ia »oeU, încrederea prințului in sens inagresiv al înarmărilor ruseșel. Lu­mea nu se gândeșce a emite opinia Q6S eft aedsta încredere nu este sin* aeră. Dar se întrebâ atonei dacă a* sestft opinion« a prințului ar resist* continuării înarmărilor din partea Ha­siei . Na se crede. Ceea ce reiesft din conversaţiunile lumii oficiale din a­cest punct de vedere, e că alătur* ca o speranţă vagă de a vedea pe Husia, nu retrige.*da’şi trupele, e încetând înarmările sale, se înfăţi­şa» asemen* desfăşurarea acestei cis­­nuni ca mai puţinâ nerăbdare et mai înainte de a sfârşi rapid©. Dupa ultimele suanifestațuni, e­ X sta dorința de a lăsa să trecft un oare­care timp, pentru a da opinionu din Husia mijiesele de a se pregăt pentru o împăciuire. Dată calculați ar fi dejucate din partea aceasts, sai vedea ce scop ar trebui să se urmă* reasca, și dacă » ar ajunge a răspund* la aceste înarmări prin concentrări d* trupe, aceste din urmă n’ar putea sl se facă inti în mod practic în ori-ce «as Înainte de trei luni. Ută în cs chip e tratată aceasta «es­timne în acest moment în cercurile bine informate din Tien». pentru afacere* bulgaresse, se crede că chipul în sare prințul a vor* bit, în ceea ce priveşte interesele aus­trîace, dă o mare putere opiniuniî ce circulă 1a Tiens şi la Pesta, şi după c*­re un răiboifl între Austria şi Ru* aia, în pasul când acesta ar întră în Bulgaria, ar târî pe Germania a sus­­ţ ne» pe Austria. In sfârşit o altă consecinţă ce se pune în relief, e că declaraţioniie în­semnata ale prinţului de Bismarck precum şi publicare* tratatului, ere* ez& o faşă nouă în starea reciproca a relaţiunilor Franciei şi Rusiei, rasă în cursul căreia se va reflecta fără indoie­lă la Paris şi la Petersburg pentru a se f trebi dseft comunit* tea de situaţiune nu va trebui să de* nascere unei alianţe într’un scop dt apersre comună ; dar se spune ase­mene că pote ieşi de aei alt­ce­va de cât o alianţă. BERLIN, 11 Februarie, —­i*a**ta Naţională «Jice ci aproape toţi suve­ranii germani »a felicitat pe prinţul dr O­smark cu prilejul discursului aed pronunțat In Reichstag și al suc­cesului ce a dobândit. SOFIA, li Februarie.—Ia curând se vor face alegerile consiliilor ge­n­erați, conform noue! lag! electorale votată în ultima sesiune. Aletta pe­rioda electorală, afară de uneltirile D-lui Radesiavctfj nu promit« nicî-o luptă. SAN-REMO, II Febrarie. (10 ore dimin.) — Prințul imperial a dormit bine noap­tea trecută. El mănâncă fără dificultate. Starea generală e satisfă­cerere. SAN-REMO, II Februarie. (5 ore eere ).—­ Prințul s’a ssnlat dimineți și a stat teata ps un fotolifl. Sta­rea generală e staționară. LONDRA, 11 Februarie.—Camera Comunelor. Sir Forgasson, răspundind D­­­al Labouchere, desisră că Augli­­tera n a luat niel­ un angigeameat car* ar implica o acțiune militarista ce ar fi necunoscuta Camerei, PARIS, 11 Februarie. — Serie* după care o certà ar fi isbuenit 1» Beirut între creștini și musulmani t­­desmințiți, BERLIN, 11 Februarie. — Coaai­­siunea Reichstagului a adoptat pro­punerea «vând de scop să prelungea?* pentFu doui an! aplicarea legi! actuale contra socialiștilor, d»r respingând caăsarile ingreuiâtdre prpn^se de ga­vera. ROMA, II Februar.:«, — &3erctto} polemisând eu 4^SPQ^e franțustsef, negft că repatriares trupelor din A­frica ar ii motivată de nișee coraplî­­catiun! europene iminente ; el 4*efl că de 1» plecarea trupelor repatritrea îor era drja hotărîtă pentru 4*®* când *r ii îndeplinit modest« lor sarcină. VIENA, 10 Februarie. — Cale in­directă—Impresiunea produsă de dis­cursul prințului Bismarck asupra o­­piniunil rnsuşil este, după nisos id­­iorm*țiunl din sorgist! forte antori­­sate, că situaţiunea nu va fi modifi­cată ţi să înarmării« Rusiei vor con­tinua. Cât pentru propunerii« făcute de prinţul Bismarck, îa privinţa eestiu­­ni! bulgăreşti, se considerâ «a puţin seriose. Sunt acelea! propuneri car! &u fost fâ«ute şi respinse de doue* dee! de or! de la începutul crise!. TIENA, 10 Februarie. — (Cale indirestăj —* Sa consideră ea fără ti* «ieiâ scirea d.4tă de un disr vieaes care anunță »prepiata sosire a ei a co­lonelului rus ce «omandă regimentul Franț-losef, ce • în garniseau în Tar­­șovia. E des* ul de a ne da leama de aceasta «ă în acest moment acestft că­lătorii ar fi considerată «* un semn de împăciuire din partea Rusie! pen­tru a a i reeusdt«« ne asemănarea eu adevărul. hm* ,TOCII COVURLUIULUI* ti I - *» I w... Mi ' h­ai M­ETELLI' I Nuvelă de George Sand. Tradusă de A. Curteanu II. (Urmare), lati’o­ri pe când plângea în ca­ut­­ea, ca fruntea sprijinită pe ban­iul ferestrei, Sara şi Olivier trecură ! galop ; se Intorceau de la preum- Lre; pieierele cailor lor rădici a vâr­­•t ari de nîsip ; S*ra era roşiă, ani r»tâ, tot aş» de g^nşâ, de uşdrs, ’ calul el. Olivier galopa lâogă din* rîdeatt amîndoui într'un ris frsm -1 Aricit al juneţe). Eraţi ca doui cc- 1 Mulţumiţi că strigă şi alergi, M - ‘ ^ tresări şi se ascunse sub.perdef privi­r ei. Pe fruntea lor stră­­lucia atâta frumuseţft, atâta entusiasm juvenil şi inocenţă, în cât fu mişcată... Dar auzi îndată pasul In! Olivier care , veni» spre camera se» , aşezându-se­­ rapide lângă toaletă, se prefăcu câ’și I făcea coafura. Olivier era vesel, îi sărută aac­ele și­­ dădu un buchet din partea Barei. — Ați descălecat dar ? — Da, răspunse Olivier. Sara a voit cu orî-ce preț să stringă câte­va fiori pentru D-tea. A descălecat rapi­de. i-am ținut raiul pe când alerga ca un mic cerb după fiori și fluturi. Buna mea Melella, nepota D-tele nu este ce ai cru­juu Na este o fetiță, este un fel de pasere deghisata. I-am spuso, ți se pare că rnde încă. — Imii pare bine, 4­8. MeUita cu un surîs melancolic, că Sora mea sa făcut vese­l. Scumpa^copilul este așs de amabilă și de frumosăl — Da, este frumdsă, z^se Olivier, are o fisîenomiă carem! plase mult. Remena D-tele, ICetella Câte o dată are și sunetul vocii D-tele. — Sânt fericită a vedea că o iu­bești în fine ! 4’3e lady Mowlersy. Dar la început îți displaces, spune ? — Nu, mă gena numai. — Și acum, 4Î83 Metella fătând o violentă sforțare asupra ei spre a fi iinișcită, veil bine că nu te mal geneză. Sara intră In acest moment stri­gând : — Ei bine ! mătușică, ți-a dat bu­chetul? Ce refl mal este fiul D-tele. Mi ia luat­ aproape en sila pentru a ți I aduce singur, Fate tot așa de ge­los ca cânele cel mic, care plânge când te joci cu capriera mea. Lady Mcwimny îmbrățișa pe juna lea­­a, și și zice că t a­r trebui sa fie fericită de a fi iubită ca o mamă. 'După câte­va 4n*i ^*r* îatoreea­­du-se de la obicinuita preumblare 40aică, Metella observă că era foarte galbenă și că vocea ei tremura. La mdsă observă că Sara plânsese, și soara o ve4* *S* de abătută, așa de tristă, în­cât nu se putu opri să no întrebe. Sara răspunse căi era cam rea, și ceru vce a se retriga. Lady Mowlersy întreba pe Olivier despre preumblare. Ii răspunse cu calmul unei perfecte inocențe că Sara fusese forte veseli, că convorbiseră la pas, că nu se plânsese de nici-o durere. Lăsând pe Olivier, lady Mowbray, îngrijită de starea nepoatei sale, se duse în camera eî, și, înainte de a intre*, aruncă o privire prin ușa în­tredeschisă. Sara scria. L^ sgomotul ușor ce făcu Metella, tresări și as­cunse răpide hârtia, aruncă condeiul

Next