Vocea Covurluiului, septembrie 1888 (Anul 16, nr. 3727-3750)

1888-09-01 / nr. 3727

— Mfiae *e va țiae* U cutei o) Pe les uQ consdiu de miniştri «ori pre­şedinta Regelo*, spre » decide asupr» convocării Carparilor legiuitore. — Se vorbele deaprA retragere» dia diplomaţii a D-luî Visile Ale* urniri, care şi-*r pane candidature de senator U Roman. — Cdi» îa Romdnul . E vorba c» Banei NiţioaiU iâ’s ridice «comptai efectelor. — M . S. Ragele va inspecta îa eu* râsd corpul flotilei. — L» l Octombrie vor loai îa GE­­­­a ţi e«le 7 biarimente comandite de flotila naifrl. — Cetim îa România . Expoi­ţiunea statuai lui Miron Coe* tia a fost deichisi, va mrl ţiu««, credea», îacA eâte-v* 4»^- Poţi eel ce Au v€4'4i’o »a »probit lucrarea scul­ptorului frinces Hegel, au admir*t’o ; da r aceşti toţi nu sunt aşa de num« roţi c» dia îatrArile îaciBite plai» «cuta 31 se Acopere iips« da beai ee m»t trebuesc pentru achitarea şi insta­lare» ititael. Pentru Aceee txposițîu net­a? V» md­ pelungi. D, Urechii, in țiitorul acesta la­­crlri da artl, acestei podoabe desti­na'« Ușilor, este firi preget, ou o sUruicț?, 0« întrece or!-ce lauda, ți. de toti (Jiu* lingă stitUA Ini Miron Cistio, colosal de bror» ce reiuviez* figure UD\­I mare patriot moldovean şi (ine conferin­ţa prin care e xplici vis titorilor, ce viu pAlcur'-pâlcur’, bee. reliefările ce vor îl pese în josul sta tuii și în cir!­se »fii ep’sode mar­cante din v iți lui M ren Costin. — Convocarea deputaţilor şi stn» tori­lor ie va face tele gn tic. — Alegerile de deputat? ae vor fio în 4*^1® de 10, 11 și 12 Octomtrii și cele de senatori la 13 și 14 Octomb­r­ es ta pentru ca aâ ae poatA întrun conailîela județene. — D. Diraitrio Cattrgi­­­filai tf vi fi numit prtfect Ia Tulce». —r-v-vtnr. VOCEA COVURLUILUI ;-j.uuji .».xiiL-sut FLOTILA NOASTRA Flotila, aceasta armă importante a terei, se va îmbogăţi anul acesta cu cepte bastimente şi anume : Incrucişătorul Elsabetei, canonierele Oltul, Siretă şi Bistriţa şi torpiloarele Sinlul, Năluca şi Sboruri care acum fac încercările­­le primire şi art să soseascâ pănă la ţinea lune! Septembrie la Galaţi. O comisiune compusă din colonelul Murgescu, comandantul flotilei ca pre­şedinte, major Isvoranu, inginer de construcţiuni navale, căpitan Coandă, ofiţer torpilor şi inginer de construc­­ţiuni mecanice, Cupşa, se află in străi­nătate de mai mult timp, fiind însăr­cinată cu primirea acestor bastimente şi a materialului de artileriă destinat pentru ele, ca tunuri, torpile, etc. După cum ni se scrie, pănă acum sa primit, pe lângă materialul de ar­tileriă, canonierele Oltul, Stratul şi Bis­triţa, care art şi plecat spre Galaţi cu echipagiul civil. Aceste vase art fost construite la casa Zemus Iron Works și Londra, și art un deplasament de 100 tone la o lungime de 30 și o lăr­gime de 4 metri, art ajuns la încercările făcute pe Tamisa o vitesă de 13 noduri pe oră cu 400 cai indicați, având la căldare trragh­t forțat, o vitesă consi­derabilă pentru vase de aceste dimen­siuni. Ele sunt destinate a servi la porturi pentru transporturi și servicie militare.­­ Sunt armate cu tunuri revolver de sistemul Hotchkiss. La moment se termină încercările cu cele trei torpilare construite la Havre la „Forges et Chantiers de la Méditer­ranée/ cari art reuşit fórte bine, a­­jungênd o vitesă de 20 noduri pe órá în mers continuă de 21/ă ore, ca să tjică nu numai pe basă măsurată în timp de 4—5 minute, cum se face spr­e­ la marina anglesă și austriacă. Atât vasul cât și Întreaga mașinăria a’art comportat excelent. Mașinele sunt cu triplă expansiune (trei cilindre consecutive), cele dintâi de felul acesta construite de Francesi pentru torpilare­­şi mai bune de­cât cele ale lu Sehihan din Elbing (Ger­mania), care erart socotite ca cele mai bune pănă acum. Presiunea la căldare e de 11 kg. şi maşina face 320 rotaţiuni pe minută. Torpilerele vor fi armate cu torpile automobile si cu tumul cu tir răpide sistem Hotchkiss de 37 mm. In curând comisiunea plecă la New­­castel pentru a face încercările cu încrucişătorul Elisabeta, un vas de 1,200 tone, comandat la Armstrong et comp. Acest vas va­ avea o artileriă foarte mare. Costul lui e cu toată artileria de vre-o 2 milióne lel. Suntem dar con­ vinşi de rezultatul încercărilor. (Bero- Libri), i’eutra Agricultori. Din darea ele sema făcută la uni­rea internaţională a comercianţilor de grâne din Viena s’a constatat ur­­matoarele : S’a luat ca producțiune mijlocii cifra de 100 şi comparat de acesti cifră s’a vrăzut că : ţări au produs Toate cele l’alte sub 80. Deci dar s’a constatat că lipseşce anul acesta pentru consumațiunea di­feritelor ţări cuantitățile urmatoare : Franciei îi lipseşce 20 milioane hect. stratiunea fosfatului de aramă in stare naseendâ și solubilisa­bilă într’un mc*­1 diù alcalin. In acéstà combinatiune cuprul ar juca rolul specific, iar fos­forul de agent dina­misat. //Lona pu­fcă electrică.—­ încă o între­­buințare a electricității care promite resultate însemnate. Căpitanul Day, din al 3-lea regiment de artilerie, a făcut de curând la Institutul american de la New-York o conferenţă, în care a presentat şi explicat mânuirea unei none puşci electrice. Bateria este aşezată în fătul armei şi e similară cu aceea a cunoscutelor aprinderorî electrice, putând manevra mai bine de 20.000 d Je °rî fără a fi încărcată. întrebuinţarea electicităţiî ca mij­loc de percusiune se crede că va per-li­mite să se sluj^scă, la acea puşcă, cu noue explosive cu percusiune ma­re, experimentate de curănd cu mare succes. Citi costd alegerea de preşedinte in Sta­­tele’Unite.—Costul une! întruniri elec­torale de circumscripţiune în asemeni împrejurări se rădică la 7,000 dolari,­­ pentru oraşul New-York se rădică la 210,000 dolari (1,250,000 lei), afară de cheltuelile oficiale cari se rădică la 290,300 dolari pentru plata func­ţionarilor rte la New-York ntru fie­care cli­­torală, adecă 12 mii 'ari îi total. in, pi blic se sc Hel­la 4 o o dolari. • lem -atice aü - p< m» \ alege­umăr, plus r fa ! > lt O retr costă 50 cumscriî \ până la Pent tueşce Do1 chelti rea Ju C ţi car>‘ alţi * vór* de 4 n< fi: lui j îi v ii Germaniei 5— 7 , > Italiei 15 Holandeî 7 Belgiei 6 Elveţiei 3 Spaniei 4 Portugaliei 1- •V.Â.^3 X^S’T^L'ŢX. (rahimenCu/ tuberculo-vt prin fosf­ata/, de arama de 7'r* Laton din Berlin.— D. Laton socotrsce că vindecarea tuber­culose! poate fi obținută prin admini­s juii'«i , urni i!11 "—r .iihi.i.j...,... ■LJ.I. »!lf • f ..■- LUJl«' ■■»■-'■■■■■UI1 — A ! Aceat« n o soifl tocmai bine,. Au nisce nume ifarisite.. Un oare care SiLwar.. Sihirt... — 3 Khrartienberg, 4iae Simon. — Da, așa eate... cu ogrlsedidr Ruși, de Prusaci, de Austriaci. Pronunțând numele de Schwir­sbu­­berg, înv0țătorul tresli'se, și rimntee un moment tăcut... — La ce depărtare, reîncepu el, cre­dd că ae află încă inimicul ? — O ! nu departe !... La 12 leghe d­aci, eram 0A fim lucucjurați... bin am deapAiţit, unii au luai’o la dreapta, ceiat’alți la stânga .. Am trecut prin n­ice sate cari nici nu scifi cum se numeac ... Ttrami atiteafl atari aă ne ve4A trei.dad., ca n­ice dobitoace em­­ele .. și când cerem câte ce­vr, ni ae dtdea... vise pe aacona... 0« și corn le-ar fi foat frică aă na’i vedA eioc-— M r«șalal Victor a tricot iar R uul ? — D»... da .. și Iu cea mal «jar? Qtrigul». , Ol oo vor plăti-o avu«nfi, dobitocil !... Și nu ce ar fi îavis» e' dac* totA lumea n’*r fi rcin* la mână contra neafrA . IV.p qo »0 trădat ! Ce !... pisă *i nisce %‘iera­bili de regalist’.. elicra nu le eate re­­șine sl facă temenele vrăjmașilor Frin­cil... Din Don Simon nu’fl putu opri o mișcare. — Em grații ! ițise el încet. O ! n’ar cat« ba... nu ! n ar pute­aa ! Soldatul s­ese o iijurltură ener­gici . — Cum no... •• gene*! ! — Ca voesil si 4*°) ? strigă Si «oo. Nu, acti France#! nu vor co­mit# infimi#... -- Ața! că », comii’o o vor eoflaite ! atrigi solda­tul. Sa­țip8 că patria eate a dom maso# . Ei bioe ! ve află Franccal cai! aduc pe atMi «Albateci pentru a ucid ga aattt­A lor .. i*5t adeveral ! Si »4 qu 4*at d!\.. tAc! iciu.. am oc­h I au 1. . și am ii ec­itit ! Simon îvgu­beniae. — Fxplici­t**, bravul aate, îogAi m­ă #1. — O! cu plăctre!... vftd că aci î » raniț', unde at»ţi ca nişce iepur», ha­bar n’aveţi de nimic.. E­ taine! au şoit că a fur­a­­t'i de regalisi! au întoc­mit coaliţiunea ! Cel mal fricoşi #ta£ prin anti-camera, aşteptând aă Intr« în ţară după aliaţ­i lor învingetofi,. ceea ce u are aă fia, n’are #A­­# în­tâmple .. tunete ! dar sunt şi unii cari aa bat,țâ’țl txpun perealor .. privrsee. •dâogA al loâodn’șl legfttoarea de la eap, iată o imn 4a4 lovitură de aa om tot pe Gare pârii»*-. 4 it p^nfitunel. -^^Ef dar tăiltor» AcetU, cin# ți-a ficm’o/ ■p* im foit rinit U p^aal de U Ekbiogen... oa Nry. -- DrAcei... dtr ai'ți povcataae mal da aU mile.. font acu» opt țfi'la... ni |Iab lângă no ait oara ae ifârşeşte eu un d­eh eu multe 5. Aa, şi «... trecusem Rinul... Puf­­­eon oul «■te aurofin#/ Avem încă piciorul b». Dătoa, ochiţi b»n. Îmi 4­o : no trebo« •A MjUum... /«*­■• •» na asupra det-*med­alor care ni atactar Erau Rușii., se cunosceafl după ani* for»!.. Erim vre-o Utt

Next