Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)
1970-11-22 / nr. 854
Proletari din toate tarile, unifind ? Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Anul III, nr. 854 Duminică, 22 noiembrie 1970 4 pagini, 30 bani VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN JUDEȚUL OLT rit Avionul cu care a călătorit la Sofia spre patrie delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a făcut o vizită oficială în țara vecină și prietenă, a făcut o escală, datorită condițiilor atmosferice nefavorabile din București, pe aeroportul din Craiova, în întîmpinarea conducătorului partidului și statului nostru, a tovarășilor Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilinei, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegației, au venit tovarășul Constantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului județean Dolj al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului popular județean, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Numeroși cetățeni ai Craiovei, aflînd vestea sosirii în orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, au ținut să fie prezenți pe aeroport pentru a-i saluta cu deosebită căldură și dragoste, pentru a-și exprima și cu acest prilej profundul atașament față de politica internă și externă a partidului și statului, pusă în slujba intereselor fundamentale ale poporului român, a cauzei socialismului și păcii, în Balșul industrial De la aeroport, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației se îndreaptă spre orașul Balș, unde a fost construită una din cele mai tinere unități industriale ale țării, Fabrica de osii și boghiuri. Și aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul înnoirilor este evident. „Ridicarea la, putere" a acestui oraș, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor țării, a dus nemijlocit la schimbarea înfățișării Balșului — așezarea modestă de odinioară pe malurile Sirețului — unde nu exista decît o simplă turnătorie de plite pentru sobele de gătit. Blocurile de locuințe, clădirea liceului cu 16 săli de clasă, casa de cultură, spitalul conferă orașului atributele urbanisticii moderne. In același timp, construcția uzinei a condus la schimbarea structurii populației.. Numeroși localnici, pregătiți în prealabil încă din vremea cind topografii abia schițau contururile viitoarei unități industriale, la întreprinderi din țară ca „Progresul" — Brăila, Uzinele metalurgice Reșița. Uzinele de vagoane din Arad, F.M.U.A.B. și altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor Jercan, informează pe oaspeți că în prima etapă uzina va produce osii și roți monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua și boghiuri, în această lună urmează să fie pusă în funcțiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, în perioada probelor tehnologice au și fost livrate beneficiarilor peste 2.000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de producție, drumul pe care îl face lingoul de oțel, cu diametrul de aproape jumătate de metru, pînă la produsul finit — roata. Procesul tehnologic este complet mecanizat și automatizat, făcînd să dispară din nomenclatorul de profesii tradiționala activitate a forjorului manual, a omului care manipula barele incandescente de metal cu eforturi uriașe. De la panourile de comandă, „forjorii" conduc acum toate operațiunile. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de preocupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcției turnătoriei și oțelăriei. Secretarul general al partidului dă indicații ca proiectanții să manifeste o înaltă responsabilitate în folosirea judicioasă a terenului, pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe prea mari, în același timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balș să fie concentrată producția turnătoriei și oțelăriei în așa fel încît acestea să fie în măsură să deservească și alte fabrici și uzine din județele învecinate. „In acest fel,arată tovarășul Ceaușescu, va crește rentabilitatea și se va ajunge la o specializare potrivit cerințelor și exigentelor sporite impuse de dezvoltarea economiei naționale în perspectiva viitorului cincinal". în timpul vizitei, directorul uzinei îi informează pe oaspeți despre preocupările privind creșterea calificării muncitorilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu arată că aici procesul tehnologic este modern și ca atare se impun cunoștințe temeinice din partea fiecărui muncitor, pentru a fi capabil să mînuiască mașinile și utilajele cu performanțe tehnice superioare. La ieșirea din uzină, un mare număr de muncitori, ingineri și tehnicieni fac tovarășului Nicolae Ceaușescu o călduroasă manifestare de dragoste și stimă. Secretarul general al partidului, adresîndu-se celor prezenți, spune: — Sînteți la început de drum. Trebuie să depuneți toate eforturile pentru ca uzina să înceapă neîntîrziat producția la parametrii proiectați. Vă doresc succes. — Vă asigurăm că vom îndeplini cu cinste această sarcină, tovarășe Ceaușescu, este răspunsul dat. In drum spre Slatina, conducătorii de partid și de stat se opresc la marginea unei tarlale, pe care se văd grămezi de sfeclă. Cooperatorii de la Leotești lucrează de zor la strîngerea și transportul acesteia. Tovarășul Ceaușescu se apropie de țăranii cooperatori care îl întîmpină cu bucurie, cu: — Să trăiți, tovarășe CeaușesBine ați venit la noi! Conducătorul partidului și statului stă de vorbă cu cei aflați la muncă pe cîmp, se interesează de calitatea recoltei, de munca, preocupările oamenilor, îl întreabă apoi pe brigadierul Nicolae Cojocaru, care este producția la hectar. — In jur de 27.000 de kg. — Este bine, dar e în interesul dumneavoastră , ca viitoarea recoltă să fie și mai bună. Pentru aceasta, este necesar însă ca lucrul să fie organizat în ,așa fel încît să nu se producă nici o întîrziere în tot timpul campaniei agricole, să fie respectată densitatea așa cum prevede agrotehnica, să se extindă mecanizarea. — Așa vom face, îl asigură țăranii cooperatori care s-au strîns roată în jur, fiecare dorind să fie cât mai aproape să-i strîngă mina. Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase La Slatina, orașul reședință al județului Olt, mii de locuitori întâmpină cu entuziasm pe oaspeți. Se scandează „P. C. R. Ceaușescu", lozincă de o deosebită semnificație, care atestă încă și încă o dată faptul că poporul nostru, făuritor al societății socialiste multilateral dezvoltate, vede în partidul comunist exponentul fidel al aspirațiilor sale, iar în persoana secretarului general pe cel mai iubit fiu, care, în fruntea partidului și statului, conduce patria noastră pe drumul progresului și civilizației. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a metalului alb. Oaspeții sunt întimpinați de directorul uzinei, inginerul Ion Buda, de cadre de conducere, de numeroși muncitori. Asistăm și aici la aceeași emoționantă primire. Uzina se află în plin proces de dezvoltare. Sunt în construcție două noi hale de electroliză, care vor spori cu 50.000 tone aluminiu pe an producția actuală. Spre deosebire de celelalte 4 hale de electroliză care au fiecare 176 cuve de cite 63 kiloamperi, noile construcții vor dispune, în final, de cite 124 cuve avînd 83 kiloamperi , ceea ce face ca pe un spațiu restrîns să se concretizeze o capacitate sporită de producție. In timpul vizitării halelor de electroliză, a turnătoriei și a fabricii de anozi, tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducători de partid ceilalți și de stat se interesează de modul în care este organizat procesul de fabricație, apreciind eforturile harnicului colectiv, și La Fabrica de electrozi, ca la electroliză, remarcînd faptul că luminozitatea halelor nu este la nivelul corespunzător, tovarășul Ceaușescu dă indicații să se ia măsuri urgente pentru rezolvarea problemei, folosindu-se în acest scop masele plastice. Devizitind șantierul noilor hale electroliză, tovarășul Nicolae Ceaușescu întreabă cînd va produce prima hală, subliniind necesitatea scurtării termenului de execuție, în așa fel încît investiția să fie realizată înainte de termen, în discuțiile avute cu Mihai Coșlea, șeful sectorului reparații capitale de la cuve electroliză, cu inginerul Lucian Cereș de la Fabrica de anozi, secretarul general se interesează de măsurile privind creșterea calificării. Este necesar să fie organizate cursuri săptămînale la care să fie antrenat intregul colectiv. Numai pe această cale se va îmbunătăți calitatea, va crește productivitatea muncii, vor fi înlăturate stagnările datorate defecțiunilor la mașini. Tot pe platforma Industrială a Slatinei, în vecinătatea Uzinei de aluminiu, conducătorii de partid și de stat vizitează o altă importantă întreprindere — Fabrica de produse cărbunoase, intrată recent în probe tehnologice. Noua unitate este unică în felul ei, întrucît în țară nu mai există o întreprindere similară nici ca proporții, nici ca dotare tehnică și nici ca varietate de produse. Amplasarea ei în apropierea Uzinei de aluminiu a fost determinata de faptul că unul din marii consumatori ai noilor produse cărbunoase va fi tocmai Uzina de aluminiu. In cadrul viitoarei unități se vor realiza electrozi siderurgici grafitați pentru cuptoarele electrice, electrozi clorosodici grafitati ce se vor folosi la electroliza clorurii de sodiu, blocuri și plăci catodice pentru industria aluminiului. Ca materie primă se valorifică reziduurile de cocs de petrol din rafinării și de cocs metalurgic, antracitul și smoala. La sosirea în întreprindere conducătorii de partid și de stat sunt salutați călduros de un mare număr de muncitori tehnicieni și ingineri, însoțiți de directorul adjunct al întreprinderii, Aurică Marga, oaspeții vizitează principalele sectoare. Un prim popas la linia de cocs petrol calcinat — care în aceste zile a primit, materia primă în flux continuu în urma rezultatelor bune obținută în probele tehnologice. Această modernă instalație de calcinare, cu o capacitate anuală de 50.000 tone a și realizat primele cantități de produse de antracit. Pînă la sfîrșitul acestei luni, un alt obiectiv important — cuptorul de coacere continuă — la care se fac ultimele finisări, va intra în probe tehnologice. In discuțiile dintre oaspeți și gazde se subliniază importanța executării ritmice și integrale a volumului de investiții prevăzut pentru acest an, necesitatea luării tuturor măsurilor de către Comitetul orășenesc de partid, de conducerea uzinei pentru ca unitățile intrate în producție să atingă în timpul cel mai scurt parametrii proiectați. Există toate condițiile ca această modernă unitate să intre cât mai grabnic în circuitul economiei nationale. Ultimul obiectiv industrial vizitat de oaspeți in zona industrială a Slatinei care își mărește puterea economică de la un an la altul este Uzina de prelucrare a aluminiului în bare, țevi, table, benzi și folii. Aici se vizitează principalele sectoare prevăzute a intra în producție în cursul acestui an și care in prezent se află in probe tehnologice. In secția de țevi pentru irigație, conducătorii de partid și de stat, asistă la elaborarea primelor produse care se desfășoară cu succes. Oaspeții sunt informați că această unitate este prevăzută a se dezvolta în trei etape, urmînd ca producția ei finală să fie de 35.000 tone anual, întreprinderea este dotată la nivelul tehnicii celei mai înaintate. Un exemplu în această direcție îl constituie puternicele piese de 2500—3600 de tone, care chiar în timpul vizitei secretarului general al partidului erau supuse probelor tehnologice. Directorul întreprinderii, ing. Ion Filip, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu despre stadiul lucrărilor de montaj și în celelalte sectoare aflate, de asemenea, în pragul intrării în funcțiune — turnătoria de aluminiu, secția sculărie, stația de 110/6 Kv și secția extrudare, care este cel mai mare obiectiv, înainte de a părăsi această întreprindere, condurorilor de partid și de stat li se arată în vecinătate șantierul unei alte unități industriale a cărei construcție a început de curînd. Este vorba de Fabrica de cabluri electrice de forță. Prin prelucrarea superioară a aluminiului primar și a aliajelor furnizate de Uzina de aluminiu din localitate, în această întreprindere se vor fabrica într-o gamă variată cabluri electrice pentru instalații industriale, conductori de înaltă și joasă tensiune. Intre oaspeți și gazde are loc o discuție privind buna organizare a activității noilor întreprinderi industriale cu profil asemănător și care cooperează între ele. Secretarul general al partidului recomandă să se aibă în vedere eliminarea oricăror paralelisme, găsirea celor mai bune metode de conducere și de îndrumare a acestor unități, indicînd ca noua unitate să depindă de Uzina de prelucrare a aluminiului, sub conducerea directorului acesteia. După vizitarea principalelor unități industriale ale județului Olt, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat s-au îndreptat spre noua construcție a spitalului județean, aflată în prezent în curs de finisare. Spitalul este amplasat în mijlocul cartierelor muncitorești „Crișan I" și „Crișan II", înălțate și ele în ultimii ani, însoțiți de șeful șantierului, ing. Lucian Răducanu, oaspeții vizitează primele trei nivele ale construcții, acestei impunătoare unde lucrările de finisare sunt mai avansate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat că spitalul se execută într-un timp record — circa un an — față de doi ani, termen prevăzut în general pentru asemenea construcții, iar aceasta datorită folosirii pe scară largă a prefabricatelor și a unor metode moderne de construcție, printre care cofrajele glisante. Oprindu-se în interiorul unor viitoare saloane de tratament, tovarășul Nicolae Ceaușescu este plăcut impresionat de calitatea lucrărilor de finisare și felicită călduros pe constructori. Adresîndu-se secretarului general al partidului, șeful șantierului spune : „Faptul că dumneavoastră, tovarășe Ceaușescu, sînteți mulțumit de rezultatele muncii noastre este pentru noi un puternic imbold". rul In timpul vizitei pe șantieacestei construcții, între oaspeți și gazde au loc discuții cu privire la dotarea tehnică a spitalului, folosirea chibzuită a spațiilor încăperilor, pentru a se asigura întregul confort necesar unor asemenea instituții și o asistență sanitară de nivel ridicat. Tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă constructorilor să acorde în continuare toată atenția terminării în cele mai bune condiții și la termenul prevăzut a spitalului. Un ultim popas... Străbătundu-se cartierul „Crișani", cartier modern de locuințe ridicat acum opt ani, se ajunge la platoul unde se va ridica un nou și impunător edificiu : Casa orășenească de cultură. Șantierul se află încă în fază incipientă de amenajare și gazdele construiesc, din explicații, imaginea viitorului lăcaș. Casa de cultură va fi dată în folosință peste doi ani, și va avea ca principală parte componentă o sală de 700 de locuri. Este vorba, așadar, de o construcție monumentală în care locuitorii orașului, aflat în plină expansiune, vor putea asista la manifestări organizate de formații artistice locale, la spectacole oferite de teatrele bucureștene, ori din alte centre mari ale țării, în turneu, de filarmonici, vor putea viziona filme, audio conferințe. Tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă ca lucrările să fie începute în cît mai scurtă vreme, aceasta fiind o garanție sigură a executării lor în timpul prevăzut. Are loc apoi un schimb de opinii pe teme urbanistice, de fapt, o discuție, la concret, luindu-se ca punct de pornire cartierul „Crișana I", asupra folosirii mai judicioase a terenurilor afectate construcțiilor de locuințe. Prin modul cum sînt amplasate blocurile, cu mari spații între ele, adevărate locuri virane, se irosesc suprafețe întinse de pămînt, ceea ce, pe de o parte, duce la diminuarea fondului de construcții, iar pe de altă parte la extinderea exagerată a orașului, dimensionat dincolo de limitele necesarului, la cheltuielile inutile pentru instalații de canalizare, apă, energie electrică. Secretarul general al partidului insistă asupra necesității valorificării fiecărui metru pătrat de teren și dă indicații ca în perimetrele rămase goale între blocuri să se amplaseze noi clădiri, așa incit densitatea acestora să fie echivalentă cotelor ridicate ce se constată în țări cu experiență urbanistică înaintată. In continuare, tovarășului Nicolae Ceaușescu îi este prezentat locul de amplasare al unei alte mari clădiri a orașului, viitorul hotel cu zece nivele. Și aici șeful statului recomandă să se adopte soluții constructive moderne, să fie folosite pe scară mai largă materialele de construcții ce se impun tot mai mult în practica mondială: metalele feroase și aluminiul în confecționarea tîmplăriei, masele plastice în decorări interioare, în realizarea pardoselilor și altele. Cetățenii din cartierul „Crișana I", Îl înconjoară cu căldură pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, îl aplaudă și îl aclamă din toată inima la despărțire. In timpul vizitei in județul Olt, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat au fost însoțiți de Constantin Sandu, primsecretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în județul Olt, dialogul viu, direct, purtat cu numeroși muncitori, ingineri, tehnicieni, cu țărani cooperatori, cu constructori de pe șantiere, indicațiile prețioase date cu acest prilej, reflectă stilul de muncă propriu secretarului general al partidului, de a cunoaște la fața locului, modul , în care se traduc în viață hotărîrile Congresului al X-lea, preocupările și realizările oamenilor muncii. Manifestările entuziaste pe care le-a prilejuit prezența conducătorului partidului și statului în mijlocul locuitorilor din județ, dragostea cu care a fost întîmpinat. pretutindeni secretarul general al partidului nostru reprezintă o nouă și grăitoare expresie a hotărîrii acestora, ca și a întregului nostru popor, de a înfăptui neabătut politica marxist-leninistă a partidului, pentru continua înflorire a națiunii noastre, pe drumul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. ION MĂRGINEANU NICOLAE POPESCUBOGDANEȘTI MIRCEA S. IONESCU Delegația de partid și guvernamentală, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, și-a încheiat vizita în R. P. Bulgaria Trimisul special Agerpres, I. Ionescu, transmite: Mii de locuitori ai Sofiei, au venit, sîmbătă dimineața, la aeroportul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împodobită cu mari drapele românești și bulgare Portretul tovarășului Nicolae Ceaușescu era încadrat de portretele tovarășilor Todor Jivkov și Gheorghi Traikov. Pentru a-și lua rămas bun de la oaspeții români, la aeroport au venit tovarășii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Todor Pavlov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Ivan Popov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Comitetului de Stat pentru Știință și Progres Tehnic, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Anghel Tanev, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Venelin Kotev, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Petar Tanoev, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vladimir Bonev, Roza Komtarova, Gheorghi Bokov, membri ai Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Sava Ganovski, președintele Biroului Adunării Populare, Dancio Dimitrov, prim-vicepreședinte al Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Kulișev, vicepreședinte al Prezidiului Adunării Populare a R.P Bulgaria, Mincio Mincev, secretar al Prezidiului Adunării Populare, Anghel Todorov, prim-secretar al Comitetului orășenesc Sofia al Partidului Comunist Bulgar, Gheorghi Stoilov, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc Sofia, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, ai Prezidiului Adunării Populare și ai guvernului, conducători de instituții centrale și organizații obștești, oameni de știință, artă și cultură, ziariști bulgari și străini. De la reședința guvernamentală Vrania, tovarășul Nicolae Ceaușescu și membrii delegației române au fost conduși de tovarășii Todor Jivkov, primsecretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri, Gheorghi Traikov, președintele Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Boris Velcev, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, Lîcezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ivan Bașev, ministrul afacerilor externe, Konstantin Tesialov, șeful Secției de politică externă și relații internaționale a C.C. al P.C.R., Spas Gospodov, ambasadorul Bulgariei la București. La sosirea pe aeroport, garda militară a trupelor garnizoanei Sofia prezintă raportul tovarășului Nicolae Ceaușescu. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Populare Bulgaria. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Todor Jivkov și Gheorghi Traikov, trece în revistă garda de onoare. • Tovarășul Nicolae Ceaușescu și membrii delegației române își iau rămas bun de la persoanele oficiale bulgare venite să-l conducă. Șeful statului nostru salută, apoi, pe șefii misiunilor diplomatice acreditați la Sofia, precum și pe membrii Ambasadei române. Tovarășul Nicolae Ceaușescu răspunde apoi prietenește miilor de locuitori ai Sofiei, care îl aclamă îndelung, flutură stegulete românești și bulgare. Răsună urale, se scandează „Vecina drujba" („Prietenie veșnică"). Este ora 9.00 dimineața. Tovarășul Nicolae Ceaușescu își ia rămas bun de la tovarășii Todor Jivkov și Gheorghi Traikov. Conducătorii celor două țări își string călduros mîinile, se îmbrățișează. Conducătorii bulgari salută cordial pe tovarășii Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegației române. Pionieri oferă oaspeților români buchete de flori. De pe scara avionului, tovarășul Nicolae Ceaușescu salută din nou, prietenește, pe cei veniți să-l conducă la aeroport, întreaga desfășurare a vizitei, manifestările care le-a prilejuit și al căror moment culminant l-a constituit, semnarea noului Tratat de prietenie, colaborare și asistentă mutuală româno-bulgar, întîlnirile și discuțiile dintre tovarășii Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov, dintre membrii celor două delegații, întîlnirile oaspeților români cu oameni ai muncii din Sofia, Botevgrad. Vrața reprezintă o contribuție remarcabilă la continua dezvoltare a prieteniei frățești și colaborării dintre partidele și statele noastre, în interesul ambelor popoare, al unității țărilor socialiste, al cauzei păcii și progresului. Sosirea în Capitală Sîmbătă după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. Din delegație au făcut parte tovarășii Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.G. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vasile Patilinei, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C. C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., și Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoica, Vasile Vilcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Stănescu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali, ziariști. Au fost de față Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasadei R.P. Bulgaria la București și membri ai ambasadei. Numeroși cetățeni ai Capitalei au venit la aeroport pentru a adresa tovarășului Nicolae Ceaușescu urarea de bun venit. Ei aplaudau, ovaționau, scandau îndelung „Ceaușescu- P.C.R.l", exprimîndu-și sentimentele de dragoste și stimă față de conducătorul partidului și statului nostru, deplina satisfacție față de rezultatele deosebit de fructuoase ale vizitei oficiale în R. P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a țării noastre. Secretarul general al partidului a răspuns ovațiilor mulțimii, a strîns mîinile a numeroși cetățeni. (Agerpres). COMUNICAT cu privire la vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare și Consiliului de Miniștri ale Republicii Populare Bulgaria, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului președintele Comunist Român, Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria, între 18 și 21 noiembrie 1970. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. Delegația a vizitat orașele Botevgrad și Vrața. Combinatul chimic Vrața, s-a întîlnit cu numeroși oameni ai muncii și cu reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, luînd cunoștință de realizările poporului bulgar în construirea socialismului, de preocupările Partidului Comunist Bulgar privind dezvoltarea în continuare a economiei, științei și culturii, ridicarea nivelului de viață al poporului, pentru asigurarea progresului multilateral al societății socialiste, înalților oaspeți li s-a rezervat pretutindeni o primire cordială, expresie a prieteniei frățești tradiționale dintre popoarele român și bulgar. Intre delegațiile de partid și guvernamentale ale celor două țări au avut loc convorbiri, la care au participat: Din partea română: Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șeful Secției Relații Externe a C.C. al P.C.R., Nicolae Blejan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România la Sofia. Din partea bulgară, Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Traikov, președintele Prezidiului Adunării Populare, Boris Velcev, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. Bulgar, Iecezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al T.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ivan Bașev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ministrul afacerilor externe, Konstantin Tesialov, membru supleant al C.C. al P.C. Bulgar, șeful Secției de politică externă și relații internaționale a C.C. al P.C. Bulgar, Spas Gospodov, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R.P. Bulgaria la București. La convorbiri au participat, de asemenea, consilieri și experți ai celor două delegații. In cursul convorbirilor, care (continuare în pag. a 4-a) I