Voinţa Galaţilor, 1898 (Anul 3, nr. 1-79)
1898-01-04 / nr. 1
IO BMI EXEMPLARIL DUMINICĂ 4 IANUARIE 1898. ANUL III — No. 1. ABONAM Pe un an . Pe şase luni MEKJ Organ al partidului National-Liberal din Galaţi ANUNCIURI 50 bani linia petit pe pagina IV 1 lei y, „ y, III 2 lei „ „ inserţii .Şi reclame pentru cari redacţiunea se refuză, nu este respimd.etoare. RED ACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIILE A STRADA MOVILEI No. 14 -Orice scrisori nefrancate APARE DE TREI ORI PE SEPTĂMÂNĂ Nervozitate Conservatorii sunt stăpîniţi de o boală primejdioasă şi care se numeşte nervozitatea. Ori de cîte ori în guvernul liberal se face o schimbare de persone, provenită fie din cause particulare, fie din deosebire de vederi de amănunte, de atîtea ori aceşti adversari nu ţip decît: Neputinţă, Stîrpiciune, Descompunere în sînul partidului naţional-liberal. Ne este temă ca acestă stare nervoasă care -i predomină să nu ajungă la paroxism, aducând un desnodământ fatal pentru bieții conservatori. îndrituiți suntem a crede aceasta, iată pentru ce: Dacă el ar avea încă posesiunea bunului simț, şi-ar aduce aminte că el n’au putut forma un partid de guvernământ fără o infusiune puternică de sânge liberal. Astfel, ei au venit la cîrma statului aduşi de grupurile liberale ale lui D. Crătianu, N. Fleva şi Gh. Vernescu. Pentru acest cuvînt partidul lor sa numit liberal-conservator. El nici nu fost şi nici azi nu sunt capabili, să formeze un guvern omogen. Cabinetele lor ca şi majorităţile au fost formate din liberali, junimişti şi din o infimă minoritate de conservatori. Iar în ziua când liberalii şi mai tîrziu junimiştii le-au retras concursul, partidul lor s’a prăbuşit ca un castel de cărţi de joc. Un conservator marcant a zis o dată: Nam rămas nici atâţia, cîţi să putem împresura o masă. Era şi este adevârat. Astăzi în oposiţie nici el nu ştiu cîţi mai sunt, şi dacă mai au fiinţă o afirmă, aceasta este iarăşi graţie citorva liberali transfugi. Nu el au dat putinţa de a vorbi de descompunerea partidului nostru puternic şi omogen. Iar dacă o fac, este că sunt cuprinşi de o stare bolnăviciosă regretabilă. Noi îl îndemnăm din compătimire, a studia preceptele enunţiate de Popa Kneip, şi atunci poate desnodămentul fatal pentru el va zăbovi încă o bucată de timp. Numai dacă am fi ascultaţi. Ordin de zi ■ « JLS. Regele a adresat armatei, de anul nod , următorul înalt ordin de zi: „ Ostaşi, „Asta-o fi ca in totd’auna, Me folosesc de anul ce începe ca sa trimit „scumpei Mele armatei salutările Mele. „Privesc cu o adevărată mulţumire „la silinţele ce fiecare dintre voi depune pentru îndeplinirea îndatoririlor „sale. „Teara ca şi mine vede în munca „voastră o dovadă mâî mult că se pote „sprijini pe virtuţile fiilor ei, şi dar, „din adâncul inimei Mele, urez tuturor „ani mulţi şi fericiţi". Dat in Bucureşti, la 1 Ianuarie 1898. „ CAROL. CONTEMPORANII NOŞTRI DaiiicS Zoi*il» Dacă a fi numai prefectul judeţului Covurlui, desigur, acesta nu ar fi contribuit în deajuns a -şi cîştiga o popularitate de invidiat, atît în Galaţi cît şi în judeţ. Insă calităţile sale personale au făcut ca d. Zorilă se fie răsfăţatul colegiilor electorale de la noi. De origină oltean, oi de institutor din Bucureşti şi-a terminat studiile sale de Drept în Capitală, apoi a intrat în magistratură trecînd prin toată erarhia pînă la rangul de Procurorul la Curtea din Galaţi. Venind la putere Ministerul Junimist, d. Zorilă şi-a dat demisiunea din acesta înaltă funcţiune remîind în rîndurile partidului liberal, care trecuse în oposiţie. Liberal şi democrat în toată puterea cuvîntului, D-sa a fost unul dintre cei care a dat lupta mai cu succes în potriva regimului conservator pînă la dărâmarea lui. La revenirea guvernului liberal la cârma statului, d-sa a fost ales deputat cu 667 voturi, cele mai numeroase sufragii pe care le-a esprimat vre-o dată in Galați, colegiul al 2-lea de cameră , iar când locul de prefect deveni vacant, amicii săi politici stârniră pe lingă d-sa ca să primeascâ sarcina de representant al guvernului în localitate. Afabil cu toată lumea, fără să poată purta rancină nimărui, unind fanfaronada şi linguşirea, capabil şi energic în materie de administraţiune, a ştiut ca în timp de un an şi mai bine de cînd este prefect, să stârpească relele deprinderi lăsate moştenire de către conservatori unora dintre funcţionari, iar lucrările judeţene au luat cu totul o altă faţă nouă, cea ce a făcut ca simpatiile de care se bucura să sporească în mod considerabil, înalt, bine legat, cu faţa încadrată de nişte mustăţi răsboinice, îi place vînătoarea, pictura, musica şi florile. Semne particulare : In vremuri de oposiţie pe lîngă măturile sale articole pe care le scrie în ziarul partidului, comite din cînd în cînd în versuri şi cîte o reuşită satiră politică. Justin, CĂTRE CITITORI SI ABONATĂ ! 7 Cu acest numer intrînd în anul al 3-lea al existentei noastre, sîntem datori