Vocea Covurluiului, iulie 1888 (Anul 16, nr. 3677-3702)

1888-07-31 / nr. 3702

VOCEA COVURLUILUI veridic, căci e garantat printr’un pro­ces-verbal, pe care, deci vrea, îl pu­tem reproduce. Ori că nu vreţi să vă aduceţi a­­minte şi atunci nu mai sunteţi de cat nişte paiaţî, ori că uitaţi prea lesne, şi atunci intraţi în clădirea sfintei rto­lii !...... — Aflăm că ieri cu cursa de la 10 ore a. m. a vaporului local între Brăila-Galaţi, printre pasageri se stre­cura şi un evreu bine înbrăcat cu 2 gente, declarând că are bagaje, acest individ veni din Brăila cu permisie vamală , agentul vamal Stelian Gon­­ciu ce este cu funcţiunea la sucur­sala debarcaderului, presupuind pe acel evreu,­­ au­ oprit pănă la eşirea din vapor a tutulor pasagerilor, când atunci somând pe evreu a deschide una din gente, şi facându i reviste au găsit numai haine, iar deschiftând pe al 2-lea a găsit printre bagaje şi un pachet cu instrumente de oţel (cum daltă, corba, cleşce şi altele). Aceste instrumente se bănuesce a fi pentru stricări de case cu bani ; la întrebarea ce i s a făcut a răspuns că nu sunt ale lui, în urma acestui răspuns şi în urma schimbării ime­diată a figurii sale la găsirea acelor scule, funcţionarul vamal­­ a dat pe mâna parchetului. Vom vedea par­chetul ce va descoperi. — împărţirea recompenselor ce era anunţate a se face mâne 31 curent, Exposanţilor Cooperatori, se amână din causa lipsei din oraş a D-lui Dr. D. Vizzu preşedintele societăţii din lo­calitate, ele se vor trimite exposanţi­lor. Medaliele, iar diplomele se va îm­părţi cu solemnitate la sosirea pre­şedintelui. — Mâne Duminecă, de către trupa Vlădicescu se va represinta în gră­dina Univer­selle, piessa , VLichipereea sau Violeanul fermecător comedia naţională în 2 acte. Debutul D-rei Can­a ‘feodorescu. Publicul­­galaten, nădăjduim că, va încuraja, ca şi altă dată, cu o asistenţă numeroasă, aceasta representaţiune ce promite a fi foarte plăcută. — A sosit în oraşul nostru trupa Velescu Moceanu şi St. Julian. Marţi 2 August dau prima representaţiune în asociaţie cu trupa locală a D-luî Vlădicescu. Programul e foarte variat. Va fi câte­va producţiuni gimnastice ale D-lor Velescu Moceanu cu elevii lor, iar de către vestitul artist Julian, se va juca piessa : Vite ftropa iu c­ropa, comedie într’un act de D. R. Roseti. Trupa locală va da piesa , fremeea trebue să urmetre pe barbat. Succesele ce au avut Dnul Velescu Moceanu, în ţară şi mai cu deosebire în străinătate, renumele şi celebritatea artistică a D­lui Julian, precum şi dis­tinsele calităţi ale trupei Vlădicescu, ne dau­ încrederea că Marţi seara, în grădina Universelle, va­­ o îmbul­­zela ne mai pomenită. 25 iulie 1888. CARLSBAD. După patru septămâni de timp plo­ios și o temperatură destul de aspră, astăzi în fine soarele a început să ne zimbeascâ şi să ne invite a păși mai cu încredere prin frumoasele păduri de bradi ce acoper înălțimile de la Carlsbad. Profit și eu de acest timp blând, spre a să aşterne doue, trei linii des­pre Carlsbad, atât de cunoscut şi atât de apreciat la toate naţiunile. Stu­l că liniile mele sosesc la un timp nepotrivit, căci cetatea nostră este de sigur, tota învăluită cu gândul spre viitoarele alegeri comunale. Dar este bine ca omul, ce pururea se gă­­seşte în luptă cu natura, căutând să o învingă prin perfecţiunea armelor ce dau­ civilisaţiunea leacului în care tră­­eşce, este bine ,fic, să se coboare din când în când, în mijlocul frumuseţelor acestei naturi şi absorbind puterea de viaţă cei dă majestatea munţilor şi puritatea aerului, ce singure pădurile de brăil au taina de al posede, să redobândeascâ în societatea munţilor ceea­­ ce nu găsesce în societatea oamenilor. Dacă societatea te provoca spre per­fecţiune, solitudinea te îndemnă şi ea la reflecţiune. Am cugetat dar că este bine, să dăm lectorilor noştri câte­va linii foarte succinte despre acest loc unde ome­nirea suferindă, ca şi cei ce caută plă­cerile unei simple distracţiuni, vin în fie­ce an a’şî da întâlnire în numeri de decimi de mii. Anul acesta faia zilnică ce se in­­primă aci sub nume de : Harlsbader %urliste închee dina de astăzi cu un număr de 23.545 visitatori. Dacă preumbli ochiul pe acestă listă vei ceti alături cu cei din Praga, Viena, Paris, ori Constantinopole şi Bucureşci, alături cu cei din New-York, Calcuta, Gali ori Sydney, atât este de extremă şi variată populaţiunea de visitatori ce sursele Carlsbadului au­ puterea se a­­dune înprejurul lor. Oraşul termal Carlsbad este aşedat in încântătorea vale a riului Teple şi încungiurat de munţi cu păduri foarte frumoase. El e ridicat deasupra nivelu­lui marei 355 metre şi se află pe pa­ralele 50° de latitudine şi pe 30° de longitudine. El portă numele lui Carol IV regele Bohemiei care pe la 1360 ridică acest loc la rangul unui oraş şi fundă un castel. Oraşul astăzi are, pe lângă numerose edificii particulare destul de frumoase multe secle, spitale, biserici, temple şi magazii cu mult gust inpodobite de diverse produse indus­triale. Isvarele minerale. — Isvoarele se pot înpărţi în 3 grupe : 1) . Pe ţermul drept al Teplei o co­­lonă naltă şi desă de aburi calda­ţi arată centrul de irupţie al isvorului numit Sprudel. 2) . Pe ţermul stâng se află isvoarele : Starkbrun , Schlossbrunn şi J­aiser­l­aris. 3) . A treia grupă tot în stânga este o serie de isvoare în fruntea cărora stă Stuhlbrunn, apoi SK,eubrunn Vernhards­­frutile, E­lisabetteijuelle etc. Toate aceste isvoare nu diferesc de­cât prin gradul lor de căldură şi con­ţinutul lor de acid carbonic. Temperatura la Sprudel e de 58° R., sail Celsius 72^; la SMùhlbrunn 40^ R; jfeubrunn 47° R. etc. Frumoasa sală, tată în fer, în care e cuprins isvorul Sprudel a costat 230,000 florini ; ea însă rămâne puţin mâţ faţă cu vasta colonadă de la 1%|j brunn, tota în petru formată de coloane, capabilă a conține 2.000 toni și care a costat un milion de petrele de Sprudel care nu s cât un produs al schimbărilor c ce apa încearcă în contact cu ae­mosferic, sunt foarte frumoase la ii și formează o ramură importantă si­­­oială a industriei din Carsbad.­­ Un produs însă foarte principal vi­sarea de Sprudel, ce se estrage eu apa acestui isvor şi care se exp­la peste 30.000 kilograme pe an. Apoi vine soponul de Sprudel pr lat din potase de sare de Sprudel Întrebuinţaza de bolnavi la băi şi tra irupţiile cronice ale pielei.­­Exportaţia apelor minerale de C baci se ridică la peste lx/2 milion tilil pe an, care se cer în tóate pf lume! pentru boli de stomac, de 1 . »■ de rinichi și câte altele. Industria. — Pe lângă industrii trelor de Sprudel, a sărel și sopori­industria porțelanului de la fabi­­i de lângă Carlsbad ocupă un locji cele mai însemnate. Aci se gâi^i representată cu succes vestit sticl­ă de Bohemie ; în fine este industrie d­ală de ace şi dantele.­­Locurile de preumblare sunt forte m fii frumoase şi forte variate. Pe lângă îngrijire­a căilor de comunicaţie, mijloacele de locomoţiune sunt în a­genţă : trăsuri, trăsurele cu mă­­mnibusuri, fotoliuri portative etc. mai însemnate puncte de premii sunt : Aberg, Hirschensprung, Fn Joseph-Höhe, Dreikreuzberg etc. ( Jnprejurimi. — Prin prejur sunt curl pitoresc! ca tAich, !jDonitz, TJb CMaria-l\ulm ; la frumosul oraș și Sfranlinsbad nu e de cât o disi 1 de 2 ore cu drumul de fer, iar la CMarienbad 31/- ore cu calea fe­rănă la­­Qiesshubel, delicioasa apă tată de toţi nu e de­cât o oră s mătate cu trăsura. Astăzi oraşul num­eră o populau de 13.000 locuitori, veniturile pr­iţ ș­­erifiei al ruşinei şi a desgustului meu, ridica­­t totiA fi făcut jurnariatul ce­rut... Şeful s'aroncft U picioarele sasle, da r ea dftndu­rae înapoi : — Du-te, îl visel, şi după ce ţî vei fi ţiuat promisiune?, voi ţine şi eu pe « me*... Se înclină spre sema de supunere şi ieşi.. . ! ce lungă şi nesfârşită mi s» părut atunci am... Doriam sa’l ved întors şi »nunţăn­­du’mi că căpitanul Joliette era liber, şi în acestaşi timp mă înspăimântam, ştiind că se va întoarce înarmat cu jurământul meu. Timpul trecea; stăteam cu faţa li­pită de barele ferestrei, cu privirea fixată asupra uşei blestemate. Şi ni­mic­­ acea uşă nu se deschide» ! Poate că exista şi o altă iaşkra ? întrebai pa gardiancele mele. Ele nici habar n*-i ved ă de existenţa subteranelor de cart la vorbiam. Şi nóaptea sosi. Ce ! acel om să’toî fie minţit? să m6 fie trădat oare? Nu, era imposibil. Câci jurâuriatul făcut între noi, şi no c*re cel nu I păcătoşi îl respectes­e, îl silia să lu­creze şi mai mult, nu trebuia oare să se grăbască a veni să’şi reclame sa­lariul ce’i se promisese... Una câte una orele treceau. Stelele apăruseră pe cer, şi la lu­mina albastră a nopţei, nu dezlipiam ochii de la uşa fatală care neîncetat rămânea închisă. Trecu şi a doua zi întregi, şi în­că o Şi, şi încă o Şi... Numai In Sina s patra aflai ade­vărul... Acela pe oare aunt uliţă a l numi protectorul mefi, pantra oft «umpire* sem ajutorai seâ printr’o promisiune infamă, acela, Sîc, fuflese^prin« iu mo* mental când căuta a se Introduce în loc­hisoare... Ua ordin a se'kilul, care şi el era instrumentul unul personagiu miste* d­or care era aşteptat la Intoarcere* sea de la pelerinagiul de UaiQO*,în rcnjirea punerea în libertate a ori­cărui pu­jonier. A avut loc resistenţ*, luptă... acela căruia readusem inima mea murise !.. Şi lucru ciudat !. . acel om nu me tradcse ! nu spusese ce jurămlnt i) lega de mine !... în fanatismul său care lu soția iacă pasiunea se», avu­sese acel fel de nobleță să nu me denunțe ca pe aceea ce cerea libera­rea căpitanului. AceastA veste fusese lua« pentru mint o lovitură de trăsnet »,ram gate • sacrifica tot, şi «cel sacrificitt chiar deveni® nefolosit Numai acela cire murise cucc secretai meu. Pentru ceia­l’alţi­i Ma djaa, vrajitore, creatură inspir Atuaci făcui un plan îodrftsm mintea mea... Dacă prin prttinsa putere aşi reuşi de a’mi crea tisbul, dacă îl ist putea conving Allah cerea liberarea prisonieri Vai! toate încercările mele furi darnice ! Şi departe ca uşile afurisitei fi sori să se deschidă spre a lăsa d de trecere aceluia pe care’l sscep din contra pe fie­care Şi îngl alte victime!... Khuauil organisait expedition! mereae, un fe de voaAtare de 6o­ri ou trecea săptămâna fără c au fie adus la Casbah vre-un p­uier Bofl, și tnchis la •««!« subU mote­l...

Next