Vocea Covurluiului, aprilie 1888 (Anul 16, nr. 3608-3629)

1888-04-22 / nr. 3626

ANUL XVI. — Nf. 3,628. BONAMBNT < 1 pentru România I un an ... so lei 6 luni ... io • î. *Șî pag. IV premiul »nt abonaților pentru străinătate un an ... 34 lei 6 luni ... 17 . I Abonamentel­­e ! in Galaţi la Ad­­nistraţiunea „Ji»ru- In district* la biu­n­e postale Redacțiunea : 15 str. Mare I 10 BANI EXEMPLARUL. APARE IN TOATE ZILELE DE L­UCRU. VINERI, 22 APRILIE 1888. ANONCIU linia petit Pagina IV : 40 bani a Híj 80 > I­NSERTIUNI și RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2­1** Repetirile se fac ca rabat Însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articol­­ele nepublicate nu ca inapoesc. Administraţiunea : 15, str. Marc. 1 A se vedea ultime id­iî telegrafice pag. III. GALAŢI, 21 Aprilie 1888. Adevĕrul Invinge! Adevĕrul este ca diamantul, cu cât pui mai la lumină, cu atât strălu-'e mal mult. a lumina opiniunel publice dar vom se’l aretăm, pentru ca nimeni ne­­erit se nu mai fie cine minte şi spune adeverul în lupta de con­­ce s’a deschis între noi şi cel de post a. u probe sdrobitoare am dovedit pănă iii în fata lume! : desertiunea si t •­t * i de demnitate a celora de la Posta; i de slujbe şi stirpiciunea de gân-Fosta înfundată pe acest teren, acum preface la fie­ce moment că nu ne n­aşce, nu ’şi mai aduce aminte şi cu ia­rea credinţă obicinuită i place e taxa între colectivişti, spre a’şî ifica oferta ce face guvernului când e­ la Galaţi „situaţiunea se cuvine trt­dului liberal-conservator“ (Vedi­ta de la 14), filtru ca nimeni să nu ne acuze inventăm ceva, se deschidem Pogda iadl 21 April. — Iată ce dire :­ipta continuă a lăuda pe onorabilii ectivişti de la Vocea Covurluiu­i, cari i numeşte liberali din oposi­­ne Va se­dică Fosta ne taxeză de co­­ivişti şi se preface că nu scie că tem liberalii din pr­ositiune— Prea f­e­­ înţelegem, vor cu ori­ce preţ de noi ca liberali-desidenţi şi între D-lor ca liberali-conservatori , act încheat la 1887 Martie 9. Eram de mult în drept să’l publicăm de oare­ ce aliaţii noştri­­ călcase în tote disposiţiunile lui, dar n’am făcut’o pănă astăzi întru cât încă îl credeam cre­dincioşi stegului în numele cărui­a pri­misem a tratat cu noi, astăzi ne avend în faţă-ne de cât pe nişte deserturi, n’am credut că mai putem fi reţinuţii de a nul publica. — Totuşi ne-am a­­dresat D-lui L. Sterea unul din dele­gaţii D-lor, care a sub­scris actul, şi l’am consultat dacă în faţa purtărei ce are Posta consimte a se da publicităţei cuprinsul actului. — D. L. Sterea ne-a dat întregul şi deplinul seu consimţi­­mânt. Actul e făcut în dublu exemplar li­nul s’a încredinţat nouă a cărui origi­nal ’l păstrem şi altul s’a încredinţat D-lor. Iată actul de care vorbim : Anul 1887 luna Martie în 9 ora 7 sera. Astăzi întrunindu-ne în localul Clu­­bului­ Universel subsemnaţii delegaţi ai ambelor partide din oposiţiunea locală din Galaţi, şi anume : /. Plăvănscu şi Leonida Sterea din partea partidei liberal-conservatoare şi (?. H. Maori, M .V. Mihailescu şi C. Şerbe­scul din partea desidenţilor partidei naţionale­­liberale ; — am hotărît în deplin acord : alianţă între ambele partide în Galaţi, pentru a lupta în comun şi în marge­­nile puterilor noastre şi a legalităţei la resturnarea regimului de la putere care conduce astâdlî­n destinele ţereî fi care este un adevărat dezastru pentru inte­resele economice şi naţionale române. Rasele acestei alianţe sunt următorele : 1­ . Ori­ce alegeri se­ vor face în viitor în localitate, fie pentru Corpurile legha­tere, fie pentru comună sail judeţ; — candidaţii acestor alegeri se vor propune în mod egal la immer şi de un partid şi de cela­l­ alt. 2) . O dată lista candidaţilor făcută în mod separat de fie­care grup, se vor discuta de ambele partide întrunite prin comitetile lor cari vor fi egale la mi­nierul membrilor. 3) . In cas când va fi a se alege o singură persona, sail numerul celor ce urme dă a se alege va fi fără soţ, atun­­cea acel unul nu se va putea decide de cât de sortă în următorul mod : Fe­care grup vor pune în urnă câte un nume şi cel ce va ieşi va fi admis fără discuţiune. 4) . O dată când ambele grupuri se vor înţelege în modul descris asupra persoanelor ce trebue a se alege ; fie­care partid în parte este dator a lupta pe toate căile posibile spre a reuşi can­didaţii propuşi. 5) . Nici­ unul dintre aceste partide, nu vor putea avea dreptul de supre­maţie, fiind ambele considerate de egale între ele şi avend acelaşi scop „ Lupta contra regimului şi arbitrariului 6) . In privinţa alegerei de deputat în colegiul II-lea de la 15 Martie cu­rent, ambele grupuri s’au­ unit a alege pe D.­Ghiorghi C. Robescu. Pentru care s’au­ format acest act în dupblu exemplar. Delegaţii partidului l Leonida Sterea Liberal-conservator ) 1. Plăvănescu Delegaţii partidului l C. Şerbescul Liberal-naţional-deşi- ) M. N. Mihailescu denţi. ( G. H. Macri­ci ! ’şi aduce acum aminti Posta cine suntem V Soie Fosta cine a beneficiat de a­­cestă alianţă ? Actul singur o spune : D. G. C. Ivobescu unul din redactorii Postei pe care l’am ales deputat, pen­tru ca Posta de la 20 se spue că pa­tronii ei ne privesc cu despreţ din înăl­ţimea unde s’a rădicat. Ei ! cum se chemă acesta purtare ? Pe toate limbile din lume ea se chema cel puţin o ingratitudine negrii. St­kire dar mereu onorabililor ; pe fie­ce di nu faceţi de cât se vă arata­ţi câte o ruşine mai mult. Iar dacă tot nu vă adunceţi bine a­­minte cine suntem , cetiţi verdictul curţii cil juraţi din Brăila de la Decembrie trecut. Eram toţi ai noştri alăture cu ai D-vostră pe banca acusaţilor, târîţi de infamiile vestitului Sărăţeanu pen­tru lupta ce ţinusem în alegerile din Maia trecut contra colectivităţei, con­form actului nostru de alianţă. Atunci ne ştiaţi , acum nu vă mai aduceţi aminte.Acum v’aţi suit sus, sus de tot şi ne duceţi : „Din înălţimea în­­care ne găsim, despreţuim injuriile „celor de la Vocea.” (Vedi Posta de la 20.) Credeam că se suise Napoleon I şi de pe înălţimile piramidilor Egiptului vorbea lumea înmărmurită. Ne-am uitat bine şi n’am vedut de cât suişul momiţei care nu’ţi arată de cât propria ei ruşine. De la esublim­­până la ridicol nu e de cât un pas. Posirt l’a trecut şi pe acesta. Procon-verb­al găsescă tovarăşi de dezertare Qxonica loca-Ia. — Publicăm petiţiunea ce D. Leo­nida Sterea au­ adresat tribunalului judeţului Tulcea, contra D-lui Paul Stătescu şi complicii sei, pentru fap­tul de sperjur şi abus de putere ; sun­pentru nenorocul lor actele sunt mai de cât vorbele. vedem momentul venit a da în cu­tiuţa publicului actul încheat între el» «VOCII CQVUHLUIULUI I 65 TIUL COMTELUI IDE Trădai de A. CURTEANU.­­ PARTEA I XI. (Urmare) O Polonesă în pericol ( ce să facft ? Cum să scipe din î Refusând, se condamn» 1» • S»’l era teama de denunţările •n­ Pietro. Nu er» vorbă de un «ăl puţin eşti mal mult. Dar cunoscea usurile şi obiceiurile stăpâ­nilor Italiei, Sk’l denunţe Brnedette autorităţilor, şi Intr’o bună diminaţă, va fi rădicat binişor de gendarm! şi’i se va închide pasi­vul... Gândi­ndu-se la toate aceste, furios dar neputincios, Bartolomeo consimți la tot. San-Pietro, în schimbul promisiu­nilor mele, îl asigură protecțiunea set* Pact făcut, dar... Bătrânul Bartolomeo nu era așa de prost cum îl arăta chipul i se decise să gonească puțin câte puţin pe toţi Iu­lianii din casinul seu. Ori­ce pre­text era ban, se arăt» arogant, obrte­­nic cătră dînşii. Atrase pe ofiţerii croiţi şi boen­i, ast­fel că peste puţin timp »genţii li! San-Pietro na mal i veid pe cine spion» afară de Aslitta, care juca jocul ce se scie, In zădar cercase Bartolomeo să de­părteze şi pe [acest din urmă Italian. D’Aslita, era încăpăţînat şi nu mal ieşi» din cafenea, trăind bine ca Herman şi cu ceia-l’alţi, caii îşi petrece*u sălile a injura Italia şi pe Italian!, înjură­turi cari îl Ubba nepăsàtor de tot, până în 4^* când, adresâduse lui Bartolomeo, îl dădu a înţelege că a înţeles purtarea sea. Bartolomeo, pe care toţi Italianii îl despreţuia­i, nu mai putea de buca­­m­ă. Şi mândra, se dădu cu corp şi suflet lui d’Aslitta. Avea mare plăcere putând trage pe si­ră pe Benedetto, pe care’l urî». Tot armând ca comedia sea ante-pa­triotic?, Bartolomeo,devenise »gentul cel mai activ a conspiratorilor. Şi pentru­ că San-Petro îl ordomse să spionize, el spiona... Dar spiona pe Austria*.­ Fu folosul Italianilor. Ne­fiind suspect, concursul seu era preţios : servit de intermediator în­tre d’Aslitt» şi conjuraţi, făcea să a­­jungă la destinaţiunea lor ordinele misterioase, fericit fiind batrânul hoţ de a’şi termina cariera cu un bine. Dar virtutea are pericolele sale : a­­vea să facă acâstă experienţă. De cât­va timp deja San­ Pietro îl supraveghia. Trădătorii miroasă iute trădarea. Și când d’Aslitta era să’l scape, când se găsi faţă In faţă en Monle-Cristo aruncându’l In obras acusațiunea te­ribilă oare’l fâcuse să îngalbenesc?, atunci miserabilul ava o revelațiune. Furia sea că^n asupra Iui Barto­lomeo, care, în momentul când îl re^ ginim, zăcea într’o chiliă întunecosă, umedă, și fără să aibă măcar puține paie pe cai­ să se odobească. Bartolomeo fusese la început cam

Next