Vocea Covurluiului, aprilie 1888 (Anul 16, nr. 3608-3629)
1888-04-01 / nr. 3608
VOCEA COVURLUIULUI — La Tecuci, D. Dr. Petraşcu e numit prefect de judeţ. — Decretul pentru numirea D-lui Hânţescu, membru la Curtea din Galaţi, ca membru la înalta Curte de casaţiune e deja semnat de M. S Regele. — D. C. Giuvara e numit president la tribunalul din Ialomiţa. — Sgomotul că D. Ion Ghica va părăsi diplomaţia, şi se va retrage în viaţa privată e fals. — Cetim în România . Credem aiei că guvernul are de gând să închidă sau chiar să disolve Camera Luni, 4 Aprilie. — D. G. Duca, noul director general al căilor ferate, a intrat de ieri în funcţiune. Aţi a primit personalul superior din administrațiunea centrală. — Cetim în La liberté roumaine . Judele de instrucțiune a dat un mandat de arestare contra lui Broadwel. — D. Slavici a fost numit profesor la asilul Elena. — D. Anghel Dimitrescu este numit director general la ministerul instrucțiunel. — Se anunţă că D. A. Catargi va fi numit prefect la Ilfov şi Lăţescu la Olt. — Director la Monitorul oficial în locul D-lui Orăşanu se va numi D. Duilie Zmfirescu. — Astă seară va avea loc o reuniune a grupurilor liberale oposiţioniste la D. D. Brătianu. Vor testa delegaţii conservatori. E vorba a se determina posiţie ce este de ţinut faţa cu noul guvern. D. Fleva va asista şi se va explica asupra atitudinei sale. — Consiliul comunei Bucureşti s’a disolvat şi s’a numit o comisiune interimară compusă din D-nii generali Manu, Florescu, Protopopescu, I.K., C. Arion şi Dim. Brătianu. CAMERA Şedinţa de avit a Camerii s’a deschis la ora unu şi jumătate. D. A. Sturdza de la Bârlad spune că în programul ministerial n’a verut ce se va face cu soarta preoţilor. D. Maiorescu îî explică că a început a se ocupa împreună cu Mitropolitul primat de acestă cestiune. General Barozzi citeşte un proiect de lege pentru împrumutul relativ la fortificarea capitalei. D. Fleva se opune a lucra cu o majoritate care a dat cu asalt parlamentul. D. Vidraşcu cere urgenţa (ilaritate). Urgenţa se admite. Schilerul şi Comănescu, ţerani de carnaval fac scandal pentru țuică. Se voteazà budgetul eforiei. Minoritatea se abține. Se voteazà și budgetul Epitropii Sf. Spiridon din Iași. Cu ocasiunea citirei unui proiect asupra taxelor ţuici se naşc« un mare tumult. D. Grâdișteanu declară că se va abține. Mameluci sbiară să se voteze fără discuțiune. D. Djuvara are cuvîntul în cestiunea țurii dar e întrerupt de Schilerul furios. — Dle Schileru vă rog să me combateți dar să nu me bateți. D-sea apoi urmeaz, spunînd că după ce au făcut budgetele colectiviști acum cer să se schimbe în interes electoral. Deci, reducerea budgetului fiind fără voia guvernului ar fi considerată ca un vot de blam. D. M. Ghermani spune că votându-se desfiinţarea taxelor ţurii, trebue să se micşoreze şi prima de exportaţiune a spirtului şi atunci se desechilibreza şi budgetul şi D-sea nu cunosce alte recurse budgetare. Se cere închiderea discuțiune!. Se voteazà cu bila luarea în considerațiune a proiectului. Se voteazà prelungirea convențiunii comerciale pănă la 1 ianuarie cu Francia. D. Ficorescu cere ca scătendu-se impositul asupra ţurci s’o scată şi asupra alcoolului şi asupra viilor. E întrerupt continuu de Ghiţă Berbecu. La ora 4 D. Nicorescu vorbeşte. Mai sunt înscrişi D-nii Butculescu, I. Marghiloman, Lascar Catargi, Ressu etc. | Funcţionarul Public .In toate ţările din lumea civilisată, funcţionarii publici formează o clasă respectabilă în societate, ca representând guvernul prin atribuţiunele şi puterea legală cu care sunt învestiţi, urmeza naţionalmente se fie la înălţimea misiunii lor. Independenţi de orîce fluctuaţiune şi garantaţi în posiţiunea lor, ei impun respectul cătră lege şi insuflă încredere publicului în dreptatea şi imparţialitatea guvernurului chiemat a garanta viaţa, averea şi onoarea cetăţenilor. La noi toate sunt pe dos, funcţionarul nu are nicî-un drept erarhic nu există pentru el, nici-o solicitudine de la guvern ; singura consideraţiune ce’î dă ministrul seu este că îl consideră nu ca funcţionar al ţerei sele, ci ca o slugă personală a ministrului, îl dă afară din serviciu după plac fără cea mai mică vină, îl demoralisézà prin diferite pretenţiuni cu totul contrare posiţiunii şi prestigiului seu de funcţionar public, îl tratezà şi ’l ameninţă în fie-care zi ca pe un măturător de stradă, într’un cuvânt prin toate aceste fapte îl reduce la o umilinţă care îl vestejesce conşciinţa independinţa şi mândria onestităţei sale, devine o slugă umilă gata a se arunca în orî-ce întreprindere ilegală care i se pretinde, și după ce s’au degradat forțamente în modul acesta se treziesce dat afară pentru a se face loc vre-unuia protegeât. Societatea chiemată a da mâna de ajutor nenorociților, verjéndu’l că n’a fost la înălțimea posițiunii sele, ci din contra au abusat de puterea sea, vecsindu’l şi lovindu’l în dreapta şi în stînga după cum i se poruncise, nu numai că nu l ajută, dar cu drept cuvînt i mepriséza, părăsit de guvern pe care l a servit orbesce, desprețuit de societate pe care a insultat, lipsit de mijloace materiale, încontat de greutăţi familiare, sfârşes prin a’şî redacta însuşi sentinţa, plicându’şi un glonte drept formă executorie, iar restul familiei cerşit pe strade învoca tot fel de blăster pe capul guvernanţilor. Iată în set situaţiunea unui funcţionar la ne acceptând o parte care aparţine voritismului, şi care s’a regulato siţiunea pentru tot-d’auna. Faţă cu acest tablou sfâşiător neiertat pentru o ţară ca a nostre la care guvernul percepe destu imposite pentru întreţinerea Statul» făcem apel la guvernul actual, ca are experienţa tuturor relelor exitente, şi care promite îmbunătăţi în toate ramurile administraţiunii, nu uite în prima liniă a se ocupa posiţiunea funcţionarilor, câci de el depinde prestigiul guvernamenta şi iubirea poporului. Funcţionarulnest, integru şi independent de serie, va fi totd’auna la înălţime misiunii sale, şi va aduce guvernului mulţumirea poporului. Funcţionarul negarantat în posiţiunea seatorală şi materială nu poate tinde dcât la conrupţiuni, malonestităţî, legalităţi, şi multe altele, cari nu adu de cât nemulţumirea poporului, exemplele sunt încă calde. Comptând pe promisiunile guvernului cerem : I. Repartiţiunea muncii intr un mp echitabil, nu unii se muncescă cât 16 ore, pănă când îşi ruinezà sànàtatea şi mor în floarea vîrstei,— aceşti sunt în genere copiştii, ràstrîns număr faţă cu mulţimea lucrărilor, foarte reu plătiţi cu 70—90 lei luna» nu se pot nici nutri nici îmbrăcart p când alţii cu lefi mari şi mai mult slujbe nu lucrează nici 5 ore pe zi II. Garantarea posiţiunii funcţionarului pănă la o culpabilitate veghiată judecată şi condamnată de tribunal III. Suprimarea injustei taxe de 50 pe salare sub denumire de patentă care pe lângă că este neraţionată dar şi disproporţionată, un funcţionar cu 200 lei lunar plăteşte anual patent; lei 120, acesta represintă impozitul unui comerciant de cl. I care specule la sutim de mii de lei şi trage minimum beneficie de (jecime de mii de lei pe când funcţionarul indicat nu a beneficiat decât hrana și îmbrăcămintea sea în schimbul muncei sele. pil' w ricid, câci omorîse pe Aasunta mama sea de inimă, și pe Dna Danglers, adevorata sea mamă ! Bertuccio du mal avea în mână instrumentul de fer. Dar facă numai pomtele un gest, an somn..« și Burtuccio ar şei să facă dreptate cu mânele sale, Haydea aștepta cu mânele încrucișate pe pept... aștepta inert (tetoare... gata de a admite sentența, ori-care ar fi. In acel moment resună în depărtare un cântec vesel de matelot. Alcyonul se întorcea. Monte Cristo, tăcut, stătea gânditor. De o dată tăcu un pas înainte : — Jacopo! strigă el cu o voce așa de puternică, in cât ajunse până la mateloții cari erau încă departe de verm. Aland matelotul din barcă se sculă și mișcă în aer bonetul sta ca semn că înțelegea. Monte-Cristo dădu un ordin într’un idiom maltes pe care’l Înțelegea numai Jacopo. Atunci doul dintre mateloţi săriră în mare şi inovară spre Alyon. Bertuccio şi Ali priviau cu mirare, neînţelegând nimic. Iar ELydea nu-l lua ochii de la stăpânul seu, bărbatul seu, Barer, lipsită acum de două mateloţi şi schimbând direcţiunea mersului său, trase drept sau stânca pe care se sili, Monte-Cristo. Jacopo sări jos , apoi cu alți doui mateloţi alerga la subterani, dupa câteva minute se întorseră cu diferite mitvide pe cari le puseră în barcă. — Stăpâne ! stăpâne ! începu Certuccio. Monte-Cristo nu’i răspunse. . — Aii,zise el, ia pe acest om in brațele tele... Ali sa placă și rădică pe Benedetto. — Du’l în barcă .. An fleu așa cum i se ordonase. Monte-Cristo luă caseta și urmă răpide pe Nabian. Benedetto era deja întins jos, cu capul spre cărmacul. Monte-Cristo aruncă caseta lângă el. Mateloții etâteia tăcuți pe țărm, neînțelegând nimic... După aceea Monte-Cristo se întoarse lângă Hytler, iar Aii intrând în apă pănă la brâu, puse mânele sale pe spatele bărcei. Și Monte Cristo, cu brațele întinse, ca și cum ar fi rugat pe natură să’l asculte. — Jj^nedelto, 4>88 el en vocea sea xlâacă, Benedetto, al insultat pfl D-tee ! B medetto, al prcat .oate legile divine și umane ! B medeto ! nu poate un om să fie judecătorul teu. . Te las în voea Domnului! Du-te !... Și la acest cuvânt, care răsună ca trăsnet, Aii împinse on putere barca înainte... se clătină... era să se răi* teme... Dar se putea crede că o mână puternică o respingea de la mal., la depărtă... — Grația!.. l’ai grațiat! strigi Bertuccio. — Acela care are a tot puternicia n’a sdrobit pe îngerul răului ! 489 Monte-Cristo ! L’a alungat nomal. Nu*mal puterea supremă are drept al condamne sau să ierte.,, Dacă crima este prea grea, Benedetto nu va ajunge la țărm !.. dacă acela care județă decide că vie(o este pentru dîa; 'li i !