Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1968 (Anul 1, nr. 37-112)
1968-05-16 / nr. 73
Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean provizoriu Vizita președintelui Republicii Franceze Charles de Gaulle la Marea Adunare Națională La invitația președintelui Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, președintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a luat parte la ședința plenară de miercuri dimineața a celei de-a X-a sesiuni a Marii Adunări Naționale. Distinsul oaspete sosește la Palatul Marii Adunări Naționale împreună cu ministrul afacerilor externe, Maurice Couve de Murville, ambasadorul Franței la București, Jean Louis Pons, și cu persoanele oficiale din suita sa, la in întîmpinarea oaspeților, intrarea în holul Palatului M. A. N. se află președintele Marii Adunări Nationale, Ștefan Voitec, Ilie Murgulescu, Gheorghe Necula, György Kovács și Mia Groza, vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale. Oaspetele francez a fost condus apoi în salonul de onoare, unde a fost salutat de Conducătorii de partid și de stat ai Republicii Socialiste România : Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu- Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Danălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekaș, Leonte Răutu, Vasile Vilcu, de membri supleanți ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretarii C.C. al P.C.R., vicepreședinții Consiliului de Miniștri. In sala de ședințe, alături de deputați se află numeroși invitați — șefii misiunilor diplomatice, conducători de instituții centrale, ziariști români și străini. Intrarea în sală a celor doi conducători de state este salutată cu căldură de întreaga asistentă. Președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, adresîndu-se eminentului oaspete, a spus : Domnule președinte al Republicii Franceze, Onorată Mare Adunare Națională, îmi revine înalta cinste și, totodată, plăcuta misiune de a aduce salutul cordial și omagiile Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România eminentului oaspete al țării noastre, Domnului președinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Doresc să subliniez, Domnule președinte, că prezenta dumneavoastră în această incintă în care au fost consacrate prin acte de stat principalele înfăptuiri din istoria României moderne și contemporane constituie un moment de adîncă semnificație pentru dezvoltarea relațiilor de îndelungată și strînsă prietenie dintre poporul român și poporul francez, dintre cele două țări ale noastre. For suprem al puterii noastre de stat, Marea Adunare Națională, care, prin componenta și chemarea ei, întruchipează voința întregului popor român, îndeplinește un rol important în ampla operă de înflorire multilaterală a patriei, căreia națiunea română îi consacră întreaga sa energie și capacitate creatoare. In virtutea atributelor cu care este investită, Marea Adunare Națională a consfințit politica externă a României, orientată spre dezvoltarea colaborării cu țările socialiste, cu toate statele indiferent de regimul lor social, politic, spre crearea unui climat de comprehensiune și încredere între popoare, de respectarea independenței și suveranității, naționale, a dreptului fiecărui popor de a decide el însuși asupra propriului destin. Ne exprimăm convingerea că vizita dumneavoastră, Domnule președinte, va duce la dezvoltarea colaborării și cooperării pe multiple planuri dintre România și Franța, spre binele popoarelor noastre, al destinderii și înțelegerii internaționale, al consolidării securității europene și apărării păcii în lume. Cu aceste sentimente pe care le împărtășește întregul popor, dau cuvîntul Domnului președinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Invitat la tribună, în aplauzele deputaților și invitaților, ia cuvîntul generalul Charles de Gaulle. După cuvântarea generalului Charles de Gaulle, care a fost îndelung aplaudată, , președintele Marii Adunări Naționale a exprimat mulțumiri președintelui Republicii Franceze pentru participarea la lucrările sesiunii M.A.N. Cuvintarea președintelui de Gaulle la sesiunea Marii Adunări Naționale a fost transmisă de stațiile de radio și televiziune române și franceze. (Agerpres). i Convorbiri oficiale Miercuri dimineața, la Palatul Consiliului de Stat au început convorbirile între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. La convorbiri, din partea română au participat președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Constantin Flitan, ambasadorul României la Paris. Din partea franceză participă Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, și Jean Louis Pons, ambasadorul Franței la București. In cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă caldă, cordială, a fost făcut un schimb de păreri cu privire la stadiul și evoluția relațiilor multilaterale dintre România și Franța, cu privire la perspectivele extinderii acestora în domenii diferite — economic, științific, cultural etc. De asemenea s-a convenit să se creeze o Comisie economică mixtă in vederea examinării posibilităților dezvoltării cooperării economice între cele două țări. (Agerpres). Dejun oficial oferit de președintele de Gaulle și soția sa Președintele Republicii Franceze, Charles de Gaulle, și soția au oferit miercuri, în saloanele Ambasadei Franței, un dejun , oficial în onoarea președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, președintele Marii Adunării Naționale, vicepreședinți ai Consiliului de Stat și ai Consiliului de Miniștri, miniștri, conducătorii unor instituții centrale. Au participat, de asemenea, ,Maurice , Copve, de Murville și persoane oficiale din suita franceză. . In timpul s-a desfășurat dejunului, care într-o atmosferă de caldă cordialitate, cei doi președinți au toastat pentru tradiționala prietenie româno-franceză, pentru dezvoltarea colaborării multilaterale dintre Franța și România, în spiritul păcii și înțelegerii internaționale. Președintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a invitat pe președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția să facă o vizită oficială în Franța. Președintele Consiliului de Stat a exprimat mulțumiri pentru această invitație pe care a acceptat-o cu plăcere. (Agerpres) Recepție oferită de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și soția sa Miercuri, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și soția au oferit, la Palatul Consiliului de Miniștri, o recepție în onoarea președintelui de Gaulle și a soției sale. Au luat parte președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, ceilalți conducători de partid și de stat, vicepreședinți și membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, membrii misiunii permanente atașate pe lângă, președintele Franței, conducători de instituții centrale, generali, academicieni și alți oameni de știință și cultură, șefii cultelor din România, numeroși ziariști români și străini. Au participat ministrul afacerilor externe al Franței, Maurice Couve de Murville, cu soția, precum și membri suitei președintelui de Gaulle. Au fost prezenți șefii misiunilor diplomatice acreditați la București. La intrarea în sălile de recepție au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Recepția a avut loc într-o atmosferă de o deosebită cordialitate. (Agerpres) * J. Unirii Marii Adunări Miercuri au continuat lucrările sesiunii a X-a a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adunări Naționale. În ședința de după-amiază a continuat dezbaterea proiectului de lege privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești. La discuția generală au mai luat cuvîntul deputații Vasile Daju, primvicepreședinte al Consiliului popular județean Timiș, și Dumitru Simulescu, vicepreședinte al Uniunii centrale a cooperativelor meșteșugărești. Proiectul de lege a fost discutat apoi pe ar sesiunii Naționali ticole și supus in întregime votului deputaților. Marea Adunare Națională a aprobat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești. Ședința plenară a luat apoi sfîrșit. Tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale, a anunțat că, în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările sesiunii vor continua permanente, în comisiile urmînd ca reluarea lucrărilor în ședințe plenare să fie anunțată din timp, prin presă. (Agerpres) în pagina a 2-a LEGEA cu privire la exercitarea meseriilor de către meșteșugari in ateliere proprii Noi blocuri de locuințe date recent în folosintă la Bîrlad. Cuvîntarea președintelui Republicii Franceze Charles de Gaulle Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați. Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Națională a dumneavoastră pune puternic în lumină elementele fundamentale ale relațiilor dintre cele două țări ale noastre, în situația în plină mișcare în care se află astăzi, pe de o parte Europa noastră, și pe de altă parte întreaga lume. La drept vorbind, la baza relațiilor franco-române, oricare a fost mersul istoriei, a stat totdeauna sentimentul unei comunități profunde de interese și o prietenie legată o dată pentru totdeauna. Aceasta, pentru că pe un continent populat în special de latini, germanici și slavi, noi, francezii, suntem, de la izvoare, apărătorii Occidentului, iar voi sînteți „România" ! Deci, nimic mai firesc decit legăturile spiritului inimii și acțiunii statornicite de mult între cele două popoare ale noastre, legături în virtutea cărora vechile dv. principate au căutat și au obținut odinioară ajutorul Franței regale, pentru a-și apăra ființa materială și spirituală, apoi s-au pătruns de ideile de libertate, egalitate și fraternitate care au inspirat marea revoluție, și în sfîrșit pentru a se elibera și a se uni în timpul lui Alexandru Cuza, au găsit sprijin la guvernul lui Napoleon al III-lea. Aceleași legături au determinat țara div. ca în primul război mondial să lupte alături de Republica Franceză și, cu prețul unor grele încercări, sa ia parte la victoria comună , apoi, ea și-a văzut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, jucînd în viata Europei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisului. Astăzi, aceleași legături determină România și Franța să se regăsească alături pentru a remedia consecințele perturbărilor suferite de continentul nostru din cauza războiului dezlănțuit de Reich, pentru a remedia divizarea Europei, înfăptuită, la Yalta, și pentru a pune capăt sistemului celor două blocuri. Desigur, condițiile în care Cele două țări se află plasate în interiorul și în afara lor sînt cit se poate de diferite. De aici existenta, la dv. și la noi, a unor orînduiri politice și economice care, în momentul de față, nu se aseamănă. Dar, în pofida acestei diversități, aceleași obiective însuflețesc cele două popoare ale noastre și, îmbinîndu-se cu o simpatie firească și multiseculară, le determină să acționeze în comun. In primul rînd, noi, români și francezi, dorim să fim noi înșine, adică, potrivit cuvintelor lui Eminescu : „Statul national, și nu statul cosmopolit". Aceasta nu înseamnă că noi refuzăm să stabilim cu alții relațiile privilegiate pe care ni le pot recomanda vecinătatea geografică, evenimentele istorice și datele economice, sau să subscriem la anumite angajamente internaționale care privesc progresul sau securitatea lumii sau să sperăm că într-o bună zi, în virtutea unui consimțămînt general, omenirea va ajunge să se organizeze astfel iicit tuturor să le fie asigurate dreptatea și pacea. Aceasta, însă, cu condiția ca destinul nostru, calea noastră, politica noastră să ne aparțină. Aceasta, nu numai din motivul elementar că ne place să fim stăpîni în casa noastră, dar, de asemenea, pentru că credem că națiunile sînt acelea, care, fiecare cu sufletul și trupul său propriu, constituie, la urma urmei, elementele ireductibile și resorturile indispensabile ale vieții universale. Credem aceasta în primul rînd în ce privește Europa noastră. Care a fost, de fapt, cauza inițială a cumplitelor sfîșieri suferite de ea, dacă nul pasivitatea de care prea multe state, pentru că se îndoiau de ele însele, au dat dovadă mult timp și fiecare în parte, față de cel care pretindea săi o domine ? Cum s-ar putea întîmpla ca ea să fie mîine aruncată într-o nouă catastrofă altminteri decit printr-un conflict care, datorită unei rușinoase dispariții a suveranităților naționale, ar izbucni între două mari puteri ce se înfruntă de-a lungul unei linii situată, totuși, în afara propriilor lor frontiere și care despică continentul nostru ? Ce se poate face ca să dispară. situația amenințătoare și stearpă în care sistemul blocurilor opuse menține astăzi Europa, dacă națiunile Apusului, Centrului și Răsăritului său nu sunt dispuse să practice între ele destinderea, înțelegere și cooperarea care, numai ele, îi vor permite să-și soluționeze propriile probleme, îndeosebi problema germană, să-și organizeze securitatea, să-și dezvolte în mod complet resursele și capacitățile sale? Este de la sine înțeles că o schimbare atît de amplă a condițiilor actuale exclude orice dominație străină asupra popoarelor continentului nostru, implicând ca fiecare, dintre ele să se exprime numai prin propriul său glas și să acționeze numai pe seama sa. La noi se știe că aceasta este direcția pe care România a ales-o și că, fără a înceta să mențină contactul strîns cu vecinii săi, îndeosebi cu Moscova, relațiile sale cu Occidentul, și, în primul rînd, cu Parisul, îmbracă un caracter nou. La dumneavoastră se știe că Franța procedează exact la fel. Intr-adevăr, ea se desprinde, firește nu de prieteniile ei occidentale, ci de orice subordonare atlantică, fie ea politică, militară, sau monetară. Ea restabilește de națiunile din Estul și Centrul Europei, și în primul rînd cu Rusia, relațiile cordiale pe care le-a întreținut atîta vreme și cu atit folos. Prin persoana mea, la amabila invitație a domnului președinte Ceaușescu și după rodnica vizită făcută la Paris, în urmă cu patru ani, de domnul președinte Maurer, ea vine să salute România, la ea acasă, și să marcheze faptul că cele două popoare ale noastre înnoadă din nou, frățește și liber, firul timpului. Da! Pentru, unitatea Continentului nostru să dam împreună exemplul. Să facem aceasta din motive care sunt, desigur, naționale și europene, dar care, tocmai prin aceasta, interesează întreaga omenire. Deși civilizația mașinilor aduce lumii noastre de astăzi foarte largi posibilități de descătușare și de bunăstare, ea conține, de asemenea, toate mijloacele de asuprire și distrugere. In plus, pe măsură ce ritmul său se accelerează, ea creează deosebiri crescînde între popoarele deja transformate și cele care nu s-au transformat încă.. Dacă primele nu vor aduce celorlalte un ajutor masiv și organizat — ceea ce statele continentului nostru, de îndată ce s-ar reuni, ar fi perfect valabile — s-ar naște riscuri de nedreptate, de ură, de lupte din ce în ce mai odioase și mai distrugătoare. Ieri. Europa a fost aceea care, sfîșiindu-se a împins universul în, nenorocire. Astăzi, ea este aceea care unindu-se, poate și trebuie să restabilească, de la un capăt la altul, un echilibru, rațional, să-i asigure pretutindeni pacea, să-l conducă în ansamblul său spre progres. Intr-adevăr, domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați, înțelegerea activă și hoteliîtă dintre România și Franța, în timp ce întărește Independența uneia și celeilalte, este pentru Europa un element al salvării sale și un serviciu adus tuturor oamenilor. In timpul convorbirilor oficiale. Vizita doamnei ,, Yvonne de Gaulle la Maternitatea Polizu Doamna Yvonne de Gaulle, împreună cu doamnele Couve de Murville, Bernard Tricot, Jean Louis Pons, a făcut miercuri dimineața o vizită la Maternitatea Polizu din Capitală. Oaspetele au fost însoțite de Mia Groza, Adriana Stătescu, Georgeta Flitan și de general-maior Nicolae Negulescu. La sosirea la maternitate au fost întîmpinate de Eugen Mareș, adjunct al ministrului sănătății, conf. dr. Dan Alessandrescu, directorul Joi, în jurul orei 16,50 stațiile noastre de radio și televiziune vor transmite, în direct, din Craiova, adunarea maternității, și de un grup de medici. Au fost vizitate, diferite secții ale maternității, săli de operații, saloane, laboratoare, biblioteca. La plecare, doamna de Gaulle a notat următoarele în cartea de onoare : „Nimic nu este mai emoționant decit vizitarea unei maternități, mai ales cînd ea este un model al genului". Cu acest prilej, soția președintelui statului francez a dăruit 20 de trusouri pentru copiii născuți în ultimele 24 de ore, populară organizată cu prilejul vizitei în acest oraș a președintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle.