Vocea Covurluiului, aprilie 1888 (Anul 16, nr. 3608-3629)
1888-04-22 / nr. 3626
ANUL XVI. — Nf. 3,628. BONAMBNT < 1 pentru România I un an ... so lei 6 luni ... io • î. *Șî pag. IV premiul »nt abonaților pentru străinătate un an ... 34 lei 6 luni ... 17 . I Abonamentele ! in Galaţi la Adnistraţiunea „Ji»ru- In district* la biune postale Redacțiunea : 15 str. Mare I 10 BANI EXEMPLARUL. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. VINERI, 22 APRILIE 1888. ANONCIU linia petit Pagina IV : 40 bani a Híj 80 > INSERTIUNI și RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 21** Repetirile se fac ca rabat Însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu ca inapoesc. Administraţiunea : 15, str. Marc. 1 A se vedea ultime idiî telegrafice pag. III. GALAŢI, 21 Aprilie 1888. Adevĕrul Invinge! Adevĕrul este ca diamantul, cu cât pui mai la lumină, cu atât strălu-'e mal mult. a lumina opiniunel publice dar vom se’l aretăm, pentru ca nimeni neerit se nu mai fie cine minte şi spune adeverul în lupta de conce s’a deschis între noi şi cel de post a. u probe sdrobitoare am dovedit pănă iii în fata lume! : desertiunea si t •t * i de demnitate a celora de la Posta; i de slujbe şi stirpiciunea de gân-Fosta înfundată pe acest teren, acum preface la fiece moment că nu ne naşce, nu ’şi mai aduce aminte şi cu iarea credinţă obicinuită i place e taxa între colectivişti, spre a’şî ifica oferta ce face guvernului când e la Galaţi „situaţiunea se cuvine trtdului liberal-conservator“ (Vedita de la 14), filtru ca nimeni să nu ne acuze inventăm ceva, se deschidem Pogda iadl 21 April. — Iată ce dire :ipta continuă a lăuda pe onorabilii ectivişti de la Vocea Covurluiui, cari i numeşte liberali din oposine Va sedică Fosta ne taxeză de coivişti şi se preface că nu scie că tem liberalii din prositiune— Prea fe înţelegem, vor cu orice preţ de noi ca liberali-desidenţi şi între D-lor ca liberali-conservatori , act încheat la 1887 Martie 9. Eram de mult în drept să’l publicăm de oare ce aliaţii noştri călcase în tote disposiţiunile lui, dar n’am făcut’o pănă astăzi întru cât încă îl credeam credincioşi stegului în numele căruia primisem a tratat cu noi, astăzi ne avend în faţă-ne de cât pe nişte deserturi, n’am credut că mai putem fi reţinuţii de a nul publica. — Totuşi ne-am adresat D-lui L. Sterea unul din delegaţii D-lor, care a subscris actul, şi l’am consultat dacă în faţa purtărei ce are Posta consimte a se da publicităţei cuprinsul actului. — D. L. Sterea ne-a dat întregul şi deplinul seu consimţimânt. Actul e făcut în dublu exemplar linul s’a încredinţat nouă a cărui original ’l păstrem şi altul s’a încredinţat D-lor. Iată actul de care vorbim : Anul 1887 luna Martie în 9 ora 7 sera. Astăzi întrunindu-ne în localul Clubului Universel subsemnaţii delegaţi ai ambelor partide din oposiţiunea locală din Galaţi, şi anume : /. Plăvănscu şi Leonida Sterea din partea partidei liberal-conservatoare şi (?. H. Maori, M .V. Mihailescu şi C. Şerbescul din partea desidenţilor partidei naţionaleliberale ; — am hotărît în deplin acord : alianţă între ambele partide în Galaţi, pentru a lupta în comun şi în margenile puterilor noastre şi a legalităţei la resturnarea regimului de la putere care conduce astâdlîn destinele ţereî fi care este un adevărat dezastru pentru interesele economice şi naţionale române. Rasele acestei alianţe sunt următorele : 1 . Orice alegeri se vor face în viitor în localitate, fie pentru Corpurile leghatere, fie pentru comună sail judeţ; — candidaţii acestor alegeri se vor propune în mod egal la immer şi de un partid şi de celal alt. 2) . O dată lista candidaţilor făcută în mod separat de fiecare grup, se vor discuta de ambele partide întrunite prin comitetile lor cari vor fi egale la minierul membrilor. 3) . In cas când va fi a se alege o singură persona, sail numerul celor ce urme dă a se alege va fi fără soţ, atuncea acel unul nu se va putea decide de cât de sortă în următorul mod : Fecare grup vor pune în urnă câte un nume şi cel ce va ieşi va fi admis fără discuţiune. 4) . O dată când ambele grupuri se vor înţelege în modul descris asupra persoanelor ce trebue a se alege ; fiecare partid în parte este dator a lupta pe toate căile posibile spre a reuşi candidaţii propuşi. 5) . Nici unul dintre aceste partide, nu vor putea avea dreptul de supremaţie, fiind ambele considerate de egale între ele şi avend acelaşi scop „ Lupta contra regimului şi arbitrariului 6) . In privinţa alegerei de deputat în colegiul II-lea de la 15 Martie curent, ambele grupuri s’au unit a alege pe D.Ghiorghi C. Robescu. Pentru care s’au format acest act în dupblu exemplar. Delegaţii partidului l Leonida Sterea Liberal-conservator ) 1. Plăvănescu Delegaţii partidului l C. Şerbescul Liberal-naţional-deşi- ) M. N. Mihailescu denţi. ( G. H. Macrici ! ’şi aduce acum aminti Posta cine suntem V Soie Fosta cine a beneficiat de acestă alianţă ? Actul singur o spune : D. G. C. Ivobescu unul din redactorii Postei pe care l’am ales deputat, pentru ca Posta de la 20 se spue că patronii ei ne privesc cu despreţ din înălţimea unde s’a rădicat. Ei ! cum se chemă acesta purtare ? Pe toate limbile din lume ea se chema cel puţin o ingratitudine negrii. Stkire dar mereu onorabililor ; pe fiece di nu faceţi de cât se vă arataţi câte o ruşine mai mult. Iar dacă tot nu vă adunceţi bine aminte cine suntem , cetiţi verdictul curţii cil juraţi din Brăila de la Decembrie trecut. Eram toţi ai noştri alăture cu ai D-vostră pe banca acusaţilor, târîţi de infamiile vestitului Sărăţeanu pentru lupta ce ţinusem în alegerile din Maia trecut contra colectivităţei, conform actului nostru de alianţă. Atunci ne ştiaţi , acum nu vă mai aduceţi aminte.Acum v’aţi suit sus, sus de tot şi ne duceţi : „Din înălţimea încare ne găsim, despreţuim injuriile „celor de la Vocea.” (Vedi Posta de la 20.) Credeam că se suise Napoleon I şi de pe înălţimile piramidilor Egiptului vorbea lumea înmărmurită. Ne-am uitat bine şi n’am vedut de cât suişul momiţei care nu’ţi arată de cât propria ei ruşine. De la esublimpână la ridicol nu e de cât un pas. Posirt l’a trecut şi pe acesta. Procon-verbal găsescă tovarăşi de dezertare Qxonica loca-Ia. — Publicăm petiţiunea ce D. Leonida Sterea au adresat tribunalului judeţului Tulcea, contra D-lui Paul Stătescu şi complicii sei, pentru faptul de sperjur şi abus de putere ; sunpentru nenorocul lor actele sunt mai de cât vorbele. vedem momentul venit a da în cutiuţa publicului actul încheat între el» «VOCII CQVUHLUIULUI I 65 TIUL COMTELUI IDE Trădai de A. CURTEANU. PARTEA I XI. (Urmare) O Polonesă în pericol ( ce să facft ? Cum să scipe din î Refusând, se condamn» 1» • S»’l era teama de denunţările •n Pietro. Nu er» vorbă de un «ăl puţin eşti mal mult. Dar cunoscea usurile şi obiceiurile stăpânilor Italiei, Sk’l denunţe Brnedette autorităţilor, şi Intr’o bună diminaţă, va fi rădicat binişor de gendarm! şi’i se va închide pasivul... Gândindu-se la toate aceste, furios dar neputincios, Bartolomeo consimți la tot. San-Pietro, în schimbul promisiunilor mele, îl asigură protecțiunea set* Pact făcut, dar... Bătrânul Bartolomeo nu era așa de prost cum îl arăta chipul i se decise să gonească puțin câte puţin pe toţi Iulianii din casinul seu. Orice pretext era ban, se arăt» arogant, obrtenic cătră dînşii. Atrase pe ofiţerii croiţi şi boeni, astfel că peste puţin timp »genţii li! San-Pietro na mal i veid pe cine spion» afară de Aslitta, care juca jocul ce se scie, In zădar cercase Bartolomeo să depărteze şi pe [acest din urmă Italian. D’Aslita, era încăpăţînat şi nu mal ieşi» din cafenea, trăind bine ca Herman şi cu ceia-l’alţi, caii îşi petrece*u sălile a injura Italia şi pe Italian!, înjurături cari îl Ubba nepăsàtor de tot, până în 4^* când, adresâduse lui Bartolomeo, îl dădu a înţelege că a înţeles purtarea sea. Bartolomeo, pe care toţi Italianii îl despreţuiai, nu mai putea de bucamă. Şi mândra, se dădu cu corp şi suflet lui d’Aslitta. Avea mare plăcere putând trage pe siră pe Benedetto, pe care’l urî». Tot armând ca comedia sea ante-patriotic?, Bartolomeo,devenise »gentul cel mai activ a conspiratorilor. Şi pentru că San-Petro îl ordomse să spionize, el spiona... Dar spiona pe Austria*. Fu folosul Italianilor. Nefiind suspect, concursul seu era preţios : servit de intermediator între d’Aslitt» şi conjuraţi, făcea să ajungă la destinaţiunea lor ordinele misterioase, fericit fiind batrânul hoţ de a’şi termina cariera cu un bine. Dar virtutea are pericolele sale : avea să facă acâstă experienţă. De câtva timp deja San Pietro îl supraveghia. Trădătorii miroasă iute trădarea. Și când d’Aslitta era să’l scape, când se găsi faţă In faţă en Monle-Cristo aruncându’l In obras acusațiunea teribilă oare’l fâcuse să îngalbenesc?, atunci miserabilul ava o revelațiune. Furia sea că^n asupra Iui Bartolomeo, care, în momentul când îl re^ ginim, zăcea într’o chiliă întunecosă, umedă, și fără să aibă măcar puține paie pe cai să se odobească. Bartolomeo fusese la început cam