Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)
1969-12-03 / nr. 556
} > Proletari din toate țarile, unisi-ve! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Anul II nr. 556 Miercuri 3 decembrie 1969 4 pagini 30 bani PROPAGANDEI AGRICOLE - UN CONȚINUT BOGAT ȘI O EFICIENȚA SPORITĂ! Atenția pe care partidul nostru o acordă dezvoltării industriei se îmbină armonios cu preocuparea consecventă pentru accelerarea procesului de dezvoltare intensivă și de modernizare a agriculturii. Acest lucru este firesc și necesar. Valorificarea la maximum a experienței înaintate a devenit un deziderat diurn al producției industriale și agrare. Propagandei agricole i se cere să satisfacă cu tot mai multă competență și promptitudine cerințele acestui deziderat. Sarcinile izvorîte din documentele celui de-al X-lea Congres al partidului pun în fața organelor și organizațiilor de partid, a Direcției agricole județene și U.J.C.A.P., a specialiștilor, mecanizatorilor, țăranilor cooperatori, probleme complexe privind însușirea tehnicii moderne atît prin învățămîrntul agrozootehnic de masă, cit și prin consfătuiri, instruiri, școlarizări, informări care cer o muncă competentă, multă perseverență și acțiune. Din analiza activității muncii de propagandă agricolă și în special a învățămîntului agrozootehnic desfășurat în județul nostru anul trecut, rezultă că în unele cooperative, cum ar fi cele din Bîrzești, Ibănești, Vinderei, Mireni, Dănești, Vaslui, Stoieșești nu au fost organizate nici măcar cite un cerc agrozootehnic. De asemenea, în multe alte cooperative, temele nu au oglindit problemele care s-ar fi cuvenit să fie tratate, cum ar fi combaterea eroziunii solului, măsuri de sporire a producției (prin sistemul de irigare), activități de extindere plantațiilor viti-pomicole pe teenurile situate în pantă, creșterea animalelor etc. Intrucît cursurile cu durata de 3 luni nu mai corespund necesităților actuale ale producției agricole, și că în ultimii ani s-au dezvoltat o serie de alte ramuri și sectoare importante ale agriculturii, a apărut necesitatea unei instruiri temeinice a tuturor celor care lucrează în agricultură. In consecință, forma principală de răspîndire a cunoștințelor agrozootehnice, va constitui, pe viitor, cursurile cu durata de un an, care se vor organiza în întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole de producție, pe profite, potrivit specificului activității unităților. La această fermă vor participa toți muncitorii fermelor de stat, iar în cooperativele agricole de producție brigadierii, șefii de echipă și masa țăranilor cooperatori care au absolvit invățămîntul cu durata de 3 ani. Cursurile se vor ține săptămînal, constînd dintr-o secție teoretică, urmată de o demonstrație practică, în întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, întreprinderile agricole de stat și stațiunea experimentală agricolă Perierii se vor organiza, în lunile de iarnă, cursuri pentru mecanizatori, diferențiat, în funcție de nivelul calificării profesionale al acestora. Ele vor cuprinde cite 10- 12 secții și vor avea un caracter obligatoriu. Lucrătorii din cadrul întreprinderilor agricole de stat, întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, precum și membrii cooperativelor agricole de producție care nu sunt cuprinși în asemenea forme își vor putea îmbogăți cunoștințele luînd parte la ciclul de conferințe, consultații și sfaturi pe probleme agrozootehnice, care se vor organiza la căminele culturale. In scopul pregătirii temeinice a tuturor lucrătorilor din agricultura județului, a desfășurării în bune condiții a învățămîntului agrozootehnic, este necesară folosirea laboratoarelor agricole și a loturilor demonstrative. Este, deci, de datoria fiecărui specialist de a crea, în unitatea în care își desfășoară activitatea, loturi demonstrative și de a dota laboratorul agricol cu aparatura adecvată. De asemenea, activitatea de lector face serviciu parte din obligațiile de ale specialiștilor, iar lectorii cu rezultatele cele mai bune vor fi premiați la propunerea Direcției agricole județene de către Ministerul Agriculturii și Silviculturii. Deschiderea cursurilor învățămîntului agrozootehnic se va face în perioada 1—10 decembrie și se vor desfășura pe întreaga durată a anului. In lunile de iarnă cursurile vor cuprinde activități săptămînale de instruire teoretică și practică. Prima temă, pentru toate formele, va fi în Sarcinile stabilite de Congresul al X-lea al Ing. COSTICA VELICU, directorul Casei agronomului Vaslui (continuare în pag. a 2-a) Șantierul nr. 1 Vaslui. Maistrul șef Aurelian Uță (strigă) discută cu fierarii-betoniști Neculai Dumitru și Neculai Alexandru despre planul de lucru la costarea ultimului nivel la blocul E 1. Foto : V. Botoșanu ! I In interiorul ziarului I ■ Cartea • •• I și cititorii s ei de la sate B Adunări de l dări de seamă în organizațiile de partid De ce dezbaterile au ocolit problema disciplinei ? J î JILUA CADOURILOR“ ? [I a fost pregătita in experiența anilor trecuți, știm că, în preajma lunii decembrie, comerțul se pregătește în mod deosebit, pentru a oferi cumpărătorilor mărfuri cit mai variate și de bună calitate. De altfel, in limbaj comercial, luna decembrie este denumită, revelatoriu, și „Lună a cadourilor”. In legătură cu această amplă acțiune comercială, destinată a pune la dispoziția cumpărătorilor cu mai multe mărfuri demne de a deveni cadouri pentru persoanele apropiate, ne-am adresat cîtorva conducători ai comerțului de stat și cooperatist din județul Vaslui. Răspundi CONSTANTIN VIJELARU, directorul Direcției comerciale a județului Vaslui; VASILE LUPU, vicepreședinte al U.J.C.C. Vaslui; IOAN PALANICI, director comercial al C.C.L. „Mixt" Vaslui, Constantin Vițelaru „în vederea „Lunii cadourilor", a fost întocmit din timp un plan de măsuri și analizat împreună cu conducerile organizațiilor comerciale din olasele județului, după care s-au depus eforturi pentru asigurarea unui fond de marfă adecvat acestei perioade. Pe de altă parte, fiecare șef de magazin sau vinzător a fost instruit să manifeste cu mai mult interes pentru crearea în magazine a unei ambianțe în ton cu evenimentele , decorarea vitrinelor, expunerea mărfurilor, deservire optimă a cumpărătorilor etc. Incepînid cu 10—15 decembrie, cînd, de obicei,afluența cumpărătorilor este în creștere vor fi întrebuințate 1 forme ale comerțului mobil. In plus, și în alte magazine „de nespecialitate" vor fi introduce articole de sezon mult solicitate, iar pentru satisfacerea cerințelor populației va fi mărit (cu 2—4 ore) și programul de funcționare al magazinelor. In final, aș adăuga că fiecare organizație și lucrător comercial trebuie, să depună eforturi mai mari pentru deservirea populației cumpărătoare. In acest sens, obligațiile noastre sunt astăzi la ... superlativ". " ' Vasile Lupu: („Pentru, ca fiecare locuitor din județul Vaslui, care vizitează unitățile de desfacere cu amănuntul ale cooperației de consum, să-și poată procura cadoul preferat s-au luat o seamă de măsuri care credem că vor asigura reușita acestei acțiuni. In a doua jumătate a lunii noiembrie, de la ICOMCOOP Vaslui și FILCOOP Bîrlad s-au trimis către magazinele sătești, cantități importante de mărfuri specifice sezonului rece și sărbătorilor de iarnă. Față de anul trecut, s-au livrat unităților cantități mai mari de confecții, tricotaje, articole de galanterie și cosmetice, jucării, produse zaharoase, articole ornamentale pentru pomul de iarnă. Pentru pachete, au fost trimise 1.000 fulare pentru bărbați, 3.600 mănuși pentru bărbați și femei, 3.800 baticuri, 2.000 butoni de manșetă, 500 diferite coliere, 5.000 curele de deas, 1.100 cravate, 145 sortimente jucării, 60 tone,produse zaharoase și multe alte articole. . Prin grija I.C.J. și cu contribuția directă a conducerilor de cooperative s-au făcut și se fac ultimele finisări pentru „Luna cadourilor" :■aranjarea vitrinelor interioare și exterioare, instalarea lui „Moș Gerilă" ia locul cel mai potrivit din magazin, pregătirea cadourilor, expunerea panourilor de reclamă pe spațiile libere din interiorul și fața magazinelor. Pe măsura primirii brazilor, decorarea interioarelor se va completa cu tradiționalul „pom de iarnă" împodobit cu steluțe, globuri, luminări și cadouri. In această lună, în localitățile Băcești, Codăești, Ivănești, Fălciu, Murgeni, Negrești, Puiești, Tutova, Vutcani și Zorleni vor funcționa expoziții permanente cu vînzare în care se vor expune, într-o gamă variată, mărfuri de sezon și diferite cadouri". Ioan Palanici: „Paralel cu intensa preocupare pentru aprovizionare, în scopul asigurării unui stoc de marfă corespunzător, lucrătorii organizațiilor comerciale trebuie să se preocupe, în egală măsură, de buna organizare interioară a unităților în special prin lărgirea suprafețelor de expunere a mărfurilor cerute mai mult in această lună (articole pentru copii, articole pentru îmbodobit pomul de iarnă, jucării, tricotaje, confecții etc.) J LIVIUNISTOR (continuare In pag. a 3-a) * Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, a plecat la Moscova Marți la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Moscova, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, S. P. Polonă, Republica Socialistă România, R. P. Ungară și U.R.S.S. Din delegație fac parte to MOSCOVA 2. — Corespondentul Agerpres, b. DuțS, transmite Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusa de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care va participa la Intîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, Republica Socialistă România, R. P. Ungară și U.R.S.S. a sosit marți seara la Moscova. La aeroportul Șeremetievo, delegația a fost întîmpinată de tovarășii I. î. Brejnev, varășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., și Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Consecretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C. C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. N. Șelepin, membru al Biroului Politic al C. C. al P.C.U S., K. F. Katușev, Kestantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Erau de față V. S. Tikunov, însărcinatul cu afaceri adinterim al Uniunii Sovietica la București, și membri a ambasadei, cretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîco, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., K. Rusakov, șef de secție la CC* al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, și membri ai ambasadei. * 1 % Astăzi, industria județulu Vaslui se conturează din ce în ce mai clar în peisajul economic al țării. însemnatelor eforturi de modernizare a producției de dezvoltare continuă a tuturor ramurilor productive, oamenii muncii din județ le râspund prin muncă stăruitoare îndreptată într-un sens precis I îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. In constelația industrială vastluiană. Fabrica de mobilă se distinge ca o unitate de primă mărime, care-și aduce din plin la contribuția la valorificarea superioară a resurselor de materii prime existente în județ. Cu toate că planul de producție pe trimestrele II și III a fost îndeplinit , chiar cu unele depășiri, iar în trimestrul IV aceste depășiri se prevăd a fi și mai substanțiale, asupra producției globale grevează nerealizarea planului din trimestrul I care, cu toate eforturile depuse pînă in prezent de colectivul acestei fabrici, nu va putea fi recuperat în întregime pînă la sfîrșitul anului. Această rămînere în urmă din primul trimestru al acestui an se datorează în mare parte faptului că în trimestrul IV 1968 nu s-au luat toate măsurile de pregătire a fabricației corespunzătoare trimestrului I 1969. Dar, după cum ne asigură tovarășul inginer șef al fabricii, măsurile luate în prezent vor elimina orice deficiență cu privire la producția anului 1970. Astfel, de pe acum s-a contractat integral producția anului viitor, atît cea destinată consumului intern cît și cea pentru export. De remarcat este faptul că din totalul producției anului viitor, circa 25 la sută va fi destinată exportului, dublîndu-se ca pondere față de anul în curs, ceea ce dovedește o creștere substanțială a calității produselor. O atenție deosebită s-a acordat aprovizionării pentru anul următor, atît cu materie primă necesară procesului de producție cît și cu piese de schimb pentru utilajele din dotare. Pe linia organizării științifice a producției, s-a prevăzut elaborarea unui studiu cu privire la încărcarea optimă a utilajelor pentru a se echilibra schimburile. Tot pentru anul viitor, se prevede intrarea în funcțiune a secției de finisaj II montaj și a liniei de finisare, pentru care au fost asimilate din țară locurile necesare, provenite pînă acum din import. In vederea îmbunătățirii calității produselor ieșite din fabrică, a fost reorganizat serviciul C.T.C., numindu-se șefi de schimb care să coordoneze întreaga activitate a C.T.C.-iștilor, întărinduse punctele de control interfazic și de control final. In ceea ce privește cercetarea științifică, s-a studiat înlocuirea furnirului de nuc produs deficitar — cu alte tipuri de furnir mai ieftin cu un desen asemănător acesituia. Diversificarea accentuată a producției a fost însoțită de organizarea superioară a muncii. In acest scop, s-au luat nenumărate măsuri la toate DAN CROITORU (continuare te pag. a 3-a) LA IPROFIL VASLUI 1 J MASURI CONCRETE PENTRU PREGĂTIREA PRODUCȚIEI ANULUI VIITOR I Elevii Mariana și Vasile Iacob din clasa I (comuna Boțești) la ora de matematică. Fabrica de rulmenți din Bîrlad a realizat planul anual la export ieri, colectivul Fabricii de rulmenți din Bîrlad a raportat îndeplinirea planului anual la export în 11 luni. Remarcabilul succes al metalurgiștilor bîrlădeni are la bază preocuparea deosebită a comitetului de direcție pentru onorarea în avans a contractelor cu beneficiarii externi. Evidența serviciului de planificare semnala tot ieri, expedierea peste prevederi în străinătate a unor loturi de rulmenți în valoare de peste 1.700.000 de lei. Pînă la sfîrșitul anului se prelimină livrarea la export a încă 18.000 de rulmenți în afara sarcinilor contractuale. Festivalul de teatru Pentru cunoașterea și răspîndirea tradițiilor folclorice de pe cuprinsul județului Vaslui, pentru valorificarea lor în cadrul mișcării artistice de amatori, Comitetul județean al U.T.C. și Comitetul județean pentru cultură și artă organizează în cursul lunilor decembrie și ianuarie festivalulconcurs de teatru folcloric. Acesta se desfășoară in trei etape: comunală (1—31 decembrie 1969), intercomunală (1—11 ianuarie 1970), județeană (12—25 ianuarie 1970). La festivalul de teatru folcloric pot participa formații ca: trupe de haiduci, jocul ca concurs folcloric prei, jocul cerbului, căiuții, plugușorul, trupe de inimă și pantomimă, jocul măștilor și alte reprezentații tradiționale de iarnă din zona folclorică a județului. Comisia de organizare a festivalului va acorda diplome și stimulente materiale formațiilor cîștigătoare la ultima etapă a concursului. Pe baza materialului cules și a înregistrărilor făcute în urma acestui prim festival, vor fi alcătuite, în cursul anului 1970, o culegere de texte și o hartă cu aria de răspîndire a teatrului folcloric în județ. PRIETENII l-am întîlnit in ședință, primul prezidind — in calitate de ales al obștei — al doilea purtind flacăra cunoștințelor acumulate in facultate. I-am intilnit la cimp indrumindu-i pe țăranii cooperatori din Ivaneștii Vasluiului, și, pentru ca îndrumarea să fie luminată de amprenta autenticului, punînd mina, concret, la prășit, cosit, clădit stoguri, podu padocuri, sortat fructe și înmagazinat cereale , i-am întîlnit pășind arar, pe gînduri, in clipe de răgaz, pe ulițele satului; i-am întîlnit pregătindu-se să-și serbeze împlinirea unui an de la sosirea în producție, scriind ori citindu-și scrisorile, primul de la Muzna Mureșului, celălalt de la Cluj. Am discutat apoi, de multe ori, cu tinerii ingineri Vasile Almășan și Mircea Măiuga, despre munca lor și a țăranilor cooperatori de aici, despre rosturile inginerului în agricultura proprietate obștească. Am discutat cu țărani cooperatori despre acești doi tineri ardeleni veniți in județul nostru să pună umărul la ridicarea agriculturii. Am discutat, despre sat și despre ei, cu tovarășul Dumitru Năstase, secretarul comitetului comunal de partid și cu tov. Constantin Brumă, primarul comunei, cu inginerii Sergiu Moruga, directorul Direcției agricole județene și Gheorghe Conoro, președintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție. Ni s-au putut contura, astfel, portretele celor doi. Primul este tot dintr-un sat — fiu al unui vrednic brigadier de cooperativă agricolă, al doilea este orășan — pasiunea amîndorura însă pentru agricultură — o agricultură modern practicată — i-a adus pe amîndoi pe meleagurile vasluiene. In scurtul răstimp de cînd au venit în acest sat, au trecut și prin clipe de reală destindere, și prin momente de grea cumpănă, principalul fond de aur — timpul — le-a fost și le este insă devorat de preocupările privind transpunerea, clipă de clipă, în practică, a politicii partidului nostru, de realizarea tuturor prevederilor planurilor aprobate de adunarea generală a țăranilor cooperatori, punerea cit mai eficient în valoare a posibilităților pînă în prezent risipite, privind sporirea valorii zilei-muncă. Haina concretă a faptelor, pe care o îmbracă atari preocupări ale celor doi uteciști, se modifică de la anotimp la anotimp. Fiindcă, firesc, o cooperativă agricolă care posedă 3.000 de hectare de teren, 2.300 de ovine, 600 de taurine și 300 de porcine, care cuprinde zece brigăzi de cimp, trei zootehnice și două horticole le solicită neînchipuit de mult și , pe președinte și pe inginerul celălalt specialist. Cu atît mai mult C. SLAVIC (continuare in pag. a 2-a)