Vocea Covurluiului, iulie 1888 (Anul 16, nr. 3677-3702)

1888-07-01 / nr. 3677

L XVI. — Nr. 3,677 MINT 3­­0 mini» . . to lei ... io « I IV premiul laiților iniuatate . . 34 lei .. . . H * i mentei se .s.\\ la Ad­­[ne& tiar'»­,cte la bitt* itale. cțiunea : 15 str Mare. || APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. | Administra JOI, 1 IULIE 1838. ANUNCIU linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 INS­ERTIUNI și RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronica : 2 ls*r Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisorî nefrancate reiusă. — Artico* lele nepublicate nr. u . capo esc. 15, str. Marr. X©leerxa.m.© iui ciul part. al .Vocii Covurluiulu»' I AGENTIA HAVAS. PETERSBURG, 10 iulie. — de Moscow, vorbind de apro­­psire­a lui Wilhelm al II,­­Ji­e­dania va găsi pe Rusia mulţi­­; a primi asigurări pacinice şi a împăca diferendele a uita igerile trecute, a evita cele din ea este fericită de a putea la menţinerea păcii generale,­­ decisă să persiste în politica dependentă, care garanteza e­­il Europei și a nu sacrifica prin interesele sele în Orient. SBADEN, 10 Julie. — Guver­n cere într’un mod oficial spri­­mișilor sei pentru a aduce îna­­prințul regal. Acest sprijin n’a î refusat, dar trimișii șerbi au hănă acum us de acesta făgă-LIS, 10 Julie.— Se confirma din Itadt că prinţul Alexandru de berg era aproape să pera într un nt de trăsură pe când se preum­­palea Steelbach. Se asigură că li socotesc rănile tară gra-I IA, 10 iulie. — Se asigură că .ul de finanţe cere de la con­­de miniştri autorisaţiunea de a a plăţile datorie. Rumelie a C­­e­­stă cerere va fi examinată în­­ consiliu. Ea este motivată prin Porţii de a recunosce serviciul rumeliot şi de a acorda exploa­­niei Belovo-Vakarel unei so bulgare. vedea ultime goiiî telegrafice pag. III, 10 BANI EXEMPLARUL £3P®ţ GALAŢI, 30 iunie 1888. Guvernul şi „Posta“ Publicul îşi aminteşce de sigur de­­claraţiunile solemne făcute de Posta­­ că va susţine guvernul junimist , ceti­torii noştri şi amintesc declaraţiunile redactorilor Poştei făcute în întruniri politice că trec la guvernul junimist şi ea legături vechi de credinţă îi uneşte cu el.­­ Toate aceste lucruri se petreceau nu mai departe de­cât cu doue luni în urmă. Noi ne-am făcut datoria şi pas, cu pas ara probat tote evoluţiile prin care Posta a trecut faţă cu guvernul şi am arătat şi căuşele ce­­ apropie, cause mărturisite de înseşi . Se vede vnse că nici slujbele, nici situaţiunea solicitată de P­ost­a nu i s’a dat de gu­vern, câci eră Posta de la 29 curent se rîdică trăsnitore contra guvernului şi rupe cu furie săgeţele ei în contra regimului. Pentru ca să nu fim bănuiţi că in­ventăm ce­va, vom reproduce textual vorbele Postei, le vom compara cu cele din trecut şi vom lăsa pe cetitori să tragă singuri conclusiuni şi de se­­riositatea şi consecinţa politică a poli­­ticianilor de la Posta. Iată ce dice Posta de la 29 : „Guvernul actual, care nu este de „cât expresiunea unui grup microscopic „fără absolut nici un resune în ţeră „..... voeşce pe cât se pare să remâe „la putere, şi, fiind­că înţelege forte „bine cum că cu 20 de aderenţi din „care se compune grupul junimist, nu „poate cârmui, de aceia........ caută a „ vîrî intriga intre unii şi alţii, a favo­risa pe linii, a discredita pe alţii şi „sub curent de ne­părtinire a umbla „pururea pe 2 căi şi în 2 luntre.“ Şi apoi conchide : „Nu putem în­destul striga tutulor „să se deştepte, să se reculegă spre a „nu lăsa ţera prada unor sfâşieri etc.“ (Vedi IP­ost­a de la 29 pagina I). Prea bine , va se­dică după Posta acest guvern este expresia unui grup microscopic şi e un guvern de intri­ganţi. — Atunci ori­cine e în drept să întrebe pe politicianul de la posta ce-au căutat la el, de ce s’a fi declarat pentru el şi cum se explică aceste a­­precieri cu cele din numerile trecute. Se deschidem­­posta şi se vorbim cu propriile ei mărturisiri. La 13 Aprilie Fosta aprecia ast­fel guvernul junimist: „ Omeni cinstiţi, omeni harnici şi „cari sacrificându şi liniştea şi ocupa­­„ţiunile lor plăcute, au­ venit pentru a „aduce pacea şi înfrăţirea în acesta „nefericită ţeră.“ (Vede Popa de la 13 Aprilie pagina I col. H). Acesta era marea de buna venire a nom­u guvern. Dar la 20 Aprilie Po­stii convingân­­du­-se de bunătatea guvernului pune la disposițiunea lui serviciile sale. Să o ascultăm. Iată ce zice : „De­clarăm că dăm concursul nostru pe „deplin guvernului actual, dacă ni-i „va cere.“ (Vedi Posta de la 20 April). După o lună, la 19 Main, posta e atât de entusiasmată de credinţele şi corec­titudinea guvernului, în­cât face urmă­­torea declaraţiune : „A venit un nou guvern...... cu care „comunitatea de vederi şi de aspira­sem ne-a legat în tot-d­e­ una.“ (Vedi posta de la 19 Haiti). După 9­­file posta devine mai so­lemnă şi mai explicit în entusiasmul seu pentru guvern. Se ascultăm declara­­ţiunea ei de la 28 Maiu. Iată-o : „In ceea ce priveşte relaţiunile po­litice ale D-lor Ressu şi Robescu cu „guvernul, credem a­tei că ele sunt „de aşa natură, în­cât cabinetul actual „pute compta pe sprijinul deputaţilor „noştri, precum poate compta şi pe acel „al partidului întreg.“ (Vedi Posta de la 28 Haiti pag. I colona iii). Se ne oprim aci şi să apropiăm cele scrise în iunie, cu cele scrise în Haiti . In iunie posta dice că guvernul actual este expresia unui grup micros­copic de ver­o 20 persoane, dar în Hain, PiL^a, uită că declarase că și ea dă concurs guvernului, ba că chiar comunitate de idei îl legă cu el, cu alte vorbe Posta își a dat singur un certificat că cu tot sprijinul ei, guver­nul nu numeră mai mult de 20 parti­­dani, cu Posta cu tot. La 29 iunie IV s-a cualifică pe mem­brii guvernului, că sunt nişte intri­ganţi şi cari umblă în doue luntre ; cu o lună în urmă însă, la 28 Haiti, Posta declarase că relaţiunile ei cu guvernul sunt de aşa natură, în­cât : „poate compta pe deplinul sprijin al „întregului partid al Poştei.“ Deci P­o­st­a ne mărturiseşte singură că umblă în doue luntre şi intriga e singura sea armă înpreună cu cei 20 junimişti cu cari o comunitate de idei şi aspiraţii a legat-o în tot­d’a­una. (Vedi Posta de la 19 Maiu). Tată la ce se reduce totă politica politicianilor de la Posta. El singuri sau zugrăvit mai bine, de cum ar fi putut face pana cea mai maestru. .VOCII COVURLUIULUI 115 IIUL COMTELUI DE MTE-CRISTO Tradu« da A. CURTEANU­­PARTEA II­I bogat ca Monte-Cristo XIV. {Urmare). O prinsoare americană-U... iată că da o dî'ă cue des națiunea pericolului î »! d*8­ eachi'... mâna cue* c*re itârm aproapa de piedica ctrabin I... II degetele... fac o presiune... erpeU este lovit drept în cap. Nu, ZSU ! u’asd pute» spune ceea ce se petrecu în mine când veijui igno­bilul animal jos, nem­eni, inert, ur­me de sânge ce se inimdeta departe... și când înțelesei, cât îmi trebuise câte­va momente pentru acesta... când înţelesei că eram scăpat, viu, tiară de ori­ce pericol ? Bucuria mă ţinu încă ca pironit pe loc.«, şi ai crede-o ? îmi­­Jubia ca nu era posibil ! că avea să se mai ri­dice şi să întinejâ spre mine botul seu veninos !... Şi timp de mai bine de zece mi­nute nu cutezai să fac o misetri.. In acel moment, primele nze a 4;­­lel pâîrundeau prii fereastra... Fu o minune... într’o secundă acea lumină îaî goni spațins, toate hilucinațiuniU oseR, redevenit stăpîn pe mine., ne ridicai dîntr’o săritură., și alerga! la crmmel mei... O! erau «sorț’, i­01­ți ! Fa ț* lui Dick era selb&tica! iar Osborn par­că dormi« sărmanul ! Viduri de herini mi se „suna în ochi de și pe cuvînt ! nu prea sunt siaţitor, Iq »cel moment, satisfăcut negre­şit că W*r­oa stăpgse tef$r din teri» Iul pericol ce’i ameninţase, misa Cla­ra, rechemată D sințimîntul actuali­­tâtei, 4*83 . — S JUDupul tava căpitan, aventura D-tele este din cele mai interesante, da r... — D&r, întrebă Americanul cu to­­­nul mirat a unul narator care n’a produs efectul la care se anceptase .. — Ași dori să șefii. — Urmarea ? — Nu... mal târ4'... dar pentru moment ați dori să sciCt dacă Crocodi­lul & respins hme­le, RscepUrea D-leL. și de Akyonul » foat întrecut? — O! tie, lucru ciudat ! şi uita­sem... 4 ae W*rîoa cu ee$ m*! mare bună credinţa. Cunoaj aşs de bine vaporul meu. — Dacă este aşs, şi dacă bine vo­­esci, ne vom sui poţio pe punte, eâ I am trebuinţă de ă­sta puţin la aer. . — Da ! nu voesc! să urmez?... — Vom reviiepe mai târij­u... uit , dieerâ.. 1« mesă... câoi vei bine von au este ss% să stai U uaesa cu noî ? .. — D-s5ra comand^ată cate prea bună... și mă tem si nu abusez... — D«r nu trebue sVm­i spui cu^u D-na W$r*0D. . — A devenit D na W^.rien D*,^i drept, stîiss.. R ordinele D-téle dar... — Acum, pe punte !... Wsrtoa nu fies» nici«o obieițiune, Pe câad istorisise teribil« eh« *vec­­tură ca tjerpele, »soult« îo *cd*șt tiiop sforăitul ciasinD, și era coavina cu idle mergerii de saiuune ,,

Next