Voinţa Galaţilor, 1898 (Anul 3, nr. 1-79)
1898-01-14 / nr. 4
Morbili a esistat în comuna Drăguşeni la un immer de 6 copii, cari s-au insănătoşat. Tusa convulsiva a fost printre copii din comunele Piscu, Braniştea şi Pechea. Asistenta publica s-a distribuit in judeţul nostru în 8 spitale, unul in Bujor, al doilea in Pechea şi al treilea „Elisabeta Doamna“ din Galaţi, care este subvenţionat de judeţ. Pe lingă aceasta asistenţa publica s-a dat de medicii de plnşi şi de către d. medic primar, cum şi de fiecare comună care şi are dulapul cu medicamente. Spitalul rural din Bujor cu un immer de 40 paturi, cu un pavilion pentru granuloşi, a tratat in cursul anului 772 bolnavi, din cari au eşit vindecaţi, amelioraţi şi nevindecaţi 732, au murit 10 remiind in spital un minier de 24 bolnavi; Zile de căutare au fost 8740. iar spitalul judeţian Pechea cu 85 paturi şi un pavilion de granuloşi şi pela groşi s’au îngrijit 001 bolnavi sau 382 bărbaţi, 237 femei, 75 copii făcând 10,215 zile de căutare; au eşit din spital, vindecaţi 415, amelioraţi 208, nevindecaţi 25 şi morţi 19, romăind în spital 27. In spitalul „Elisabeta Doamna“ s’au căutat 110 bolnavi din judeţ din cari s'a îi vindecat 40, nevindecaţi 21, amelioraţi 40, morţi 12 şi remaşi 3. Bolile de căutare au fost 2281. (Va urma). Consfătuirea majorităţilor Dupe cum sa anunţat deja, în sera la orele 4, majorităţile au fost convocate la o întrunire intimă in sala Senatului. Au luat parte peste 100 de deputaţi şi senatori. VOINŢA GALAŢILOR Discursul (l-lui Sturdza !). Dim. Sturdza a luat cel diatei cuvintul şia făcut istoricul tratativelor urmate zilele acestea. D-sa a spus că a oferit 3 ministere aurelianiştilor şi anume: justiţia, domeniile şi cultele. Aurelianiştii au cerut insă ministerul de interne, de justiţie şi de culte. Persoanele desemnate a lua aceste ministere, erau : d. Vasile Lascar, la interne; d. Coco Dumitrescu la instrucţiune publică şi d. Porumbaru la justiţie. Dupe cum se vede, d-nul Aurelian remănea fără portofoliu. I. Sturdza a mai spus că drapeliştii i-au cerut să facă demersuri pe lingă d. Stătescu, ca să intre în minister sau să primească preşedinţia Senatului. Le-am răspuns, a zis d. Sturdza, că mai intei să ne împăcăm şi pe urmă să me duc la d. Stătescu. Altminteri ar fi un demers inutil. D. Sturdza a arătat apoi că acela care s’a opus mai muit la reuşirea linei înţelegeri depline, a fost d. Vasile Lascar. Discursul (l-luî D.Hani Dupe d. Sturdza a luat cuvintul d. Dimitrie ( î iii ni, preşedintele Camerei. D-sa a făcut elogii d-lui Aurelian, spunem că e un bărbat distins şi cu multe merite. A susţinut dupe aceea că astăzi nu e nici o disidenţă şi ca dovadă e faptul că legile guvernului le voteză tote fracţiunile; ceva mai mult d. Coco Dumitrescu, aurelianist, e chiar raportorul legei instrucţiune! publice. Sunt citeva ambiţiuni, a zis d. Ciani, e mai mult o luptă pentru portofolii. Preşedintele Camerei a acuzat apoi pe d. Vasile Lascar.* * * După d. Giani a luat cuvintul d. Epurescu. Dintre aurelianişti n'a luat nici unul parte la această consfătuire a majorităţilor. Corpurile legiuitoare 4’ A 31 F n A SedinUti fi la 12 Ianuarie ÎS9S’ Şedinţa se deschide la ora 2 sub preşedenţia d-lui I. Giani, preşedinte. 1). prim-ministru citeşte mesagiul pentru numirea d-lui G. Paladi ca ministru al justiţiei. D-sa mai depune un proect de lege pentru aprobarea convenţiunei cu Serbia, privitoare la joncţiunea liniilor ferate romîne şi serbe printr'un pod peste Dunăre. Se votează o pensiune de 100 lei lunar d-nel Costescu. Se dă citire proectului de lege pentru autorizarea comunei Iaşi de a contracta iluminarea oraşului cu electricitate. D. G. A. Scorţescu face cîteva observaţiuni relative la administraţia comunală a Iaşului, şi cere să se ia tote măsurile pentru ca oraşul să aibă un ecleragiu modern. I). ministru de interne spune că cestiunile technice ale întreprinderei au fost depuse la consiliul technic superior şi au fost aprobate. Mai vorbesc în această cestiune d-nii G. D. Theodorescu şi G. F. Uobescu , proectul se ia în consideraţie prin sculare şi şedere. Se pune la vot cu bile legea în total şi se votează. Se citeşte proiectul de lege pentru autorizarea comunei Iaşi de a întreprinde construcţia unui tramvaiu electric. Forţa ziarului „VOINŢA GALAŢILOR • 7 ERNEST DAUDET In tiîirlir al amorului 11 Aceste vorbe măriră iritaţiunea d-nei Vernio. Aşa fura de tari ţipetele da disperare ale mamei părăsite, incit se descoperi ca este o femee necredincioasa. Ce vorbe sunt astea ? strigă ea in bătae de joc. Ce educaţiune ai primit tu? aşi putut crede eu vreodata că fiul meu are sa fie cucernic. Nu cunosc aceea ce înţelegi D-ta prin vorba cucernic, răspunse Severin, cu o blindeţe sub care se ascundea tăria ce dă o hotărire neclintită. Dar limbagiul meu este acel al unui creştin. Cit pentru educaţiunea mea nu ar trebui să zici nimic rău, căci separat de d-ta este a aceluia care a făcut-o să fiu dator a te iubi fără să vei fi cunoscut bine. Aceste vorbe prin care D-na Vernio vedea o mustrare piezişă, o făcură să-şi plece capul şi să-şi piardă toată mindria. Ei rămăseseră un moment de tăcere. In acest timp amorul matern, speriat insuflă Charlottei un plan la care ea se opri ca la o speranță supremă. Ascultă-mă, zise. Oricare ar fi durerea ce-mi causează de misiunea ta, eu n’am dreptul de a mă opune, eu nu-ți cer din partea mea decit un lucru, care este, ca tu să nu împlineşti dorinţa ta decit după un an. Tu nu cunoşti nimic din viaţă, sărmanul meu Severin. Plăcerile care procură tinereţea şi banii, iţi sunt necunoscute. Tu n'ai trăit. Tu n'ai dat drum pasiunilor tale. Pentru binele tău propriu, doresc ca tu să petreci un an in lume. (Va urma)