Vocea Covurluiului, mai 1888 (Anul 16, nr. 3631-3654)
1888-05-03 / nr. 3631
lea,Jice D. Radu, probeza de câta dragoste se bucura dînsa în mijlocul nostru şi cât de mare este perderea ce simţim cu moartea eî * Cuvîntarea D-lui Radu mişcă întregul auditor ; nici-o vorbă care să nu stoarca o lacrimă : toţi suferiau şi plângea de sfârşitul demnei femei, a cărei existenţă încă, era spre fericirea familiei şi folosul societăţeî. De la biserică, cortegiul, apucă pe stradele Secrei, Daciană, Mare, Foţi, Mavramol şi Tecuciu în spre cimitir, unde priveliştea acestei femei afundată în pămînt, aşa de teneră şi strigătele de jale ale familiei, înduioşă pe toţi câţi asistau. In tot drumul de acasă şi pănă la cimitir, pe lângă musica militară, un cor vocal compus din 9 eleve ale seclei secundare, binevoiră a însoţi cortegiul cu cânturi duiose aducând, rugăciuni într’o armonie ceresca, pentru buna odihnă a acestei mult jelite şi virtuose femei. Cu conducerea corului şi compunerea lui, cu o amabilitate deosebită a binevoit a se însărcina D. V. Anastasescu. Cordonele corului funebru erau purtate de D-nii D. Cerchez, Al. Niculescu şi Hopp, profesori ai liceului, şi de D-nii Al. Radu, Marinescu şi Munteanu, profesori ai sealei comerciale . Elevii sealei comerciale în semn de împărtăşire a durerei ce atingea pe profesorul lor D. G. Mihailescu, fratele defunctei, au binevoit a însoţi de asemene carul funebru pănă la cimitir. Aşa a fost condusă, pănă la ultimul locaş, de o mulţime nespusă, aceasta femee, a cărei perdere ne a atins pe toţi, prin simpatiile numeroase ce sciuse să şi le culegă, fiind în viaţă, cu caracterul seu, cu faptele sale, fiind în viaţă. — încă o perdere dureroasă în sinul societăţeî Gălăţene : D-na Amelia Cepraga în etate de 35 ani. Astăzi se face îmormîntare. Trimitem toate condoleanțele noastre nemăngăiatului soț. VOCEA COVURLUIULUI .........................................."Ui Cxonica ILn.1 — Cetim în Națiunea : D. Maiorescu, ministrul instrucțiune! publice, a luat măsuri ca lucrările pentru construirea palatului Universităţii din Iaşi, să începe cât de curând spre a putea fi terminate de urgenţă. — Aflăm că D. Cepeleanu, inspectorul general al creditelor agricole din ţară, va fi chiemat în curând într’o altă funcţiune administrativă. — Directorul general al penitenciarelor a propus ministrului de interne să-i aprobe mai multe înlocuiri în personalul directorilor de penitenciare. — înlocuirea D-luî Em. Culoglu la prefectura din Constanţa, este în fine decisă. D. Culoglu, care se află în capitală, a avut ieri după amezi o lungă întreţinere cu ministrul de interne. — La Piteşci, D. prefect Kiriţescu ar fi descoperit un numar de abusuri comise de consiliul comunal în dauna oraşului. — La alegerea de ieri a colegiului I din capitală D. general Manu a întrunit 909, iar D. Pană Bitescu 70 de voturi. — La alegerea de ieri a colegiului II-lea din Doijin s’a ales D. Varlam. — Cetim în Lupta . Râscoalele ţăranilor s’au întins dincolo de Olt. Ca toate asigurările oficioşilor că liniştea domneşce împrejurul Corabi-1, aflrm că autorităţile din acest loc erau ieri atât de ameninţate, în cât au cerut ajutoare. S’au expediat ieri în tot* graba, 3 companii de infanterie din Craiova. — Comisiunea instituită la ministeru’, financiar pentru controlare» întregeî operaţiua! a hârtiei filigranate care a servit la tipărirea, de către Banca Naţonală, a titlurilor de rentă amortibile încheiftndu’cî lucrările, ministerul financeîor, ca urmare la comunicatul înserat în Monitorul oficial de la 24 Aprilie curent, publică procesele verbale, în numer de trei conținend resultatul coonstatărilor făcute, din care reese intr’un mod evident că nici o lipsă sau neregulitate n’a txistat veil-dată îa aceastft afacere. — Ni sa comunică că D. Dimitrie Sturz* este decis definitiv de a se retrage din funcția de director al creditului funciar rur*J. AcesU trebuea să o facă încă de mult, căci tot nu vi e cu septemânile la credit, lăsând toti sarcina asupra subdirectorului. — Regele şi regina au plecat «4! diminaţa laJ9C3e cu UQ tren 8Peci#* ia Sinaia. Este probabil că regina va rămânea dffinitiv la castelul Pele?, şi că regele se va latoarce numai pentru serbarea de (Jece M*ia. — Ss vorbesce cu insistenţă despre convocarea Corpurilor legiuitoare în sesiune extraordinară îndată după 10 Msiv. Asemenea se confirmă scirea cum că guvernul nu ar avea intenţiune să d’solve îndată Corpurile legiuitoare, ci să facă să i se voteze unele proecte de legi înainte. — Cu începere de poimâne s’a luat dispo8ițîi!î8 chiar de către consiliu* de miniștrii ca 4 orele de lucru ale ministerelor să fie schimbate. In loc de la 9 pănă la 12 și de la 2 pănă la 6 cum era pănă acum, orele de lucru s’a decis ca să fie de 1» 11 pănă la 5. — D. Gr. Tocilescu, inspector general al sculelor, va începe îndată după deschiderea s*;;0reîor o inspecţiune generală a stelelor rurale şi urbane din judeţele Ilfov, Vlaşca, Prihova şi Ialomiţa. — In urma amânării întrunite! ce avea să aibă loc Luni, colectivitatee a decis ca o comisiune compusă din D-nii C. F. Robesco, Hernia, Enescu, Fraţii Coegiopolo, Calverăscu, Vornicu, Lăptaru, şi alex. 1 descu, să cutreere mahalalele şi pregâtescâ un fel de auditoriu , să poata asculta elucubraţiunile ţorilor, ce vor lua parte la sus , întrunire când va avea loc. — Dr. N. Mano, secretar aerai Îs ministerul de finanţe, numit director la regia propopului Statului, în locul faimosului Protopescu a cărui demisiune a fost imita, D. Gr. Mano va continua tot o dată de a gira provisoriu şi trace secretariatului ministerialul de usnţe. — Joi va avea loc dis - derensiune ordinarea si Sinod. — Calica în Voinţa naţională. In curând capitala va fi înzestră cu un not palat, care va atrage sigur admiraţiunea generală. Epitropia spitalelor brâncoveni construeşce un nou spital special prin neşteri. Planul corespunde tuturor ceriilor igienei ; noua clădire, de 1 parte va fi o podobă, arhitecturi pentru capitală. Lucrarea va costa peste 350,000 Licitaţi nea s’a ţinut şi a dat sc»4emÎ3xcde 14 la sută sub de\| — Cetim în România liberă . Colectiviştii amânând întrunirea nunţită pe 2 Maid, după îndemtr D-lui I. Brătianu, acesta s’a inteieiî la Floriei. — La alegerea consiliului cominal din Dorohoid, colectiviştii nu’au mai intrat în lupta. Unde mai e fanfaronadă de nidră ? Sănătatea prinţului Dim. Ghicair îmbunătăţit. Sperăm că în curând tătrînul fruntaş va putea să’şi reia cuptţiunile sale, face cea mai mică încercare spre a sbura, în ajutorul acelor« ce iubia Pe cine putea oare compta? Pe un singur om, pe Monte-Cristo. Dar ce va putea face pentru dînsa, pentru Luciola? va ridica poporul !.. Şi dine ştie dacă rescurţii nu vor fi sfărâmat la prima încercare... D’Aslitta tremura acum când examinase mai bine situaţiunea mea. Era desperată. Totul nu perdu capul* * Trebuia de pe acum, de și fără nicio speranță de succes, să se gândeascâ la fugă.Jude se află? Nu cunoscea interiorul citadelei, de un lucru era sigur, ci si dădese jos. Puţin câte puţin tuşi, ochii sai se obiciuairă ca întunericul. Zici la mai bine de două metri d asupra capului aeu o deschizătură cu grate de fsr. Se afla doar într’o chilia, săpată în șanțuri. Nu era legat. I sa luase chiar câtușul de la gură. Respiră din tot plămânul și în timpul ce aerul îi întră în plumftal, recăpăta t6tă puterea seu. Se ridică, și începu să umble prin chiliă cu mânele înainte, pipeind 4* durile. Piatra era dur*, neteda neavend nici-o parte ieșită afară de care să se fie putut apuca spre a cerca să ajungft pănă la deschi4^turii. Și apoi chiar de ar fi putut ajunge, era probabil că ar fi dat peste nișcegrate solide pe care nu le ar fi putut mișca din loc. Totuși nu era timp de perdut. Ii era târnă în fiecare moment să n’au4& deschitjându-se ușa. Am spus’o, au’i era frică de torturi. Se opri un moment, apoi începu iar să umble gânditor. De o d tâ SCOS3 un strigăt. Picioarele gele se loviseră de ou obstacul, fusese mvacat îaniate, si ci- câjd cu capul în jos, i se păruse ca dăduse da un spaț.nu gol. Printr’o sforțare instinctivi, aruncă brațele sele in voea întâmplări, și stânele sele se »gațară de cev». Acum atârna în spațiu, susținut nu mai de unghiile sele cnrl sgârita petri. Ce se întâmpLse? L’Aslitta înţelise rip.de. In mijlocul celulei se afla un puţ, înconjurat de o marmură mică. Aceea îl răsturna. Unde comunica puţul ? Dar era ore un puţ sau din contra una dintr’acele gropi cu gratii de fer iu cari erau aruncaţi preveniţi. Dacă era intr adevăr o fântână, avea apă 1» fu»4, fi îo ce cantitate ? Toate aceste gânduri îi trecură pr minte cu o răpiticiune miraculoasă. Și lucru ciudat, nu mal avea toao Acel ceva, ori cât de puțin atr gctor era, dădea au-liment facultădor sele de activitate și de gândii Mal bine o fântână de cât patru părți a unei celule. înainte de toate căută să’și restailescă echilibru), căci, oricât de v guros era, d’Aslitta simția prea bit că mușchi sei nu vor resista mo timp. Iocet, strângea do’și toate puterii d’Aslitta se prinse de marginea inti r.Ora Dar patra era umeda, ți’i au neciti mftitele. De’l slabia, mânel era precipitat... unde ? Căuta cu genunchiul un punct cr»zam, și simţi de o data cl oc v stâncos îi permitea o fuoăroare dit tracele cari »’ar pftroa nebune ori»