Vocea Covurluiului, iulie 1888 (Anul 16, nr. 3677-3702)
1888-07-01 / nr. 3677
L XVI. — Nr. 3,677 MINT 30 mini» . . to lei ... io « I IV premiul laiților iniuatate . . 34 lei .. . . H * i mentei se .s.\\ la Ad[ne& tiar'»,cte la bitt* itale. cțiunea : 15 str Mare. || APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. | Administra JOI, 1 IULIE 1838. ANUNCIU linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 INSERTIUNI și RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronica : 2 ls*r Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisorî nefrancate reiusă. — Artico* lele nepublicate nr. u . capo esc. 15, str. Marr. X©leerxa.m.© iui ciul part. al .Vocii Covurluiulu»' I AGENTIA HAVAS. PETERSBURG, 10 iulie. — de Moscow, vorbind de apropsirea lui Wilhelm al II,Jiedania va găsi pe Rusia mulţi; a primi asigurări pacinice şi a împăca diferendele a uita igerile trecute, a evita cele din ea este fericită de a putea la menţinerea păcii generale, decisă să persiste în politica dependentă, care garanteza eil Europei și a nu sacrifica prin interesele sele în Orient. SBADEN, 10 Julie. — Guvern cere într’un mod oficial sprimișilor sei pentru a aduce înaprințul regal. Acest sprijin n’a î refusat, dar trimișii șerbi au hănă acum us de acesta făgă-LIS, 10 Julie.— Se confirma din Itadt că prinţul Alexandru de berg era aproape să pera într un nt de trăsură pe când se preumpalea Steelbach. Se asigură că li socotesc rănile tară gra-I IA, 10 iulie. — Se asigură că .ul de finanţe cere de la conde miniştri autorisaţiunea de a a plăţile datorie. Rumelie a Cestă cerere va fi examinată în consiliu. Ea este motivată prin Porţii de a recunosce serviciul rumeliot şi de a acorda exploaniei Belovo-Vakarel unei so bulgare. vedea ultime goiiî telegrafice pag. III, 10 BANI EXEMPLARUL £3P®ţ GALAŢI, 30 iunie 1888. Guvernul şi „Posta“ Publicul îşi aminteşce de sigur declaraţiunile solemne făcute de Posta că va susţine guvernul junimist , cetitorii noştri şi amintesc declaraţiunile redactorilor Poştei făcute în întruniri politice că trec la guvernul junimist şi ea legături vechi de credinţă îi uneşte cu el. Toate aceste lucruri se petreceau nu mai departe decât cu doue luni în urmă. Noi ne-am făcut datoria şi pas, cu pas ara probat tote evoluţiile prin care Posta a trecut faţă cu guvernul şi am arătat şi căuşele ce apropie, cause mărturisite de înseşi . Se vede vnse că nici slujbele, nici situaţiunea solicitată de Posta nu i s’a dat de guvern, câci eră Posta de la 29 curent se rîdică trăsnitore contra guvernului şi rupe cu furie săgeţele ei în contra regimului. Pentru ca să nu fim bănuiţi că inventăm ceva, vom reproduce textual vorbele Postei, le vom compara cu cele din trecut şi vom lăsa pe cetitori să tragă singuri conclusiuni şi de seriositatea şi consecinţa politică a politicianilor de la Posta. Iată ce dice Posta de la 29 : „Guvernul actual, care nu este de „cât expresiunea unui grup microscopic „fără absolut nici un resune în ţeră „..... voeşce pe cât se pare să remâe „la putere, şi, fiindcă înţelege forte „bine cum că cu 20 de aderenţi din „care se compune grupul junimist, nu „poate cârmui, de aceia........ caută a „ vîrî intriga intre unii şi alţii, a favorisa pe linii, a discredita pe alţii şi „sub curent de nepărtinire a umbla „pururea pe 2 căi şi în 2 luntre.“ Şi apoi conchide : „Nu putem îndestul striga tutulor „să se deştepte, să se reculegă spre a „nu lăsa ţera prada unor sfâşieri etc.“ (Vedi IPosta de la 29 pagina I). Prea bine , va sedică după Posta acest guvern este expresia unui grup microscopic şi e un guvern de intriganţi. — Atunci oricine e în drept să întrebe pe politicianul de la posta ce-au căutat la el, de ce s’a fi declarat pentru el şi cum se explică aceste aprecieri cu cele din numerile trecute. Se deschidemposta şi se vorbim cu propriile ei mărturisiri. La 13 Aprilie Fosta aprecia astfel guvernul junimist: „ Omeni cinstiţi, omeni harnici şi „cari sacrificându şi liniştea şi ocupa„ţiunile lor plăcute, au venit pentru a „aduce pacea şi înfrăţirea în acesta „nefericită ţeră.“ (Vede Popa de la 13 Aprilie pagina I col. H). Acesta era marea de buna venire a nomu guvern. Dar la 20 Aprilie Postii convingându-se de bunătatea guvernului pune la disposițiunea lui serviciile sale. Să o ascultăm. Iată ce zice : „Declarăm că dăm concursul nostru pe „deplin guvernului actual, dacă ni-i „va cere.“ (Vedi Posta de la 20 April). După o lună, la 19 Main, posta e atât de entusiasmată de credinţele şi corectitudinea guvernului, încât face următorea declaraţiune : „A venit un nou guvern...... cu care „comunitatea de vederi şi de aspirasem ne-a legat în tot-de una.“ (Vedi posta de la 19 Haiti). După 9file posta devine mai solemnă şi mai explicit în entusiasmul seu pentru guvern. Se ascultăm declaraţiunea ei de la 28 Maiu. Iată-o : „In ceea ce priveşte relaţiunile politice ale D-lor Ressu şi Robescu cu „guvernul, credem atei că ele sunt „de aşa natură, încât cabinetul actual „pute compta pe sprijinul deputaţilor „noştri, precum poate compta şi pe acel „al partidului întreg.“ (Vedi Posta de la 28 Haiti pag. I colona iii). Se ne oprim aci şi să apropiăm cele scrise în iunie, cu cele scrise în Haiti . In iunie posta dice că guvernul actual este expresia unui grup microscopic de vero 20 persoane, dar în Hain, PiL^a, uită că declarase că și ea dă concurs guvernului, ba că chiar comunitate de idei îl legă cu el, cu alte vorbe Posta își a dat singur un certificat că cu tot sprijinul ei, guvernul nu numeră mai mult de 20 partidani, cu Posta cu tot. La 29 iunie IV s-a cualifică pe membrii guvernului, că sunt nişte intriganţi şi cari umblă în doue luntre ; cu o lună în urmă însă, la 28 Haiti, Posta declarase că relaţiunile ei cu guvernul sunt de aşa natură, încât : „poate compta pe deplinul sprijin al „întregului partid al Poştei.“ Deci Posta ne mărturiseşte singură că umblă în doue luntre şi intriga e singura sea armă înpreună cu cei 20 junimişti cu cari o comunitate de idei şi aspiraţii a legat-o în totd’auna. (Vedi Posta de la 19 Maiu). Tată la ce se reduce totă politica politicianilor de la Posta. El singuri sau zugrăvit mai bine, de cum ar fi putut face pana cea mai maestru. .VOCII COVURLUIULUI 115 IIUL COMTELUI DE MTE-CRISTO Tradu« da A. CURTEANUPARTEA III bogat ca Monte-Cristo XIV. {Urmare). O prinsoare americană-U... iată că da o dî'ă cue des națiunea pericolului î »! d*8 eachi'... mâna cue* c*re itârm aproapa de piedica ctrabin I... II degetele... fac o presiune... erpeU este lovit drept în cap. Nu, ZSU ! u’asd pute» spune ceea ce se petrecu în mine când veijui ignobilul animal jos, nemeni, inert, urme de sânge ce se inimdeta departe... și când înțelesei, cât îmi trebuise câteva momente pentru acesta... când înţelesei că eram scăpat, viu, tiară de orice pericol ? Bucuria mă ţinu încă ca pironit pe loc.«, şi ai crede-o ? îmiJubia ca nu era posibil ! că avea să se mai ridice şi să întinejâ spre mine botul seu veninos !... Şi timp de mai bine de zece minute nu cutezai să fac o misetri.. In acel moment, primele nze a 4;lel pâîrundeau prii fereastra... Fu o minune... într’o secundă acea lumină îaî goni spațins, toate hilucinațiuniU oseR, redevenit stăpîn pe mine., ne ridicai dîntr’o săritură., și alerga! la crmmel mei... O! erau «sorț’, i01ți ! Fa ț* lui Dick era selb&tica! iar Osborn parcă dormi« sărmanul ! Viduri de herini mi se „suna în ochi de și pe cuvînt ! nu prea sunt siaţitor, Iq »cel moment, satisfăcut negreşit că W*roa stăpgse tef$r din teri» Iul pericol ce’i ameninţase, misa Clara, rechemată D sințimîntul actualitâtei, 4*83 . — S JUDupul tava căpitan, aventura D-tele este din cele mai interesante, da r... — D&r, întrebă Americanul cu tonul mirat a unul narator care n’a produs efectul la care se anceptase .. — Ași dori să șefii. — Urmarea ? — Nu... mal târ4'... dar pentru moment ați dori să sciCt dacă Crocodilul & respins hmele, RscepUrea D-leL. și de Akyonul » foat întrecut? — O! tie, lucru ciudat ! şi uitasem... 4 ae W*rîoa cu ee$ m*! mare bună credinţa. Cunoaj aşs de bine vaporul meu. — Dacă este aşs, şi dacă bine voesci, ne vom sui poţio pe punte, eâ I am trebuinţă de ăsta puţin la aer. . — Da ! nu voesc! să urmez?... — Vom reviiepe mai târiju... uit , dieerâ.. 1« mesă... câoi vei bine von au este ss% să stai U uaesa cu noî ? .. — D-s5ra comand^ată cate prea bună... și mă tem si nu abusez... — D«r nu trebue sVmi spui cu^u D-na W$r*0D. . — A devenit D na W^.rien D*,^i drept, stîiss.. R ordinele D-téle dar... — Acum, pe punte !... Wsrtoa nu fies» nici«o obieițiune, Pe câad istorisise teribil« eh« *vectură ca tjerpele, »soult« îo *cd*șt tiiop sforăitul ciasinD, și era coavina cu idle mergerii de saiuune ,,