Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)
1970-09-18 / nr. 798
Proletari din toate țările, unifi vul Organ al Comitetului județean Vaslui al PC. R. și al Consiliului popular județean REZULTATELE DE PÂNĂ ACUMCHEIA ȘI A SUCCESELOR VIITOARE He aflăm într-o perioadă în care mai mult ca oricând se cere să fie folosită la maximum fiecare oră bună de lucru. Este firesc, așadar, ca, de pildă, reprezentanții fermelor și întreprinderii agricole de stat Huși să folosească toată priceperea și hărnicia lor așa încât paralel cu celelalte lucrări de sezon, semănatul gripala cauză a constat în faptul că întreaga cultură am avut-o amplasată pe deal, unde a lipsit apa tocmai când era mai necesară. Spre a evita eventuala repetare a unei asemenea situații acum din cele 450 de hectare pe care avem a le cultiva cu grîu 125 vor fi amplasate pe un loc mai puțin ridicat, după porumb. Am și eliberat , și arat 50 de Adunarea generală a salariaților de la Fabrica de confecții Vaslui a dezbătut sarcinile viitorului cincinal, a subliniat deosebita preocupare a colectivului pentru realizarea exemplară a indicatorilor prevăzuți în planul de stat. Analizînd cu simț de răspundere realizările de pînă acum, participanții la adunare au scos în evidență faptul că în perioada care a trecut de la începutul acestui an s-a pus accent pe aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice privind mecanizarea operațiunilor manuale, îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație, în scopul creșterii producției și productivității muncii. Datorită acestor măsuri, a rezolvării cu maximum de operativitate a unor probleme de aprovizionare tehnico-materială, a urmăririi atente a cheltuielilor materiale de producție, indicatorii de plan au fost cu mult depășiți. Planul producției globale a fost realizat în proporție de 105,5 la sută, cel al producției marfă — 106,6 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 5,5 la sută. De asea viteza realizată a fost cea prevăzută în planul tehnic al campaniei. După cum se cede, ferma de stat Rîsești, ca de altfel, și în celelalte două cu profil similar ale I.A.S. Huși, au debutat, cum era de presupus, și în această campanie de însămînțări, cu dreptul. Ar fi fost posibil ca și în cooperativele agricole vizitate menea s-au înregistrat economii la prețul de cost în valoare de 1.536.000 de lei, iar cheltuielile la o mie lei producție marfă au fost reduse cu 9,77 lei. Tot în această perioadă, Fabrica de confecții și-a realizat exemplar sarcina de plan privind livrările la export. Datorită bilanțului bogat în realizări înregistrat la sfîrșitul acestei perioade, colectivul întreprinderii și-a preliminat, pentru întregul an, depășirea substanțială a indicatorilor prevăzuți. Totodată s-au luat, încă de pe acum, măsuri pentru pregătirea producției anului viitor. Prevederile de plan pentru anii 1971-1975 pun in fața colectivului sarcini deosebit de importante privind creșterea producției și productivității muncii, reducerea cheltuielilor materiale, îmbunătățirea continuă a calității produselor în vederea creșterii competitivității lor pe piața internă și externă. Se remarcă ritmul de creștere a indicatorilor productivi de la un an la altul, apariția în structura sortimentelor, a unor produse noi ca, de exemplu, firele de bumbac și ciorapi. Analiza întreprinsă asupra posibilităților de realizare sarcinilor prevăzute în viitorul a cincinal, scoate în evidență necesitatea promovarii unor metode perfecționate de organizare a producției și a muncii, valorificarea judicioasă a rezervelor interne existente în întreprindere. In cele 8 luni care s-au scurs dinte rezultatele acest an, cu totobținute, la Fabrica de confecții s-au semnalat și unele deficiențe. Coeficientul de utilizare a timpului de lucru reprezintă un procent de abia 92,1 la sută, numărul învoirilor se ridică la 3.210 ore/om, iar absențele nemotivate se cifrează la 5.508 ore/om. Dintr-un calcul sumar rezultă că s-a pierdut o producție echivalentă cu peste 400.000 de lei. D. KELMER (continuare in pag. a 3-a) s Siniiii Miiiiiiiiiiiniuiiiiiiiiiuiiiitiitiiiiiiitrnn în mir a I CINCINALUL - 1 % j in dezbaterea adunărilor II generale ale salariaților I9SSSSSS8SSSSSSSSSSSSSSSSSS3SS39930 a Producției de grîu a anului 1971 — Întreaga atenție. Unii au început semănatul, iar alții nu au terminat încă pregătirile alui să fie efectuat la timp și la un înalt nivel calitativ. Pentru anul 1971, I.A.S. Huși are planificat să cultive cu grîu suprafața de 650 de hectare în fermele Rîsești, Burlești, Huși. Tovarășul inginer Ion Neamțu, directorul întreprinderii, ne relata la 15 septembrie că, 70 la sută din suprafață era pregătită pentru semănat. De altfel, după cum am fost informați ieri, pe 16 septembrie, în cadrul fermelor cu profil vegetal a început semănatul griului. Tovarășul inginer Constantin Preutu, șeful fermei Rîșești, spunea : „în 1970 nu, am putut îndeplini planul cu 175 de kilograme de grîu la hectar. Prin directare din această suprafață. Restul rămîne să o eliberăm și să o pregătim în zilele ce urmează". Celor 5 semănători le-au fost schimbate patinele. In urma fiecărei patine a fost așezat un tăvălug cu ajutorul căruia sămînța va putea să fie îngropată și patul germinativ tasat uniform. Pe 180 de hectare, care erau pregătite pentru semănat la 15 septembrie, au fost aplicate cita 400 de kg. de superfosfat la hectar, odată cu efectuarea arăturii și cîte 250 — 300 de kg. de azotat de amoniu, concomitent cu discuitul. Pe 16 septembrie, aici, a început semănatul griului. In primele două zile de lucru — 16 și 17 la 15 septembrie să fi întilnit o stare de lucruri asemănătoare cu cea de la I.A.S. Timp a fost suficient, au existat și forțele necesare trecerii din vreme la acțiune. Totuși, in ciuda condițiilor pe care le-am enunțat, situația întîlnită a fost alta decit ne-am fi așteptat, să La Știoborăni este prevăzut se însămînțeze cu grîu 600 de hectare. Din acestea 187 vor fi cultivate după in, mazăre, masă verde și 207 după porumb. Anumite pregătiri pentru semănat s-au făcut și aici. Rău este însă faptul că o mare cantitate de grîu pentru sămînță trebuie recondiționat întrucit buletinele sosite de la laboratorul de control al semințelor sunt negre. C. S. VINATORU (continuare în pag. a 3-a) Stațiunea experimentală de cercetări agricole Perieni. In foto: ing. Titus Neamțu, efectuind lucrări de laborator UN COLT DE „ROMÂNIE PITOREASCA“ — în satul visătorului Vlahuță — / **n satul care azi poartă numele lui, Alexandru Vlahuță, un prim popas 11 faci la monumentul ridicat pe locul unde, cindva, fusese casa poetului. Și dacă Moș Vasile Vizitiu — megieșul dinspre stingă al statuii, purtind in ea, parcă, ce ci din metetntfatici.Hi/Mi, că acest venerabil băl fin de șaptezeci și trei de ani, zărindu-se, se cheamă și-ncepe să-ți depene amintiri despre Rîpa cu perji, arătindu-ți-o dincolo de zare, dar nu tocmai departe totuși, fără zăbavă pașii și se Îndreaptă către acel loc, mai ales că, vorbindu-ți despre cel căruia i s-a transmis amintirea din tată-n fiu, Moș Vasile Iți strecoară, cu discreție șireală, un amănunt : — In Capu Dealului, s-ar putea să numești, mata, chiar aici la noi, un colț dintr-o Românie pitorească de azi. ... Drumul spre Ripa cu perji trece prin Capu Dealului. Trebuie să te oprești, aici, pe această culme de deal, pentru că, vrei nu vrei, ești obligat să recunoști că bătrânul a avut perfectă dreptate , cu tradiția amintirilor in inimă, Moș Vasile te-a-ndreptat spre pitorescul pe care — a simțit el — nu vei putea trece sub tăcere, fiindcă el e zămislit mai puțin de natură și-i făurit mai mult cu mintea și cu miinile oamenilor acestor locuri din care s-a ridicat Îndrăgostitul de pitoresc. Și se pare că cei de aici, cei care azi locuiesc In satul ce se cheamă Alexandru Vlahuță, poartă In ei Înclinația de a-și crea singuri peisajul, așa cum se place. In Capu Dealului nu-i apă. E punctul unde — văzut din sat ’■— cerul se sprijină pe umerii pământului. E zarea. Iar pe zare, nu se fac grădini. E prea aproape de soare și nu-i apă decit numai când plouă. Dar, cuiva, care de nouă ani tot meșterește treburile grădinăritului, i-a plăcut să viseze că intr-o zi, Carnet de reporter intr-o bună zi, pe care va predomina culoarea de carmin a roșiilor. A încercat un an, a Încercat al doilea, săltind pătlăgelele mai spre soare, fără să se pună nici picătură de apă, decit numai la răsădit. Și dacă In anul In care ne aflăm, de pe hectarul de roții neudate, din Capu Dealului, s-a obținut — pină in ziua de 11 septembrie, precizez, pentru că mai sunt Încă de recoltat — peste un vagon de fructe cărnoase pe care le-ai mânca și cu ochii și pe care podul unei palme nu le poate singure cuprinde, meritul aparține brigadierului legumicol, Neculai Buhuș, pentru că el este cel care a visat și a realizat această performanță. In Capu Dealului nu-i apă... Și, totuși, recolta ȘT. DOBROGEANU (continuare in pag. a 2-a) 4 pagini 31) bani Redacția și AMM III nr. 71)» VINERI 1« SEPTEMBRIE 1970 Administrația:tr. Ștefan cel Mare nr. 63 Vadui Redacția tel. IOS Administrația tel. 611 In pagina a 4-a »/WWWWWWWWWWWWW ■ Sesiunea O. N. U. ■ Situația din Iordania continuă să se agraveze ■ Conferința cvadripartită in problema vietnameză Intîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu specialiști din domeniul tehnicii electronice, de cercul și informaticii economice Joi dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialiști din domeniul tehnicii de calcul și prelucrării automate a datelor, oameni de știință, cadre didactice din învățămîntul superior, directori și ingineri șefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarășii Ilie Verdeț, Manea Mănescu, precum și conducători ai unor ministere economice și instituții centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul și aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul în activitatea de conducere planificare a economiei, preși cum și în gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor s-a examinat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei naționale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările obținute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii în economie. S-a înfățișat experiența acumulată pină, acum în utilizarea calculatoarelor electronice în gestiunea economică, în conducerea și dirijarea unor procese tehnologice, rezultatele dobândite pe această cale în funcționarea intensivă a utilajelor, creșterea productivității, calității produselor, eficienței economice a producției. Totodată au fost scoase în evidență unele probleme care se cer a fi soluționate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare și raționalizare a evidențelor, extinderea aplicațiilor matematicii și ciberneticii, a prelucrării automate a datelor. O atenție deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezolvarea în mai bune condiții a problemelor activității economice. Un loc important în discuții l-a ocupat problema pregătirii cadrelor pentru informatică — analiști, programatori, operatori — făcîndu-se unele propuneri privind căile și măsurile de asigurare a necesarului de specialiști. S-a relevat însemnătatea și necesitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea și dezvoltarea fabricației în tara noastră a calculatoarelor electronice și altor echipamente moderne de calcul. Participanții au exprimat hotărirea lor de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului in scopul perfecționării sistemului informational economic. Luînd cuvîntul in concluzie, tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat rezultatele obținute pe linia introducerii și aplicării tehnicii electronice de calcul în economia noastră națională și a indicat orientările de bază pentru îmbunătățirea și dezvoltarea activității în acest domeniu, corespunzător cerințelor actuale și de perspectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea elaborării și promovării unei concepții unitare în realizarea sistemului național de informatică și conducere care să asigure legătura organică între informatică și decizie la toate nivelele activității economice. Totodată, a recomandat ca în etapa imediat următoare să se asigure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, puternice, capabile să răspundă prompt nevoilor unităților economice. De asemenea, a relevat necesitatea unei mai bune coordonări a întregii activități din acest domeniu, creării unui cadru organizatoric corespunzător, care să permită concentrarea și folosirea rațională a tuturor forțelor în vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidului a arătat că accentul trebuie pus, în primul rînd, pe informatica procesului de producție, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor și ciberneticii, a problemelor planificării și conducerii activității productive, a aprovizionării tehnico-materiale și desfacerii produselor. In continuare, a subliniat necesitatea de a se realiza, cu ajutorul calculatoarelor electronice, conducerea proceselor de producție și gestiunea completă a cîtorva uzine importante, asigurîndu-li-se dotarea corespunzătoare, iar pe baza rezultatelor obținute să se treacă la extinderea și în alte întreprinderi. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a atras atenția că în acest scop se impune luarea măsurilor pregătitoare adecvate. O deosebită importanță va trebui să se acorde statisticii, căreia îi revine un rol primordial în realizarea sistemului informațional al întregii economii naționale, în ce privește pregătirea cadrelor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a indicat o serie de măsuri pentru formarea în continuare a necesarului de specialiști potrivit ritmului de dotare cu echipamente de calcul în anii următori. In același timp, a subliniat că toate cadrele cu munci de răspundere din economie, din aparatul de partid și de stat trebuie să-și însușească elementele de bază ale informaticii moderne, pentru a putea folosi cu mai eficient avantajele acesteia în activitatea de conducere. Totodată, a arătat că, atît în construcția de mașini de calcul,cît și în informatică, este necesară intensificarea cercetării științifice proprii, aplicarea mai rapidă în practică a rezultatelor obținute, studierea și valorificarea experienței avansate pe plan international. In lumina rolului crescînd pe care urmează să-l capete informatica în asigurarea progresului economic al tării noastre, secretarul general al partidului a trasat sarcina că, în vederea realizării sistemului national de informatică și conducere, să se elaboreze un program pe deceniul 1971—1980 privind înzestrarea întreprinderilor și centrelor de calcul cu mașini și echipamente electronice, pregătirea cadrelor necesare ; obiectivele prevăzute pentru perioada 1971—1975 vor face parte integrantă din planul cincinal de dezvoltare a economiei naționale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat că în țara noastră s-a format un fond de cadre capabile să asigure introducerea mai rapidă a informaticii în economie, că unind toate forțele de care dispunem, vom putea îndeplini în bune condițiuni obiectivele din acest domeniu de activitate; în încheiere, secretarul general al partidului și-a exprimat convingerea că specialiștii în informatică își vor pune întreaga pricepere și putere de muncă în slujba înfăptuirii importantelor sarcini ce le revin, contribuind astfel la procesul general de modernizare a economiei naționale, la propășirea patriei noastre socialiste. In pagina a 2-a Cadran școlar „Eu am făcut", „Eu am dres" — formule întîlnite la tot pasul. Exprimă mai mult, mai puțin sau deloc (există și astfel de cazuri) adevărul. Nu poți să-ți dai seama de veridicitatea afirmațiilor, fără a cunoaște un amănunt situația reală, „Eu..De ce, adică, să te exprimi „E omul meu“ — cînd poți spune al nostru ? Greșeala de exprimare poate fi, fără doar și poate, iertată. Greșeala de comportament însă — legată de modul de a gîndi și acționa — nici într-un caz. Dar a vorbi despre egoist, fără a lua în discuție o situație anume — fie ea reală, fie inventată, dar avînd ca suport o posibilitate concretă, un sumar al unor date petrecute (sau care s-ar putea întîmpla) în viața de toate zilele — ar fi ca și cum ai descrie o navă cosmică fără a avea univers. Revenind la tema și eroul enunțat în supratitlu, presupunem — de fapt situațiile le-am întîlnit pe teren — că avem următoarele „date" despre respectivul personaj. (Fie ne scuzată relatarea, mai precis modul de redare, dar cum întîmplarea caracterizează eroul subiectului abordat, credem, sperăm, suntem apoape convinși că nu vom deranja cititorul cu această originalitate). Primul caz. Vorbea mult, despre el. Era ceea ce se cheamă un lăudăros Nu pricepea mare lucru din viață, nu cunoaștea nici legile obiective ale dezvoltării societății, ale progresului, nu era nici măcar un meseriaș bun. Ajunsese, însă, într-un post de conducere, avea risciva subalterni care se pricepeau să-i facă treaba, iar el — un simplu transmițător de date, un necalificat, mai exact (deși cuvîntul sună cam dur) un nepriceput — „dirija", „conducea" întreprinderea notînd spusele superiorilor și citindu-le (sau citîndu-le — un fond totul depinde de ton) inferiorilor săi. Aplicabilitatea acestor îndrumări „primite de sus" firește, nu era creatoare, ci se făcea în litera indicațiilor, cu ochelarii de cal pe nas, inițiativa,gîndirea oamenilor, experiența lor erau încorsetate în tipare, se lucra șablon, pentru că șeful știa doar să țipe, să întrebe de ce nu s-a făcut exact așa cum a spus — îmi permit să citez — „tovarășul de la județ". Am cunoscut un astfel de om în situații diferite. Nemișcînd un pas în întreprindere — în afară de sus amintita transmitere de sarcini — acest director Sngîmfat reținea din rapoartele subalternilor săi realizările „demne de a fi comunicate la centru", se prezenta dimineața a doua zi, la prima oră, în fața șefului său imediat superior ierarhic și începea: „Eu, tovarășe șef Popescu, la indicația dumneavoastră, am realizat ceea ce mi-ați spus... Eu, tovarășe șef Popescu ... Interpelat Eu .. uneori cu întrebarea: „Cum ai reușit?“ răspundea laconic, în același spirit egoist, avind grijă să zîmbească condescendent — pentru a-și etala modestia dar, de fapt, pentru a-și scoate în evidență meritele personale: „Ei, păi, eu..." (Urma o privire galeșă de găină bolnavă de pestă). Și, apoi, o nouă etalare a danturii, ca urmare a unui zîmbet slugarnic. L-am mai întîlnit, o dată, pe acest om , tot în biroul unui superior de-al BENEDICT JELESCU (continuare în pag. a 3-a) Fals dicționar de etică: Egoistul IPOSTAZELE INTRUSULUI - CAUZATOARE DE PAGUBE MATERIALE SI MORALE La Autobaza Vaslui însemnate depășiri de plan înmobilizîndu-și toate forțele vederea îndeplinirii planului și a angajamentelor suplimentare asumate, colectivul de muncă al Autobazei din Vaslui obține lună de lună noi succese ,în muncă. Astfel, planul de transport pe 8 luni ale anului curent a fost depășit cu peste 650.000 tone/km. Printr-o mai bună deservire a călătorilor, punctualitate și înființarea unor noi trasee de autobuze, planul la călători kilometri a fost cu mult depășit. Aceste succese s-au datorat și unei bune întrețineri și exploatări a mijloacelor de transport, coeficientul de utilizare a parcului crescînd cu 2 la sută. De menționat faptul că productivitatea muncii a sporit cu 8,2 la sută față de cea planificată, obținîndu-se astfel beneficii suplimentare de 700.000 lei și economii la prețul de cost în valoare de 247.000 lei.