Voinţa Galaţilor, 1898 (Anul 3, nr. 1-79)

1898-01-04 / nr. 1

IO BMI EXEMPLARIL DUMINICĂ 4 IANUARIE 1898. ANUL III — No. 1. ABONAM Pe un an . Pe şase luni MEKJ Organ al partidului National-Liberal din Galaţi ANUNCIURI 50 bani linia petit pe pagina IV 1 lei­­­ y, „ y, III 2 lei „ „ inserţii .Şi re­clame pentru cari redacţiunea se refuză, nu este respimd.etoare.­­ RED ACŢIUNE­A ŞI ADMINISTRAŢIILE A STRADA MOVILEI No. 14 -Ori­ce scrisori nefrancate APARE DE TREI ORI PE SEPTĂMÂNĂ Nervozi­ta­te Conservatorii sunt stăpîniţi de o boală primejdioasă şi care se numeşte nervozitatea. Ori de cîte ori în guvernul liberal se face o schimbare de persone, provenită fie din cau­se particulare, fie din deose­bire de vederi de amănunte, de atîtea ori aceşti adversari nu ţip de­cît: Neputinţă, Stîr­­piciune, Descompunere în sînul partidului naţional-liberal. Ne este temă ca acestă sta­re nervoasă care -i predomină să nu ajungă la paroxism, a­­ducând un desnodământ fatal pentru bieții conservatori. îndrituiți suntem a crede a­­ceasta, iată pentru ce: Dacă el ar avea încă posesiunea bu­nului simț, şi-ar aduce aminte că el n’au putut forma un par­tid de guvernământ fără o in­­fusiune puternică de sânge li­beral. Ast­fel, ei au venit la cîrma statului aduşi de gru­purile liberale ale lui D. Cră­­tianu, N. Fleva şi Gh. Ver­­nescu. Pentru acest cuvînt par­tidul lor sa numit liberal-con­­servator. El nici n­­u fost şi nici azi nu sunt capabili, să formeze un guvern omogen. Cabinete­le lor ca şi majorităţile au fost formate din liberali, junimişti şi din o infimă minoritate de conservatori. Iar în ziua când liberalii şi mai tîrziu junimiş­tii le-au retras concursul, par­tidul lor s’a prăbuşit ca un castel de cărţi de joc. Un conservator marcant a zis o dată: Nam­ rămas nici atâţia, cîţi să putem împre­sura o masă. Era şi este adevârat. Astă­zi în oposiţie nici el nu ştiu cîţi mai sunt, şi dacă mai au fiinţă o afirmă, aceasta es­te iarăşi graţie ci­tor­va libe­rali transfugi. Nu el au dat putinţa de a vorbi de descompunerea par­tidului nostru puternic şi omo­gen. Iar dacă o fac, este că sunt cuprinşi de o stare bol­­năviciosă regretabilă. Noi îl îndemnăm din com­pătimire, a studia preceptele e­­nunţiate de Popa Kneip, şi a­­tunci poate desnodămentul fa­tal pentru el va zăbovi încă o bucată de timp. Numai dacă am fi ascultaţi. Ordin de zi ■ « J­L­S. Regele a adresat armatei, de anul nod , următorul înalt ordin de zi: „ Ostaşi, „Asta-o fi ca in tot­d’auna, Me folo­sesc de anul ce începe ca sa trimit „scumpei Mele armatei salutările Mele. „Privesc cu o adevărată mulţumire „la silinţele ce fie­care dintre voi de­pune pentru îndeplinirea îndatoririlor „sale. „Teara ca şi mine vede în munca „voastră o dovadă m­âî­ mult că se pote „sprijini pe virtuţile fiilor ei, şi dar, „din adâncul inimei Mele, urez tuturor „ani mulţi şi fericiţi". Dat in Bucureşti, la 1 Ianuarie 1898. „ CAROL. CONTEMPORANII NOŞTRI DaiiicS Zoi*il» Dacă a fi numai prefectul judeţului Co­­vurlui, de­sigur, acesta nu ar fi contribuit în de­ajuns a -şi cîştiga o popularitate de invidiat, atît în Galaţi cît şi în judeţ. Insă calităţile sale personale au făcut ca d. Zo­­rilă se fie răsfăţatul colegiilor electorale de la noi. De origină oltean, oi de institutor din Bucureşti şi-a terminat studiile sale de Drept în Capitală, apoi a intrat în magistratură trecînd prin toată erarhia pînă la rangul de Procuror­u­l la Curtea din Galaţi. Venind la putere Ministerul Junimist, d. Zorilă şi-a dat demisiunea din acesta înaltă funcţiune remîind în rîndurile partidului liberal, care trecuse în oposiţie. Liberal şi democrat în toată puterea cuvîntului, D-sa a fost unul dintre cei care a dat lupta mai cu succes în potriva regimului conservator pînă la dă­râmarea lui. La revenirea guvernului liberal la cârma statului, d-sa a fost ales deputat cu 667 voturi, cele mai numeroase sufragii pe care le-a esprimat vre-o dată in Galați, colegiul al 2-lea de cameră , iar când locul de pre­fect deveni vacant, amicii săi politici stâ­rniră pe lingă d-sa ca să primeascâ sarcina de representant al guvernului în localitate. Afabil cu toată lumea, fără să poată purta rancină nimărui, unind fanfaronada şi lin­guşirea, capabil şi energic în materie de ad­­ministraţiune, a ştiut ca în timp de un an şi mai bine de cînd este prefect, să stâr­pească relele deprinderi lăsate moştenire de către conservatori unora dintre funcţionari, iar lucrările judeţene au luat cu totul o altă faţă nouă, cea ce a făcut ca simpatiile de care se bucura să sporească în mod consi­derabil, înalt, bine legat, cu faţa încadrată de nişte mustăţi răsboinice, îi place vînătoarea, pic­tura, musica şi florile. Semne particulare : In vremuri de oposiţie pe lîngă măturile sale articole pe care le scrie în ziarul partidului, comite din cînd în cînd în versuri şi cîte o reuşită satiră politică. Justin, CĂTRE CITITORI SI ABONATĂ ! 7 Cu acest numer intrînd în anul al 3-lea al existentei noastre, sîntem datori

Next