Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1968 (Anul 1, nr. 37-112)

1968-05-16 / nr. 73

Proletari din toate țările,­ uniți-vă! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean provizoriu Vizita președintelui Republicii Franceze Charles de Gaulle la Marea Adunare Națională La invitația președintelui Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, președintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a luat par­te la ședința plenară de miercuri dimineața a celei de-a X-a sesiuni a Marii A­­dunări Naționale. Distinsul oaspete sosește la Palatul Marii Adunări Națio­nale împreună cu ministrul a­­facerilor externe, Maurice Couve de Murville, ambasa­dorul Franței la București, Jean Louis Pons, și cu per­soanele oficiale din suita sa, la in întîmpinarea oaspeților, intrarea în holul Pa­latului M. A. N. se află președintele Marii Adunări Nationale, Ștefan Voitec, Ilie Murgulescu, Gheorghe Necula, György Kovács și Mia Groza, vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale. Oaspetele francez a fost condus apoi în salonul de o­­noare, unde a fost salutat de Conducătorii de partid și de stat ai Republicii Socialiste România : Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheor­ghe Apostol, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu- Mizil, Virgil Trofin, Ilie Ver­deț, Maxim Berghianu, Florian Danălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekaș, Leonte Răutu, Vasile Vilcu, de membri su­pleanți ai Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., secre­tarii C.C. al P.C.R., vicepre­ședinții Consiliului de Miniștri. In sala de ședințe, alături de deputați se află numeroși invitați — șefii misiunilor di­plomatice, conducători de in­stituții centrale, ziariști ro­mâni și străini. Intrarea în sală a celor doi conducători de state este salutată cu căl­dură de întreaga asistentă. Președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, adre­­sîndu-se eminentului oaspete, a spus : Domnule președinte al Republicii Franceze, Onorată Mare Adunare Națională, îmi revine înalta cinste și, totodată, plăcuta misiune de a aduce salutul cordial și o­­magiile Marii Adunări Națio­nale a Republicii Socialiste Ro­mânia eminentului oaspete al țării noastre, Domnului preșe­dinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Doresc să subliniez, Dom­nule președinte, că prezenta dumneavoastră în această in­cintă în care au fost consa­crate prin acte de stat princi­palele înfăptuiri din istoria României moderne și contem­porane constituie un moment de adîncă semnificație pentru dezvoltarea relațiilor de înde­lungată și strînsă prietenie dintre poporul român și popo­rul francez, dintre cele două țări ale noastre. For suprem al puterii noas­tre de stat, Marea Adunare Națională, care, prin compo­nenta și chemarea ei, întru­chipează voința întregului popor român, îndeplinește un rol important în ampla ope­ră de înflorire multilaterală a patriei, căreia națiunea româ­nă îi consacră întreaga sa e­­nergie și capacitate creatoare. In virtutea atributelor cu care este investită, Marea A­­dunare Națională a consfințit politica externă a României, orientată spre dezvoltarea co­laborării cu țările socialiste, cu toate statele indiferent de regimul lor social, politic, spre crearea unui climat de comprehensiune și încredere în­tre popoare, de respectarea in­dependenței și suveranității, naționale, a dreptului fiecărui popor de a decide el însuși asupra propriului destin. Ne exprimăm convingerea că vizita dumneavoastră, Dom­nule președinte, va duce la dezvoltarea colaborării și co­operării pe multiple planuri dintre România și Franța, spre binele popoarelor noastre, al destinderii și înțelegerii inter­naționale, al consolidării secu­rității europene și apărării păcii în lume. Cu aceste sen­timente pe care le împărtășeș­te întregul popor, dau cuvîn­­tul Domnului președinte al Republicii Franceze, generalul Charles d­e Gaulle. Invitat la tribună, în apla­uzele deputaților și invitaților, ia cuvîn­tul generalul Charles de Gaulle. După cuvântarea generalu­lui Charles de Gaulle, care a fost îndelung aplaudată, , pre­ședintele Marii Adunări Na­ționale a exprimat mulțumiri președintelui Republicii Fran­­ceze pentru participarea la lu­crările sesiunii M.A.N. Cuvintarea președintelui de Gaulle la sesiunea Marii A­­dunări Naționale a fost trans­misă de stațiile de radio și te­leviziune române și franceze. (Agerpres). i Convorbiri oficiale Miercuri dimineața, la Pa­latul Consiliului de Stat au început convorbirile între pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, și pre­ședintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. La convorbiri,­ din partea română au participat președin­tele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Constantin Flitan, amba­sadorul României la Paris. Din partea franceză parti­cipă Maurice Couve de Mur­ville, ministrul afacerilor ex­terne, și Jean Louis Pons, am­basadorul Franței la București. In cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă caldă, cordială, a fost făcut un schimb de păreri cu privire la stadiul și evoluția relațiilor multilaterale dintre România și Franța, cu privire la per­spectivele extinderii acestora în domenii diferite — econo­mic, științific, cultural etc. De asemenea s-a convenit să se creeze o Comisie economică mixtă in vederea examinării posibilităților dezvoltării coo­perării economice între cele două țări. (Agerpres). Dejun oficial oferit de președintele de Gaulle și soția sa Președintele Republicii Fran­ceze, Charles de Gaulle, și soția au oferit miercuri, în saloanele Ambasadei Franței, un­­ dejun , oficial în onoarea președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, președintele Marii A­­dunării Naționale, vicepre­ședinți ai Consiliului de Stat și ai Consiliului de Miniștri, miniștri, conducătorii unor in­stituții centrale. Au participat, de asemenea, ,Maurice , Copve, de Murville și persoane oficial­e din­ suita­­ franceză. . In timpul s-a desfășurat dejunului,­ care într-o atmo­sferă de caldă cordialitate, cei doi președinți au toastat pentru tradiționala prietenie româno-franceză, pentru dez­voltarea colaborării multilate­rale dintre Franța și România, în spiritul păcii și înțelegerii internaționale. Președintele Republicii Fran­ceze, generalul Charles de­­ Gaulle, a invitat pe preșe­dintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună­ cu soția să facă o vizită ofi­cială în Franța. Președintele Consiliului de Stat a exprimat mulțumiri pentru această invi­tație pe care a acceptat-o cu plăcere. (Agerpres) Recepție oferită de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și soția sa Miercuri, președintele Con­siliului de Stat, Nicolae Ceau­șescu­, și soția au oferit, la Palatul Consiliului de Miniștri, o recepție în onoarea preșe­dintelui de Gaulle și a soției sale. Au luat parte președintele Consiliului­ de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu­ soția, ceilalți conducători de partid și de stat, vicepreședinți și membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, membrii mi­siunii permanente atașate pe lângă, președintele Franței, con­ducători de instituții centrale, generali, academicieni și alți oameni de știință și cultură, șefii cultelor din România, nu­meroși ziariști români și stră­­­ini. Au participat ministrul afa­cerilor externe al Franței, Maurice Couve de Murville, cu soția, precum și membri suitei președintelui de Gaulle. Au fost prezenți șefii misiu­nilor diplomatice acreditați la București. La intrarea în sălile de re­cepție au­­ fost intonate imnu­rile de stat ale celor două țări. Recepția a avut loc într-o atmosferă de o deosebită­ cor­dialitate. (Agerpres) * J. Unirii­ Marii Adunări Miercuri au continuat lucrările sesiunii a X-a a celei de-a V-a­ legisla­turi a Marii Adunări Naționale. În ședința de după-a­­m­iază a continuat dezba­terea proiectului de lege privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești. La discuția generală au mai luat cuvîntul depu­tații Vasile Daju, prim­­vicepreședinte al Consi­­liului popular județean Timiș, și Dumitru Simu­­lescu, vicepreședinte al Uniunii centrale a coo­perativelor meșteșugă­rești. Proiectul de lege a fost discutat apoi pe ar­ sesiunii Naționali­­ ticole și supus in între­gime votului deputaților. Marea Adunare Națională a aprobat prin vot se­cret, cu bile, Legea pri­vind organizarea și func­ționarea cooperației meș­teșugărești. Ședința plenară a luat apoi sfîrșit. Tovarășul Ștefan Voitec, președin­tele Marii Adunări Națio­nale, a anun­țat că, în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lu­crările sesiunii vor continua permanente, în­­ comisiile urmînd ca reluarea lucrărilor în șe­dințe plenare să fie anun­țată din timp, prin presă. (Agerpres) în pagina a 2-a LEGEA cu privire la exercitarea meseriilor de către meșteșugari in ateliere proprii Noi blocuri de locuințe date recent în folosintă la Bîrlad. Cuvîntarea președintelui Republicii Franceze Charles de Gaulle Domnule președinte, Doamnelor și domnilor­­ deputați. Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Națională a dumneavoastră pune puternic în lumină ele­mentele fundamentale ale rela­țiilor dintre cele două țări ale noastre, în situația în pli­nă mișcare în­­ care se află­­ astăzi, pe de o parte Europa noastră, și pe de altă parte întreaga lume. La drept vorbind, la baza relațiilor franco-române, ori­care a fost mersul istoriei, a stat totdeauna sentimentul u­­nei comunități profunde de in­terese și o prietenie legată o dată pentru totdeauna. Aceas­ta, pentru că pe un continent populat în special de latini, germanici și slavi, noi, fran­cezii, suntem­, de la izvoare, apărătorii Occidentului, iar voi sînteți „România" ! Deci, nimic mai firesc decit legăturile spiritului inimii și acțiunii statornicite de mult între cele două popoare ale noastre, legături în virtutea cărora vechile dv. principate au căutat și au obținut odi­nioară ajutorul Franței regale, pentru a-și apăra ființa mate­rială și spirituală, apoi s-au pătruns de ideile de libertate, egalitate și fraternitate care au inspirat marea revoluție, și în sfîrșit pentru a se elibera și a se uni în timpul lui Ale­xandru Cuza, au găsit sprijin la guvernul lui Napoleon al III-lea. Aceleași legături au determinat țara div. ca în pri­mul război mondial să lupte alături de Republica Franceză și, cu prețul unor grele în­cercări, sa ia parte la victo­ria comună , apoi, ea și-a vă­zut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, jucînd în viata Europei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisu­lui. Astăzi, aceleași legături determină România și Franța să se regăsească alături pen­tru a remedia consecințele perturbărilor suferite de con­tinentul nostru din cauza răz­boiului dezlănțuit de Reich, pentru a remedia divizarea Europei, înfăptuită, la Yalta, și pentru a pune capăt sistemu­lui­ celor două blocuri. Desigur, condițiile în care Cele două țări se află plasate în interiorul și în afara lor sînt cit se poate de diferite. De aici existenta, la dv. și la noi, a unor orînduiri politice și economice care, în momen­tul de față, nu se aseamănă. Dar, în pofida acestei diver­sități, aceleași obiective însu­flețesc cele două popoare ale noastre și, îmbinîndu-se cu o simpatie firească și multisecu­lară, le determină să acțione­ze în comun. In primul rînd, noi, români și francezi, dorim să fim noi înșine, adică, potrivit cuvinte­lor lui Eminescu : „Statul na­tional, și nu statul cosmopo­lit". Aceasta nu înseamnă că noi refuzăm să stabilim cu al­ții relațiile privilegiate pe ca­re ni le pot recomanda veci­nătatea geografică, evenimen­tele istorice și datele econo­mice, sau să subscriem la anumite angajamente interna­ționale care privesc progresul sau securitatea lumii sau să sperăm că într-o bună zi, în virtutea unui consimțămînt ge­neral, omenirea va ajunge să se organizeze astfel iicit tu­turor să le fie asigurate drep­tatea și pacea. Aceasta, însă, cu condiția ca destinul nostru, calea noastră, politica noastră să ne aparțină. Aceasta, nu numai din motivul elementar că ne place să fim stăpîni în casa noastră­, dar, de asemenea, pentru că credem că națiunile sînt acelea, care, fiecare cu sufletul și trupul său propriu, constituie, la urma urmei, ele­mentele ireductibile și resor­turile indispensabile ale vieții universale. Credem aceasta în primul rînd în ce privește Europa noastră. Care a fost, de fapt, cauza inițială a cumplitelor sfîșieri suferite de ea, dacă nul pasivitatea de care prea multe state, pentru că se îndoiau­ de ele însele, au dat dovadă mult timp și fiecare în parte, față de cel care pretindea săi o domine ? Cum s-ar putea întîmpla ca ea să fie­­ mîine aruncată în­tr-o nouă catastro­fă altminteri decit printr-un conflict care, datorită unei ru­șinoase dispariții a suverani­­tă­ților naționale, ar izbucni între două mari puteri ce se înfruntă de-a lungul unei linii situată­, totuși, în afara pro­priilor lor frontiere și care despică continentul nostru ? Ce se poate face ca să dis­pară. situația amenințătoare și stearpă în care sistemul blocu­rilor opuse menține astăzi Europa, dacă­ națiunile Apusu­lui, Centrului și Răsăritului său nu sunt dispuse să prac­tice între ele destinderea, în­țelegere și cooperarea care, numai ele, îi vor permite să-și soluționeze propriile probleme, îndeosebi problema germană­, să-și organizeze securitatea, să-și dezvolte în mod complet resursele și capacitățile sale? Este de la sine înțeles că o schimbare atît de amplă a condițiilor actuale exclude orice dominație străină asupra popoarelor continentului nos­tru, implicând ca fiecare, din­tre ele să se exprime numai prin propriul să­u glas și să acționeze numai pe seama sa. La noi se știe că­ aceasta este direcția pe care România a ales-o și că, fără a înceta să mențină contactul strîns cu vecinii săi, îndeosebi cu Mos­cova, relațiile sale cu Occi­dentul, și, în primul rînd, cu Parisul, îmbracă un caracter nou. La dumneavoastră se știe că Franța procedează exact la fel. Intr-adevăr­, ea se des­prinde, firește nu de priete­niile ei occidentale, ci de orice subordonare atlantică, fie ea politică­, militară, sau monetară. Ea restabilește d­e națiunile din Estul și Centrul Europei, și în primu­l rînd cu­ Rusia, relațiile cordiale pe care le-a întreținut atîta vreme și cu atit folos. Prin persoana mea, la amabila in­vitație a domnului președinte Ceaușes­cu și după rodnica vizită fă­cută la Paris, în urmă cu­ patru ani, de domnul preșe­dinte Maurer, ea vine să sa­lute România, la ea acasă, și să marcheze faptul că cele două popoare ale noastre înnoadă din nou, frățește și liber, firul timpului. Da! Pentru, unitatea Conti­nentului nostru să dam­ îm­preună exemplul. Să facem aceasta din motive care sunt, desigur, naționale și europe­ne, dar care, tocmai prin­ a­­ceasta, interesează întreaga o­­menire. Deși civilizația mași­nilor aduce lumii noastre de astăzi foarte largi posibilități de descă­tușare și de bunăsta­re, ea conține, de asemenea, toate mijloacele de asuprire și distrugere. In plus, pe mă­sură ce ritmul său se accele­rează, ea creează deosebiri crescînde între popoarele deja transformate și cele care nu s-au transformat încă.. Dacă primele nu vor aduce celor­lalte un ajutor masiv și orga­­nizat — ceea ce statele con­­tinentului nostru, de îndată ce s-ar reuni, ar fi perfect va­­labile — s-ar naște riscuri de nedreptate, de ură, de lupte din ce în ce mai odioase și mai distrugătoare. Ieri. Europa a fost aceea care, sfîșiindu-se a împins universul în, neno­rocire. Astăzi, ea este aceea care unindu-se, poate și tre­buie să restabilească­, de la un­ capăt la altul, un echilibru, rațional, să-i asigure pretutin­deni pacea, să­-l conducă în ansamblul său spre progres. Intr-adevăr, domnule preșe­dinte, doamnelor și domnilor deputați, înțelegerea activă și hoteliîtă dintre­ România și Franța, în timp ce întărește Independența uneia și celeilal­te, este pentru Europa un e­­lement al salvării sale și un serviciu adus tuturor oameni­lor. In timpul convorbirilor oficiale. Vizita doamnei ,, Yvonne de Gaulle la Maternitatea Polizu Doamna Yvonne de Gaulle, împreună cu doamnele Couve de Murville, Bernard Tricot, Jean­­ Louis Pons, a făcut miercuri­ dimineața o vizită la Maternitatea Polizu din Ca­pitală. Oaspetele au fost însoțite de Mia Groza, Adriana Stă­­tescu, Georgeta Flitan și de general-maior Nicolae Negu­­lescu. La sosirea la maternitate au fost întîmpinate de Eu­gen Mareș, adjunct al mi­nistrului sănătății, conf. dr. Dan Alessandrescu, directorul Joi, în jurul orei 16,50 sta­țiile noastre de radio și tele­viziune vor transmite, în di­­­­rect, din Craiova, adunarea maternității, și de un grup de medici. Au fost vizitate, diferite secții ale maternității­, săli de operații, saloane, laboratoare, biblioteca. La plecare, doamna de Gaulle a notat următoarele în cartea de onoare : „Nimic nu este mai emoționant de­cit­­ vizitarea unei maternități, mai ales cînd ea este un mo­del al genului". Cu acest prilej, soția pre­ședintelui statului francez a dăruit 20 de trusouri pentru copiii născuți în ultimele 24 de ore, populară organizată cu prile­jul vizitei în acest oraș a pre­ședintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle.

Next