Vocea Covurluiului, mai 1888 (Anul 16, nr. 3631-3654)

1888-05-03 / nr. 3631

lea,­­Jice D. Radu, probeza de câta dragoste se bucura dînsa în mijlocul nostru şi cât de mare este perderea ce simţim cu moartea eî * Cuvîntarea D-lu­i Radu mişcă în­tregul auditor ; nici-o vorbă care să nu stoarca o lacrimă : toţi suferiau şi plângea de sfârşitul demnei femei, a cărei existenţă încă, era spre ferici­rea familiei şi folosul societăţeî. De la biserică, cortegiul, apucă pe stradele Secrei, Daciană, Mare, Foţi, Mavramol şi Tecuciu în spre cimitir, unde priveliştea acestei femei afun­dată în pămînt, aşa de teneră şi stri­gătele de jale ale familiei, înduioşă pe toţi câţi asistau. In tot drumul de acasă şi pănă la cimitir, pe lângă musica militară, un cor vocal compus din 9 eleve ale seclei secundare, bine­­voiră a însoţi cortegiul cu cânturi duiose aducând, rugăciuni într’o ar­monie ceresca, pentru buna odihnă a acestei mult jelite şi virtuose femei. Cu conducerea corului şi compu­nerea lui, cu o amabilitate deosebită a bine­voit a se însărcina D. V. A­­nastasescu. Cordonele corului funebru erau purtate de D-nii D. Cerchez, Al. Ni­­culescu şi Hopp, profesori ai liceului, şi de D-nii Al. Radu, Marinescu şi Munteanu, profesori ai sealei comer­ciale . Elevii sealei comerciale în semn de împărtăşire a durerei­ ce atingea pe profesorul lor D. G. Mihailescu, fra­tele defunctei, au bine­voit a însoţi de asemene carul funebru pănă la cimitir. Aşa a fost condusă, pănă la ulti­mul locaş, de o mulţime nespusă, a­­ceasta femee, a cărei perdere ne a atins pe toţi, prin simpatiile nume­­roase ce sciuse să şi le culegă, fiind în viaţă, cu caracterul seu, cu faptele sale, fiind în viaţă. — încă o perdere dureroasă în si­nul societăţeî Gălăţene : D-na Ame­lia Cepraga în etate de 35 ani. As­tăzi se face îmorm­întare. Trimitem toate condoleanțele noastre nemăngăia­­tului soț. VOCEA COVURLUIULUI­­ .........................................."Ui Cxonica ILn.1 — Cetim în Națiunea : D. Maiorescu, ministrul instrucțiu­ne! publice, a luat măsuri ca lucră­rile pentru construirea palatului Uni­­versită­ţii din Iaşi, să încep­e cât de curând spre a putea fi terminate de urgenţă. — Aflăm că D. Cepeleanu, ins­pectorul general al creditelor agricole din ţară, va fi chiemat în curând în­tr’o altă funcţiune administrativă. — Directorul general al peniten­ciarelor a propus ministrului de in­terne să-i aprobe mai multe înlocuiri în personalul directorilor de peniten­ciare. — înlocuirea D-luî Em. Culoglu la prefectura din Constanţa, este în fine decisă. D. Culoglu, care se află în capi­tală, a avut ieri după amezi o lungă întreţinere cu ministrul de interne. — La Piteşci, D. prefect Kiriţescu ar fi descoperit un numar de abu­­suri comise de consiliul comunal în dauna oraşului. — La alegerea de ieri a colegiu­lui I din capitală D. general Manu a întrunit 909, iar D. Pană Bitescu 70 de voturi. — La alegerea de ieri a colegiu­lui II-lea din Doijin s’a ales D. Varlam. — Cetim în Lupta . Râscoalele ţăranilor s’au întins din­colo de Olt. Ca toate asigurările ofi­cioşilor că liniştea domneşce împre­jurul Corabi-1, aflrm că autorităţile din acest loc erau ieri atât de ame­ninţate, în cât au cerut ajutoare. S’au expediat ieri în tot* graba, 3 com­panii de infanterie din Craiova. — Comisiunea instituită la minis­­teru’, financiar pentru controlare» în­­tregeî operaţiua! a hârtiei filigranate care a servit la tipărirea, de către Banca Naţ­onală, a titlurilor de rentă amortibile încheiftndu’cî lucrările, mi­nisterul financeîor, ca urmare la co­municatul înserat în Monitorul oficial de la 24 Aprilie curent, publică pro­cesele verbale, în numer de trei con­­ținend resultatul coonstatărilor făcute, din care reese intr’un mod evident că nici o lipsă sau neregu­litate n’a txistat veil-dată îa aceastft afacere. — Ni sa comunică că D. Dimitrie Sturz* este decis definitiv de a se re­trage din funcția de director al cre­ditului funciar rur*J. AcesU trebuea să o facă încă de mult, căci tot nu vi e cu septemâ­­nile la credit, lăsând toti sarcina a­­supra sub­directorului. — Regele şi regina au plecat «4! diminaţa la­­J9C3e cu UQ tren 8Peci#* ia Sinaia. Este probabil că regina va rămâ­nea dffinitiv la castelul Pele?, şi că regele se va latoarce numai pentru serbarea de (Jece M*ia. — Ss vorbesce cu insistenţă despre convocarea Corpurilor legiuitoare în se­siune extraordinară îndată după 10 Msiv. Asemenea se confirmă scirea cum că guvernul nu ar avea intenţiune să d’solve îndată Corpurile legiuitoare, ci să facă să i se voteze unele proecte de legi înainte. — Cu începere de poimâne s’a luat dispo8ițîi!î8 chiar de către consiliu* de miniștrii ca 4 orele de lucru ale ministerelor să fie schimbate. In loc de la 9 pănă la 12 și de la 2 pănă la 6 cum era pănă acum, o­­rele de lucru s’a decis ca să fie de 1» 11 pănă la 5. — D. Gr. Tocilescu, inspector ge­neral al sculelor, va începe îndată după deschiderea s*;;0reîor o inspecţiune generală a stelelor rurale şi urbane din judeţele Ilfov, Vlaşca, Prihova şi Ialomiţa. — In urma amânării întrunite! ce avea să aibă loc Luni, colectivitatee a decis ca o comisiune compusă din D-nii C. F. Robesco, Hernia, E­nescu, Fraţii Coe­giopolo, Calve­răscu, Vornicu, Lăptaru, şi alex. 1 descu, să cutreere mahalalele şi pregâtescâ un fel de auditoriu , să poata asculta elucubraţiunile ţ­­orilor, ce vor lua parte la sus , întrunire când va avea loc. — D­­r. N. Mano, secretar aerai Îs ministerul de finanţe,­­ numit director la regia propopului Statului, în locul faimosului Proto­pescu a cărui demisiune a fost i­mita, D. Gr. Mano va continua tot o dată de a gira provisoriu şi trace secretariatului ministerialul de usnţe. — Joi va avea loc dis - deren­siun­e ordinarea si Sinod. — Calica în Voinţa naţională. In curând capitala va fi înzestră cu un not­ palat, care va atrage sigur admiraţiunea generală. Epitropia spitalelor brâncoveni construeşce un nou spital special p­rin neşteri. Planul corespunde tuturor cerii­lor igienei ; noua clădire, de 1 parte va fi o podobă, arhitecturi pentru capitală. Lucrarea va costa peste 350,000 Licitaţi nea s’a ţinut şi a dat sc»4emÎ3xcde 14 la sută sub de\| — Cetim în România liberă . Colectiviştii amânând întrunirea nunţită pe 2 Maid, după îndemtr D-lui I. Brătianu, acesta s’a inte­­ieiî la Floriei. — La alegerea consiliului com­i­nal din Dorohoid, colectiviştii n­­u’au mai intrat în lupta. Unde mai e fanfaronadă de nidră ? Sănătatea prinţului Dim. Ghicair îmbunătăţit. Sperăm că în curând tă­trînul fruntaş va putea să’şi reia cuptţiunile sale, face cea mai mică încercare spre a sbura, în ajutorul acelor« ce iubia Pe cine putea oare compta? Pe un singur om, pe Monte-Cristo. Dar ce va putea face pentru dînsa, pentru Luciola? va ridica poporul !.. Şi dine ştie dacă rescurţii nu vor fi sfă­râmat la prima încercare... D’Aslitta tremura acum când exa­minase mai bine situaţiunea mea. Era desperată. Totu­l nu perdu ca­pul* * Trebuia de pe acum, de și fără nic­i­o speranță de succes, să se gândeascâ la fugă.­­Jude se află? Nu cunoscea inte­riorul citadelei, de un lucru era si­gur, ci si dădese jos. Puţin câte puţin tuşi, ochii sai se obiciuairă ca întunericul. Zici la mai bine de două metri d a­­supra capului aeu o deschizătură cu grate de fsr. Se afla doar într’o chilia, săpată în șanțuri. Nu era legat. I sa luase chiar câ­­tușul de la gură. Respiră din tot plă­mânul și în timpul ce aerul îi întră în plumftal, recăpăta t6tă puterea seu. Se ridică, și începu să umble prin chiliă cu mânele înainte, pipe­ind 4* durile. Piatra era dur*, neteda nea­­vend nici-o parte ieșită afară de care să se fie putut apuca spre a cerca să ajungft pănă la deschi4^turii. Și a­poi chiar de ar fi putut ajunge, era probabil că ar fi dat peste nișcegrate solide pe care nu le ar fi putut mișca din loc. Totuși nu era timp de perdut. Ii era târnă în fie­care moment să n’au4& deschitjându-se ușa. Am spus’o, au’i era frică de tor­turi. Se opri un moment, apoi începu iar să umble gânditor. De o d tâ SCOS3 un strigăt. Picioarele gele se loviseră de ou ob­­stacul, fusese m­vacat îaniate, si ci- câjd cu capul în jos, i se păruse ca dăduse da un spaț.nu gol. Printr’o sforțare instinctivi, aruncă brațele sele in voea întâmplări, și stânele sele se »gațară de ce­v». Acum atârna în spațiu, susținut nu mai de unghiile sele cnrl sgârita pe­­tri. Ce se întâ­mpLse? L’Aslitta înţelise rip.de. In mijlo­cul celulei se afla un puţ, înconjurat de o marmură mică. Aceea îl răsturna. Unde comunica puţul ? Dar era ore un puţ sau din contra una dintr’acele gropi cu gratii de fer iu cari erau aruncaţi preveniţ­i. Dacă era intr adevăr o fântână, a­­vea apă 1» fu»4, fi îo ce cantitate ? Toate aceste gânduri îi trecură pr minte cu o răpiticiune miraculoasă. Și lucru ciudat, nu mal avea toao Acel ce­va, ori cât de puțin atr gctor era, dădea au­­-liment facult­ădor sele de activitate și de gândii Mal bine o fântână de cât patru p­ărți a unei celule. înainte de toate căută să’și restai­­lescă echilibru), căci, ori­cât de v guros era, d’Aslitta simția prea bit că mușch­i sei nu vor resista mo timp. Iocet, strângea do’și toate puterii d’Aslitta se prinse de marginea inti r.Ora Dar patra era umeda, ți’i au­ neciti mftitele. De’l slabia, mânel era precipitat... unde ? Căuta cu genunchiul un punct c­r»zam, și simţi de o data cl oc­ v stâncos îi permitea o fuoăroare dit tracele cari »’ar pftroa nebune ori»

Next