Vocea Covurluiului, iunie 1888 (Anul 16, nr. 3655-3676)
1888-06-10 / nr. 3662
icţiunea : 15 str. Mare f 10 BANI EXEMPLARUL - ------ ■■ .....— ^ ■ - releg'xa.aao.» ticnul part. al ■ Vocii Covuriuiului* AGENŢIA HAVAS. ■ . ». . . , ! A, 20 iunie. — Guvernul a J i' t stabilescă un serviciu intescptomânal pentru trenurile de fier între Taribrod şi Ithticonrespondenţă cu drumuntate, cu începere de la vitor, şi un serviciu internaţioîncepere de la 27 iulie. ILIN, 20 iunie. — ziarele sac simpatic proclamaţiunea lui Kein II, (Jicend că poporul pro- V ajuta cu credinţă pe suverane să ajungă la scopurile suebe şi propunerii ele se aşteptă la o manifestare politică ulterioara la deschiderea liagului și a Dietei. JL'pAPESTA, 20 Junie. — Capeniorilor.—Președintele, după oștil un elogiu al împăratului Erich, a propus să se comunice nilul german vinele sele conițe. Camera a aderat în mare la aceasta propunere. CAPESTA, 20 Junie. — Comlalnoky, răspund Jend întrebării delegat relativă la tratările de cu România, constată din nou la guvernului de a ajunge la o fine amicală a cestiunii ; dar ai, pentru marea mea părere deci cu toate că guvernul român trăsese aceeași dorință, că nu îtut ajunge la aceasta soluțiune. Ierul a crezut asemene că tresă releveze că decisiunea în afacere atârnă de Camera romiscă, in care diferitele opiniuni; îşi ţin prerogativele sale, astfel incât este îndouios că se va putea aşa de lesne găsi majoritatea trebuinciosă încheiării unui tratat care să satisfacă ambele părţi. Ministrul va continua să lucreze la • I 317 Ti 1iI -fj soluţiunea dificultăţilor. ROMA, 20 iunie. — După câtevafiare, nunţiul papal la Viena ar fi fost însărcinat de Leon XIII să ducă o scrisoare autografă lui Wilhelm II SOFIA, 20 iunie. — Mâne principesa Clementina, însoţită de prinţ, va pleca la Filopopole, unde ministrul-preşedinte, D. Stambuloff, aştepta pe Alteţele Lor. A se vedea ultime gorii telegrafice pag. III, GALA L, 9 iunie 1888. De la începutul săptămânei se fac examene la sculele secundare. Trebue să constatăm cu mâhnire că indiferenţa părinţilor de peste an de a nu veni să cerceteze cum merg copiii lor urmeză şi acum la examene. Aceste se fac mai numai în presenţa profesorilor. Abia când şi când se arată câte un părinte. Mărturisim că nu pricepem acestă indiferenţă. Dacă am atribui-o lipsei de cultură a unora din părinţi, vedem că nu asistă la examene nici chiar părinţii cu cultură , dacă am atribui-o afacerilor, apoi ce poate fi mai important pentru un părinte decât sorta şi viitorul copilului său. N’o putem dar atribui decât caracterului de neglijenţă şi de neprevedere inerent Românului în tote lucrurile ce nu-l intereseză imediat, câci şi din rarii părinţi ce asistă la examene observăm că cei mai mulţi sunt străini. Cu toate aceste aceasta indiferenţă costă scump pe părinţi, câci cei mai mulţi copii rămân repetenţi numai din cauză că părinţii nu se interesează ci el spre a’l ţinea de aproape în cursul anului şi la examene. Lăsaţi în voea lor, se înţelege că copiii, cari nu cunosc valoarea a ceea ce perd, îşi negui gează datoriile, şi astfel perd câte un an. Ţinuţi de aproape, n’ar rămânea repetenţi. Ca probă e că mulţi copii, cari la începutul anului înveţă, nevedendu-se controlaţi de părinţi, se lenevesc în urmă. Ei bine, conjurăm şi de astă dată pe părinţi să părăsescă acestă indiferenţă culpabilă pentru mersul copiilor lor în scale, să se intereseze de aproape de ei în cursul anului şi la examene, câci în cele mai multe caşuri numai neglijenţei lor se datoreşce perderea unui an şcolar pentru copii. Când se văd în faţa acestei eventualităţi, cei mai mulţi părinţi alergă, stârnesc pe lângă profesori , dar totul e prea târliu. Alergarea şi stăruinţa trebue să se facă la timp. -«.-*•*t. '-3j• ' iir 11 I ii »■ ■ ■ m ■■ !■ ii I I— «j*-- ■/ ViNEtii, i( JUNlE itm. ANCNCIU linia petit i'îgu:* IV- 40 ban III 80 ÎNSERŢI U N : ' ţi RECLAME r^irui III ; 80 bani JuLia Cronică : 2 la-; /Repejmle se fac cu g'iA -at însemnat. ' Scrisori nerancatu se reiusa. — Artico»lele nepublicate no ** — w icspoesc. APARE IN TOATE Q8LELE 0£ LUCRU, !|i Administraţiimea : 15, str. Mar*. Cronica locală. — A trecut si diua de adi, si consiliul comunal nu sa disolvat. Ce chin de Tantal pentru bieţii postaşi ! Ce termen vor mai fi dat flămânzilor lor de slujbe ? — Posta promisese că nu ne va răspunde decât când va fi vorba de fapte precise. Cu toate acestea atâte fapte precise ce i-am pus înainte a tăcut ca peşcele, şi nu ne răspunde ieri decât la nişte glume ce am făcut pe socoteala ei. — A apărut în Bucuresci un interesant studiul asupra răscolei țeranilor, datorit cunoscutului publicist dela actiune D. N. Vrăbiescu. In el se cerceteaza cu judiciositate căușele nemulțumirii relațiilor și mijloacele de îndreptare. E bine a fi consultat de toți acei ce se intereseză de resolvarea acestei grele cestiuni. — Aflăm că D. Dr. Kugel, cunoscutul specialist pentru balete de ochi şi urechi, se află pentru un scurt timp în Brăila, şi dă consultaţiuni, strada Braşoveni, casa Schwartzmann. Inspectoratul vapoarelor danubiane ne face cunoscut că, cu începere de Marţi 14/15 curent, vapoarele între Galaţi şi Odesa vor face cursele lor după cum urmeză : plecarea de la Galaţi la Odesa Marţi şi Vineri la 8 ore din. ; plecarea de la Odesa la Galaţi în fiecare Marţi şi Vineri la 4 ore p. m. — Mâne, Vineri, se ţin examene la urmatoarele scóle secundare : La liceu : Sciinţele naturale cl. I, IV şi V, orele 8-11 a. m. şi 2-4 p. m. La scóala comercială : Geografia, orele 8-12 a. m. şi 3-5 p. m. La seminar : Istoria şi Geografia cl. III şi IV, orele 8-11 a. m. şi 2-4 p. m. La scola secundară de fete : Religiunea cl. I, II şi IV, orele 8-11 a. m. şi 2-4 p. m. — La institutul Venieris încep examenele la 12 iunie şi ţin până la 18 iunie. Cxonicâ at & — Cetim în Naţiunea : Mtrţi dupA amezft s’a ţinut sub preşedinţa primului ministru un cotsiliţi de miniştri. 1» .VOCII GOVURLUIULUI FIUL COMTELUI IDE Tradu» da A. TUBCSANU. PARTEA II '( bogat ca lonte Cristo X. (Urmare) M a n e 1 i t a. i pol rădică capul şi se uită la Mon'C risto o» un om surprins : - Ce este teast», stăpâne ? ! - Nu soi să cetescl ? - Ut dt !. văd un boa de două deci mii livre, semnat cu numele D-tele... asupra oase! Thomson et French, la Roma... — Creji că nu’ți ae vor da ?.. — O ! monseniore... — E bine ! du-te la orîce bancher și vei avea sum»... Jacopo tot nu înţirge» nimic... Pentru dinsul converssţiunea relativă l» iubirea sea se finise. Şi acum i se dădea un comision... — Unde voi remite banii... D-lui comte ? — N’ai să mi’i remiţi... — Cui dar ? — Niaionul. — Dar nu pot păstra banii. — Pentru ce nu ? — Ce am să fac cu el ? — Te vei duce la tatăl Manelitei. «vend în fir căre mână câte trei mii U\, și a! să'l zici: adu’ți aminte df •u viatul D tel«. Emoțiune» lui Jacopo fu așa de adâncft, în cât rămase nemișcat, galben, cu gura căscată... — N’aî auJit ? întrebă Monte- Cristo. — Am &uijht.. dar parcă... n’am înțeles... — A,de! ştrengar de treîzeci ani care n’a îavefit îaeă minte ! N'al îoțeîes că sunt pe lume ora care seminţe cari mal curând sau n’ai tarcjia trebue si producă fructe... Jacopo! al îa trecutul teu o acţiune bună și gsnereaa N’* cînvit ps un so) 3?erp.. A sosit diua când semințe aruncatâ a devenit un trunchiu... Nu mai sta la îadoué!.. . »cești doué-^eci mii de Id sunt » I teb . is.I câștigat ! — I-am câștigat. . . a ! O ! știi foarte bine că nu. Am fost prea bine plătit pentru munca mea pe yacht. — Feutra manba tea pot« Da, Jacopo, să știi că dacă cu bani sa poate rărplăti o mancă, o lucrare cree&rp, saut însă lucruri cari nu se răsplătesc niciodatâ şi cu nimic... anume devotamentul, probitatea, curagiul. Jicopo! dându’ţi aceşti douezecî mii de franci, îţi rămân încă îadatorat.. — Doue-n}adi mii de fr, re lamă patronul yuhtului, entaaiasm&t, nedumerit. — Și ca sunt două treci mii de lei !fise copitele de Monte Cristo rădicând din umere. Ași putea sățî di îl de o sută de ori rod nealt. Dar la ce !... Te nenoroci ! Ai avut un vis, un vis onest Dorințele téle et la 133*1 &r(fetare s» mărginesc îa o »xsteață de lucrător onest și harnic, ajutat, întărit, iubit de femeea pe care o iubesci... Doresc ceva mai mult — Na ! uu ! o ! Maaelitt» ! 100