Vocea Covurluiului, iulie 1888 (Anul 16, nr. 3677-3702)

1888-07-01 / nr. 3677

iu d’ o lună, va plec* a«t*­­atreipatate. i. Priori pela de Nassau, pf - I Sinaia, spre a se intere» dini». răspândit a41 prin oraș ego ar fi isbucnit an fel de re­­enetead­aral Văcăresc». luate diatr’o sorgintă ou­­m afirma că niii o mișcări­e n’a fost semnalată printre de la Vicăresci. iua de 26 a. c pe la ei el a căitut in Its! o plae d­e­ârimea unul ou de porumb si déjà şi a ţinut vr’o 15 lasând stricăciuni prin grft­imuri pe la mal multe case o îi Lupta, gintă positivă aiiă^a că D. aiuis‘rul de » x’erna va »■ uur­u plenipotenţiar ai ţăril h D. Dimitrie Sturza in iocu!­ianu care se va retrage. Inumire este susţ’nuta şi d­ac 4 amil 1 de mai sus de co şi în viitorul consiliu de mi­di­e se va ţine sub preşedinţ­­ie va decide în mod defini convocării corpurilor legiui ■ucu şi dicta convotăr­i colt­ actorale, productive. Englitera ne-a dat un exem­plu destul de trist despre acesta. A nu ajuta miseria şi a o ajuta în sens contrar sunt două acţiuni, care amândouă dau nastere la patimele de ură, ce despart clasele şi provocă re­­voluţiunile. Ori­ce pomană, ori­cât de trebuincioasă ar fi, are inconvenientele ei. Ea riscă să perpetueze reni, de care sufer săracii , obicinuindu-se să trăescă din ajutor, oamenii perd senti­mentul demnităţii personale, care este însuşi resortul vieţii morale. 1 » Prin urmare tote pretind ca ajutorul să se reguleze ast­fel în­cât să nască cât se poate mai rar neîngrijirea, ce produce adese­ori. Aci stă cestiunea arderare a asistentei. y * Caritatea individuală nu va avea asis­tentei aceleași efecte morale si economice . y y ca caritatea constituită sub formă de aso­ciaţiuni vaste, precum acestă din urmă la rendul ei să deosebesce de asistenta 1 * publică, care să mai mimesce și cari­tate legală. Trebue să comparăm a­­ceste trei feluri de carităţi din punc­tul de vedere al influenţei ce îl au­ asupra omului şi asupra condiţiunilor acelora, cari o primesc. Mai vrednică de laudă dintre toate formele de asistenţă este caritatea in­dividuală, care să nasce din devota­mentul frăţesc şi din sentimentul, care consideră umanitatea ca pe o familie şi să mâhmesce de suferinţele, ce le îndură vre­unul din membrii ei. îna­inte de a i se arăta miseria, iesă îna­intea nenorociţilor, întră în colida săra­cilor, îşi dă socoteală de nenorociri şi împarte nu numai ajutor material, ci prin vorbe blânde şi de dragoste creşti­­nescă ridică curajul celui cădut în lupta pentru existenţă. ( Va urma) î an.tr© I Si ECONOMIA POLITICA ■ din Raporturi economice). I ie I. G. MUNTEANU. (Urmare) x acestă cestiune, am pus la lificacitatea calităţii. Sar pr­­e momia politică şi morală nu ■ cord în privinţa asistenţei, )u­birea nu este de cât apa­­g torul mutual este o prescrip­­!C­are legătură cu cele mai di iraente ale naturii omenesc! H‘ necesară însăşi constituirea linsă economia, recomandând i mea reproductivă, s’ar părea le calitatea. Ea ne spune că fie să consume pentru ca să I, dar cerșitorul nu produce­­i­ltus în cercetările sale asu­­lu­țiulu­l Aicea, că, dacă dau i )ani, presupunând că produ­­iu se schimbă, îi dau un titlu i dau pentru ca să doben­­lai mare cantitate de acest le cât pană acum ; este evi- I abil că are să primască acest r* a le micşora porţiunea ce­li j I dovelă că economia combate Ridicată la un fel de rentă r ajutat, pomana, care face f­rac să nu mai fie silit sa rmic, dar admite tot-d’a­una F păstreze un agent al produc­­l'e represintă o sumă însem- I apital, să i să facă un avans, I Hă în lipsă. Din acest punct­­ î există o relaţiune strînsă lomie şi morală. O rea îm­­r ajutorului seca isvarele bogă­te, împinge cătră trândăvie, ţq mare cantitate de facultăţi VOCEA COVURLUIULUI Regele şi regina Serbiei Din Wiesbaden se scrie : Episcopui Dimitrie, care a venit aici cu misiu­nea de a îndemna pe regina Nata­lia să accepte propunerile, favorabile ei, ale regelui Milan, a avut deja două întrevorbiri cu regina, dar fără nicî­­un rezultat. Regina crede și acuma, că nici-o lege bisericeasca nu poate sili pe cine­va să se devorțeze, insă adevărata causă a refusuluî este, că regina conteaza pe o intervenire foarte înaltă în favoarea eî. Acum 9-10­­file dînsa s’a adresat la câte­va curți mari, cerândude să intervie la Belgrad. Intre aceste curți nu e nici cea din Londra nici cea din Berlin. E probabil, că atitudinea negativă a reginei față cu generalul Proticî şi cu episcopu Di­mitrie va ţine cât timp va mai avea ceva speranţă într'un sprijin puternic. Dar deja de pe acum e ca şi sigur, că una dintre curţile invocate nu e de loc dispusă a se amesteca într’o afa­cere familiară aşa de delicată. La o altă curte rugămintea reginei ar găsi poate mai mult ecou, dar ra­porturile acelei curţi cu Belgrada nu prea sunit intime. Ast­fel augusta damă va trebui să înţelegă în curând, că lucru cel mai prudent şi mai avantajos este să accepte propunerile conciliante ale regelui. Episcopu Dimitrie tot mai speră a reuşi în misiunea sa ; el mai rămâne câte­va ziile spre a încerca să câştige pe regina în favoarea pro­punerilor din Belgrad. In cas de ne­reuşită, generalul Proticî va veni la rând să’şi îndeplineasca misiunea, ce i s’a încredințat, adică să conducă la Belgrad pe prințu regal. Telegrame finsadase. (Asprodecțiunea Interdis) BERLIN, ii Julie. 85 OO FRANCFORT. 11 Julie. Renta română amortis. $*/». -9360 BUCURESCI, 12Julie. VlsA«t. R, Banca Națională .# ,960.OO U Societatea de construe--nil V, Dacia-Rossânia­­ .*250 00 Argint fefict? contra ta . II25 VISNA. ii Julie. Napoleonul ... . .9 90 Vi Pol imperial .... • ■*10 21 Lira turcă ....• ♦ » 11 25 Argint contra hârtii . i ■ 100.00 Rubla hârtiă 118 75 PA­US, ii Julie. Napoleonul 16.21 Renta română amortizabila ,V„ 93 So Obligațiuni române nou* 6°/t 105 80 T»pru«aut«l ros&ân .K 2 70 împrumutul Oppenhcha ' 104 70 Rubla hârfiă, cocaptant , 194­ 25 Londra s k&l , . . . 20 34 Paris, 1 luai.... 80 75 Aasiterd&ses 9 . . . .163 55 E^iprumut municipal Bucur? 1 94 80 Renta francesă 4V*®/e» » 106 55 Resta română perpetuă 5^5 . 91.20 împrumutul elita 1879 , » 443 00 B B iShS » i .382.CO Basca otomană 526.00 Ofttoria turcă * , , , , T 3 97 1f»pru»utul egiptea . , 428 00 Londra, la vedere . . , 25 281 Amsterdam f Suni­t . . 208 12 Berlin, e ... 123.18 LONDRA; ii iulie. Consolidatele angles«. . , , 99 1 J 16 Acțiunile Băncii României . , 6-Vs Paria, 1 luai..... 25 46 ResUSj. s . . i » 20 54 Amsterdam » .... 12 03 OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigeât de D. J. S. VLASSOPULO. Înălțimea (Reservoriul Barometrului) de U nivelul mării: 25 metre. BULITIH ATMOSFERIC. GALATI, ii iulie iSfe8 ltd*« la 0° fi corectai ia ai?el&il mării ia mii'R%«trp 3. a. » .... i ... . 757 6 a p. a. ....... . . 57 8 8. p. d­...................................... . 584 media. . . . 1 .... . 7579 Timometrul la umbră simuala. .............................................198 maxima « . . . ...........................• 27 6 „ mis,-8-8. ?..S8.-f-2p,a.. + S p.w, media ---------------------——--------— 21 7 fără apărător. ................................ —— Starea higrometrică relativa. ... 79­ Tensiunea vaporilor în milimet*« . . *0.1 Viatul I direcțiunea dominantă . . N.N.E. i forța (O—calma—ă^ningita). 1 3 Ivaporometid îa milimetru.... 28 Osonometru (O—*1) ....................... 70 Plwriometra ia »ilimetra. ... 45 Nebniositat8(0^:Seain—10—Acoperi ). 6 o Nivelul Dunării asupra mării Neg.a n. 4 25 Minimum ........... —• Operilinele cerealelor perlein Braila. 27 iunie 1888. Grâu, 3,500 h­ect, 5S3/4 Ibr., 8.90 lei, calc. Grâu, 3,900 hect., 59 lbr., 8.90 lei, slep. Grâu, 2,500 hect., 631/4 lbr., 1205 lei, m. Grâu, 1,600 hect., 611/8 lbr., 10.40 lei, m. Grâu, 3,400 hect., 59 lbr., 9.327­ lei, calc. Porumb, 12,000 hect., 58 lbr., 7.25 lei, sl. Porumb, 1,600 hect., 58 lbr., 7 lei, mag. Porumb, 2,000 hect., 61 lbr., 7.42­2 lei, sl Porumb, 12,000 hect., 58 lbr., 7.25 lei, sl. Porumb, 4,000 hect., 59'^ lbr., 7.10 lei, m. Porumb, 4,700 hect., S9l­ a lbr­, 7-35 leî, c- Secară, 1,800 hect, 56V, lbr., 5-45 leî, c. Graft, 800 hect., 58 lbr., 8 leî, mag. Athanas, M. Thani.­ ti­on.* * -Y* * WIESBADEN, 11 iulie. — Regina Serbiei s’a angajat pe onoare în fata guvernamentului german, că nu va pă­răsi Wiesbaden, pănă când o decisiune n’ar fi luat în privința afacere! sele. Regina este surveghiată de poliție. Presidentul poliției a cerut erl Re­­ginei, dacă ar voi să dea pe prințul regal generalului Proticî , dar ea a re­fusat. VIENA, 11 Julie, — Comtele Kal­­noky a avut e­l cu prințul Loband­i, ambasadorul Rusiei, o întrevedere ca­re a ținut o oră și jumătate. PARIS, 11 Julie, — După o de­peșă din Suadh­im, o scrisoare a Mah­­diului adresată lui Osma Digma, con­firmă presenta unui șef alb în provin­cia Babr-el-Gazel. Acest sef alb va face o călătorie­­ după trei­­zile ; el se va îndrepta că­tre Kartum. Mahdiul a chiemat pe partisanui sei pentru a se opune trecerei acestui șef. KIEL, ii Julie. — După ordinele speciale date de împerat șefului ad­­miralităţei, împăratul se va îmbarca la 14 iulie dimineţă pe iachtul Ho­­henzollern şi va fi însoţit de două divisiuni de flotă manevre şi de flo­­tile-torpile. BERLIN, ii Julie. — Comtele Schou­­waloff plecă la Petersburg unde va sta la întrevederea celor doui împe­­raţî. PARIS, ii Julie. — Nunţii papali­­ au­ comunicat tutor guvernelor nota­­ monseniorului Rampolla constatând­­ că in urma ultimelor demonstraţiunî antipapale la Roma, situaţiunea cre­ată St.­Scaun de guvernul italian de­vine­­jilnic mai precară. ULTIMA OARA LONDRA, 12 iulie. — Bridsh­ me­­dical este autorizat a declara ca pen­tru respectul voinţelor ce trebue să respecte, Dr. Mackenzie nu va res­­punde pentru moment la raportul medicilor germani, dar doresce să se stie de pe acum că raportul conţine neexactităţi grave, aserţiuni eronate* ceea ce va proba îndată ce va fi li­ber să vorbeasca. VIENA, 12 iulie. — Sine freie Presse ,zice că Bismarck şi Kalnoky vor avea o întrevedere. t­lTUITCh­r Sub­semnatul, în asociaţiune cu alţi pro­fesori, anunţ pe părinţii elevilor, că deschid cursuri preparatoare de toate obiectele şcoa­­lelor primare, secundar şi comerciale în tot timpul vacanţei. Cursurile se încep regulat la 1 iulie. A se adresa Str. Brăilei No. 109. GH. AEBORE V i­ rKUriicUhprepara In t0 timpul vacanţelor pe elevii din gin­­nasiu cari au rămas CQRICKRTi la d­ferite obiecte precum şi pe elevii ce voes să se prepare privat pentru gimnasia sa școlă primară. Doritorii se pot informa la redacțiune farului nostru.

Next