Vocea Covurluiului, mai 1888 (Anul 16, nr. 3631-3654)
1888-05-04 / nr. 3632
~T7T -N* *631. png. rV premi»l »bontelor trafticinante 34 le» tiwi ... l7 * 5onA®öBi®i se GaUl'1 1» Ad' rațiunea ^UJU- difunct* la biupostale. 10 fculi UJJQMi-iAitUi., MERCURI, 4 MAIU 1888. ANUNCIU linia petit Ptgina IV : 40 báni 9 1X1 ! 80 p I N S BEŢIU N I fi RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 l* Repetirile se fac c® rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu m înapoesc. Redacțiunea : 15 str. Mare. |j! APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. ||| Administrațiunea : 15, str. Mare. A se vedea ultime idii telegrafice pag. III. GALAțI, 3 Maiu 1888. n fine un Ziar acreditat România eră şi în posiţiune a conduce loile cu precisiune, ne spune că Carile vor fi disolvate la începutul iulie şi nouile alegeri vor avea între 1-15 Septembrie. |||Bine dar am preveni ieri că nu ai ci la toimnă se vor face alegerile. ÎData fiind precisă, partidele au îna- E, timpul liber de 3 luni spre a se tocmi şi reorganisa de luptă. Este timpul ca ţera se iasă din rea de provisoriat şi să’şî dea gunul ce corespunde trebuinţelor şi liraţiunilor sale. puterile ţerei sunt mari, necesită» multiple şi numai presenţa unor rpurî legiuitoare ieşite din liberanţă a corpului electoral va fi în ce se aducă impresiunile proaspete, nostinţele reale de starea lucru or şi nevoile cele mai imediate cebuesc lecuite, sau reformele celei neîntârziate ce trebuesc date ţei ca să’şi potă garanta desvoltarea întărirea vieţei sale politice şi ecomice. In starea cum ne aflăm nu se pote ;e de cât îndreptări administrative, tformele mari, primenirile de legi se pot opera de cât cu Corpul legiuitoare liberi alese. De va şei şi de va voi acest gum să se păstreze la înălţimea staţiunei la care la chiemat M. Segele garantând desăvârşit libertaa în alegeri şi curăţind adminisiţiunile de virusul ce o cangrenau, că înse a introduce microbi ce pot tot atât de bine Învenina, el va fi desăvârşit deja cel mai mare act şi va câştiga cu drept cuvînt stima ţerei nepasionată. Piatra de cercare e grea şi aci se va cunosce calitatea metalică din care e făurit Cabinetul actual. Am intrat nepopular. Zicea D. Carp, dar sperăm a ieşi populari. Pe cât timp veţi şti se păstraţi poporului cel mai mare drept al suveranităţei sale, dreptul liberului vot, şi’i veţi da o administraţiune care se nu fie o armă de partidă, ci o fidelă strajă care se vegheze în ţermurile legilor cu o desăvârşită solicitudine pentru toţi fără osebire de clasă şi partid, pe atâta vreme veţi rămânea în importantul rol la care sunteţi chiemaţî şi veţi putea zice : am intrat nepopulari, dar am dat poporului tot ceea ce no puteam să’i dăm ; acum e rândul lui de a ne judeca. Și judecata națiunii nu se înșelâ nici se pasioneazà. Aci e cheia, dar aci e și stânca, vom vede ce aveți de preferit. Ororulc» locala* — D. general Barozzi, ministrul de resbel, după ce a făcut ieri ma! multe inspecțiuni militare a plecat sera la Bucureşci. — In zori ni se spune că un anume domn, tac deocamdată, agită pe lucrătorii de pămînt din mahalale contra arendaşului moşiei Ţiglina şi apoi tot el găseşte de cuviinţă a se plânge la D. prefect în numele lucrătorilor. “ Aşa se vorbea în zori ; în amurg vi se apare un domn în posta şi dice din fundul căruţei : „nu ştim întru cât afirmaţiunea Zorilor poate fi adevăratâ... dar cetiţi astrului nostru Moşia Jiglina.“ Ne vom asocia şi noi cu domnul şi vom dice Zorilor : vă rugăm faceţi lumină ca să vă vedem mai bine. — Aflăm că primul ministru nu va visita oraşul nostru decât după 10 Maiu. — Prefectul judeţului nostru a plecat ieri seara la Iaşi în concediu, de 6 zile. — In fine D. Gr. Robescu a reuşit sâ’şî numescă doul din agenţii se electorali în posturile de comisari. Anume Peptănaru la despărţirea III şi Calavri la gara Bărboşi. Pentru cel-l’alţi se aşteptă sortea ultimatului cu care s’a dus la Bucuresci, D. G. Robescu. ^onlc« In tinera, — Cetim în Naţiunea : Sgomotul care circule Sâmbătă fu Amvniîţ*« numiri! unei comisiuot care să verifice mei multe «doainistraţiuni, se confirmă. AZî se vorbei Îs ministerul de finanţe că întocmirea acestei comis nneste definitiv decisă. — Mai mulţi medici cari n’su fă rut serviciul militar vor fi ch«emaţ’ npre a’şi face stagiul lor în ă unde se simte mare nevoe de med ci — Aflăm că la ministerul de justiţie se prepară o mișcare judecatorească Ir tribunalele din județele M hed nțl, Gorj și Roman*ți — Sa confirmă șei re* după csre D. G. Bslsanu, să fie Z^le acestea nu- Vi\it prefect al județului Constanța. — Este probabil că fostul general Maican nu va putea să fie transportat săptămâna aceasta la un penitenciar, spre & și iaca osânda, el se află intr’o sare forte slabă, din caasa alticnelor suferințe. — Monstruî de justiție a dat »Zi lungi instrucțiuni prefectului din Craovî îa privinț« ftgiu*tiuudor ivite U Corăbii’. Asemenea D, procuror general Colaubea nu, a primit ordin de a se transport* ia tit* loriul, spr^ » face o »n h^iA. — C lua n România liberă : C ele n e* saut-) » *ine ».forma afirn cud c* d 8ov*re* Corourdor legiuitoare nu va avea Uc înante de începu ni iul Julie, așa că alegerile generale se vor face între 1 și 1& Septembrie. — Ia județul Vaslui, lipsa de hrană în populațiunea rurală a devenit seriosft. Sieindu-se fonduri« din cele două anliene votate în uruaă, consiliul de miniștri s’a adunat de orgență pentru a acord« ajutoare extraordinare. Ieri chiar, 100.OuO de lei s’a destinat pentru o nouă camperfttoare de porumb, care să întreţină populaţmnea «Ană la recolta orbulu* — Criim in Epoca : Toţi miniștri, afară d« D. general Barozzi, Iip8ind la G»Dt., s’au întrunit ieri înainte de aineZ* 1* D. T M forescu ac*sa Ni se spune că "oficia «VOCII CQVURLUIULUI« , FIUL COMTELUI PARTEA I LUCIOLA xm t Unde este d’Aslitta Oricine a fost în închisore sau regeit într’un loc întunecos, cundscea Moțiunea celui din urmă chibrit. Oiîifie ar fi patai spune lui d’Aslitta că într’o asemene împrejurare era destul să treci puţin chibritul în păr spre a’i reda toate proprietâţile. Dar în 1848, și în Italia, era permis cuiva să nu cuoască acest sfat. D’Aslitta stătea plecat asupra fântânei, nedecât, căutând să săruteze cu privirea pănă în adâncaici. Ținea chibritul între degetele sele, eșitând de a vedea, și acea ultimă » sea speraiță ducându sec* fumul. De o dată tresari. Era ere o ilusiune ? era erc jocul fantasiei nopții ? Intr’adevăr îl se păruse că acolo, de desubtul seu, îa acea adâncime pe care n’o putea mesura cu ochiul, i se păruse, ^icooi că y.uZ‘se ce-v*.r. O ! mal nimic, un fremat. Și ace» senssțiune veni» de «șa de departe, era așa de vagă, în cât în* tr’adevâr trebuia cineva să stea într’o asemene nemişcare şi limşce, spre a o putea aut)* D’Aslitta stătea nemişcat, oprindu’şi resptinţ’unea. Sgomotul nu se reproduse Şi de ce ar fi crezut că s’ i mişc* ceva în acea adâncime ?... afară numai de nu va fi fost vre-o reptilă.. Dar nu, iată că ecoul înăduşit îi trimise iar, după câteva minute, un sgomot mai distins. S’ar fi putut face un fel de nechezat reținut... De astă dată d’Asletta nu mai esua, și îa graba sea, frecă chibritul dn mâneca hainei. Chibritul luă foc. Plecat, junele întinse mâna și umblă cu chibritul, » cărui lumină, val ! prea slabă lumin ăpidpe un cerc de câteva piciore. D’Astitta ținu chibritul până ce flăcăra ajunse l» degetele sale, apoi îi dădu drumul. Dar îa acel moment o voce, de astă dată nu tom era nicii-o îndoaolâ, scose o *x dlamare care semăna «suit unei înjurături. Sunt momente când cutezarea este comandată de situaţiune. La fiecare moment d’Aslitta se teme» să deschidă uşa şi să nu între inimicii sei. Dacă pericolul ar veni orizontal un vertical, era tot una, cel mai bun lucru era să se ducă drept la diestil. Junele puse mânele sale la gură și strigă aceste cuvinte în adâncimea fântânei. — Este eine-v* jos ? Apoi ascultă. La început nici*un râspuns. Acesta era un semn prețios. D’Aslitta nu se mai Indouia acum că în fundul fântânei era o ființă omeneascâ. O dată ce nu răspundea la strigarea unui prisonier, era evident că o făcea spre a’surscende presența.