Vocea Covurluiului, mai 1888 (Anul 16, nr. 3631-3654)
1888-05-03 / nr. 3631
UL XVI. — Nr. 3,631. MENTI România, X®Iegrxa.racL© Jarniciul part. al # Vocii Coruri uiulm* AGENTIA HAVAS. RLIN, i2 Maiu.— Imperatul nu |ire friguri. Forjele îi cresc înmod simţitor. LGRAD, i2 Maiu. — Este ne- In scirea că o bandă de o mie luntenegren! armaţi, au apărut Irntiera Sârbu. In realitate cinci lui Muntenegreni, au cerut autotunea de a se stabili în Serbia, ce li s’a şi acordat. UE, 12 Maiu —Generalul Bouar a fost aclamat de mulţime, aate aceste, câteva fluerături au amestecate între strigătele de ură. OMA, 12 Maiu.— Camera a conit cu discuţiunea asupra politicei unului în Africa. . Crispi declară că nu poate să care va fi atitudinea guvernului viitor. are încredere, că se va încheia ice demnă cu Italia, căci și Enna și Negus doresc sfîrşirea oștilor. alia nu poate să înceapâ a fugi. Ea flă la Masuah și trebue să rămâe ordinea tfileî prin care se laudă ele e votată prin aclamațiuni. ioțiunea cerând rechiemarea trusr e respinsă prin 382 voturi con 40. ►rdinea de a ji de încredere evoeu o majoritate enormă. ARNA, 12 Maiu. — Prințul a soa amenja împreună cu suita sea. )st primit la catedrală. Orașul a 10 BAUi tAJtlAt'LAKUL io le! »■ ... io • lg. IV premiul onaţilor străinătate ... 34 lei -I ... 17 « Galaţî la Adj ^lunca 4**TM* itrict* la bioductiunea : 15 atr. Mare. NU APARE IN TOATE pILlLE DE LUCRU. fost decorat într’un mod strălucit. Sera se va da un prân de către autorităţi şi întregul oraş va fi iluminat. Mâine seră prinţul va pleca pentru Rusciuc. VARNA, 12 Maiu. — Un Te-deum s’a celebrat astă-tiî în catedrală, după care a urmat un dejun la clubul militar. Tot aci s’a primit şi deputaţiunile sosite de la Baedechik şi Dobriteh. Mâine prinţul va pleca pentru Lom-Palanka. MARŢI, 3 MAIU 1888. ANUNCIU linia petit Pagina IV : 40 bani • al . So 9 I NSE R TIU NI |i RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 1*T Repedune se fac c* rabat însemnat. Scrisori nebancate se refusa. — Articolele nepublicate nu •• mnapoesc. Administrațiunea : 15, str. Mare. A se vedea ultime scrii telegrafice pag. III. GALArii,2 Mani 1888. Scirițe ce primim par a confirma ideea că camerile vor fi curând convocate spre a fi disolvate chiar în cursul acestei luni. Noi vi se tot ne îndoim că disolvarea va avea loc acum și înclinăm a crede că ea se va face la toamna. Că vom avea în Iunie, seau în Septembrie alegerile acesta e o problemă care peste puţin se va resolva. Chestiunea cea mare care preocupă acum lumea liberală este organisarea elementelor sănătose ale liberalismului pentru luptele ce vin. Păcatele grele ce sevârşiră cei cari deţinură 12 ani puterea au adus mari neajunsuri liberalismului. Greşelele lor se vor copia scump şi cu destule jertfe. Dar liberalismul trebue să trăescă şi cu drept cuvânt bătrânul organ liberal Românul zice : „datoria tuturor sincerilor şi adevăraţilor liberali este să privescă primejdia în faţă şi se cugete serios la ceia ce are de făcut, pentru ca nu viitorul se-i găsescă nepregătiţi şi n neputinţă da lupta pentru isbânda causelor.“ Da, aşa este pericolul e mare, câci în mesura în care se strânge şi se reorganiseză partide conservatore, liberalii cari formeză forţa reală a ţerei, liberalii cari cu programe, ideile şi jertfele lor au dat acestor ţeri instituţiunile pe cari se razim astăzi regatul şi statul român, liberalii astăzi sunt devisaţi şi datoria fruntaşilor liberalismului este de a lua cu vigoare în mâna lor opera reorganisărei partidului din toate elementele sănătose care nu le-a atins putredeciunea colectivismului. Programa veche s-a îndeplinit, unitatea statului, independinţa şi o dinastie stabilă sau realizat. Programa nouă, programa de reorganisarea internă pe idei liberale şi democrate acomodate ideilor şi trebuinţilor statului modern român, acesta nu ne indoim va fi lucrarea cea mare in giurul caria fruntaşii liberalismului va chema la o nouă activitate forţele vii ale ţerei. £mn« V. ~:rctt- ies* locsQâ» — Ieri s’a celebrat la biserica catedrală cununia religioasa a D-lui căpitan Cătuneanu cu D-ra Arion, ca nun au fost D. general Barozi, ministru de resboiu. Tota elita militară şi o mulţime de familii destinse au asistat la aceasta ceremonie. Urâm viaţă lungă şi fericită tinere! perechi. — D. G. Robescu deputat şi redactor la Fosta a plecat la Bucureşcî. D-sea se pare că terminând cu ultimatul aci pe lângă D. prefect, s’a dus să’î încerce soarta la Bucurescî. Vom vede care’i va fi resultatul până la fine. — Mulțumim tutulor confraților de publicitate, pentru măngâerea ce ne-a adus împărtășind cu noî durerea ce am suferit. — Brăila coteazâ ; grâu de bulgaria 60 libre fr. 10.85 hectolitru ; grâu de Oltenița 61 jum. libre fr. ii. grâu de Brăila 60 jum. libre fr. 10.30 Porumbul de Bulgaria 59 jum. libre s’a dat eu fr. 850 ; de Brăila 60 jum. libre fr. 8.55 ; de Ialomița 59 jum. libre fr. 8.30. Orzul de R. Sărat s’a dat eu fr. 4.83 hectolitru greutate 40 şi un sfert libre. Tendinţa peste tot locul este bună. — Aflăm că astă seara prefectul judeţului nostru va pleca la laş! pentru câte va ziie—•ier! s’a făcut c’o deosebită pompă, înmormîntarea remeşiţelor pămînteşci ale D-neî St. Burghelea. Cortegiul funebru, plecând de la casa mortuară pe la ora 0/21 a parcurs stradele Sf. Spiridon, Brăilei, Braşovenilor şi de aci, prin strada Mare, la biserica Sf. Arhanghel Mitoc. Interiorul bisericei fiind prea mic, pentru a putea conţinea numerosul public ce compunea cortegiul, prohodul s’a oficiat în curtea bisericeî. După isprăvirea serviciului religios, D. Radu într’o cuvîntare scurtă dar plină de emoţiune, areta calităţile distinse ale D-neî Burghelea, ca fiică ca soţie, ca rudă şi ca membră a societăţeî. »Imensul public, ce-a ţinut să însoţască remăşiţele Efrosineî Burgheiol» „VOCII CQVURLUIULUI* 69 FIUL COMTELUI £ DE Tradus d. A. CURTEANU, PARTEA I XIII I Unde este d’Aslitta devorat că dicsul preparese Uniunea de la Scala» acea ex- 9 de patriotism la care fără Cellini fusese complice fi falşi zisese ca sosea era să se acuture puţin moralul adormit a concetăţenilor sei, că trebuia lovit tare aaupra consoiinţiî far, sal sii0*că să se descepte. In acelaşi timp toţi aliaţii se! erau gata. Ia timpul nopţii ihi*r, trebuia să se tacă o întrunire decisivă într’o casă din Porta Trimess. Iată ceea ce şcia. Cam fusese răpit fără veste de la postul seu ? Și acum afurisitul de San-Pietro îi venise de o data în cale ? Negreșit între actî doni oamen! era o urâ furios*. In Ssn-Pietro, d'Aslitt* uria pe trădător și pe spion. Iu d’Aslitta, San*Pietro blestema pe omni pe care’l sei» superior sie’sb Dar ura lei d’Aslitt» er» făcută mai on seama din dispreț, îl dăduse o probă despre acdstă »fond când» într’o convers*țiune cu S«n-Pietro, refus*se de » tăgădui rolul s*-i de conspirator. Sâ’i fie fost S*n-Pietro la indemâna, 1’ar fi pălmuit și dat afar*. Dar ura lui San-Pietro, făcută din invidiă, era sebateca. D Aulitta o șei». C*(tut la putere» inimicului seu, n’avea să se sscepte de la dinsul me! la dreptate, nici« milă. Tortur» și marte» îi erau reservate. Dar resbunare» lui San-Pietro se va opri oare aci? Nu, bine fațete, d’Ahitta o șii*. Ura se» va urmări pe Luciola, v* urmări pe Italia , triumfând, S»n- Pietro devenia un călău. D’Aslitta strîngea pumnii, şi jura să apere propria sea viaţă, nu pentru ca îi era frică de moarte, dar pentru că simţi» că »ve» de împlinit o misiune. Si’şî apere wiaţ* ! d»r cam? prin cari m jloce ? Era probabil că Sio-Pietro nu v» perde timp stâod pe gânduri. D’Aslitta nu împărtăși* ilusiunele lui Bartolomeo. Cunoscea prea bine ps inimici sei pentru a mal putea pune la îodouela cele ce zuti'se vorbindu-ae prin popor. Şcia că mulți nenorociți sucombaseră m torturi pe cari imaginațiunea sbirilor avea plăcerea diabolică de a le schimba 4'fata- Nu vorbise singur el despre acesta la pasinul signorei Verleih? Deci se putea ca îndată, peste câte va minute poate, să vină sbiri, să’l ridice și sa’l dacă cine știe în care cameră de Bupliciu. Atunci va fi neputincios ! Atunci dacă abbil sei nn’și vor face pomana să’l omoare, va suferi cu at&t mal multf cu cât nu se va simf* ta §ttw do «