Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)
1970-10-25 / nr. 830
Proletari din toate țarile, unifi-vá ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Anul III, nr. 830 Duminică, 25 octombrie 1970 4 pagini 30 bani Situația operativă încheiată de specialiștii de la Direcția agricolă județeană la data de 22 octombrie relevă serioase ramineri în urmă la unele dintre principalele lucrări de sezon. De pildă, cu toate că epoca optimă de însămințare a griului a expirat la 20 octombrie, până la data amintită era semănată numai 82,1 la sută din suprafața prevăzută. La arăturile pentru insămințările de toamnă erau realizate 83,6 procente, iar la pregătitul terenului 95,4 la sută. In ce privește recoltările, situația se prezintă astfel: porumb pentru boabe — 67 la sută, struguri - 92 la sută, legume - 62,6 la sută, sfeclă de zahăr - 69,7 la sută. Floareasoarelui era treierată in proporție de 99,1 la sută, fasolea intercalată în proporție de 97,8 la sută și lucerna pentru semință in proporție de 66,2 la sută. Transporturile în bază erau efectuate in proporție de 76,6 la sută, insilozările 47,8 la sută și eliberarea terenurilor 58,9 la sută. Administrarea îngrășămintelor chimice și naturale se prezintă, de asemenea, în aproape întregul județ, sub posibilități. Lecturind cifrele de mai sus, cititorul iși poate ușor da seama că volumul de muncă ce se cere pretutindeni este mare. Sunt necesare, totodată, organizarea perfectă a muncii care trebuie să caracterizeze activitatea fiecărui colectiv din agricultură și sincronizarea dintre acțiunile ce se cer a fi întreprinse concomitent. Am avut prilejul, in vreme ce la Direcția agricolă județeană se întocmea situația operativă, să vizităm o serie de cooperative agricole, printre care cele de la Albești, Roșiești, Tirzii, Huși, Epureni de Huși, Duda, Puiești, Ivanești de Vaslui. Concluzia generală pe care am desprins-o in urma raidului întreprins este următoarea: acolo unde organizațiile și organele de partid și-au făcut o preocupare diurnă din problemele campaniei agricole, controlind și ajutind concret președinții, inginerii, brigadierii, mecanizatorii rezultatele obținute sunt - in ciuda timpului nu tocmai favorabil — mai bune. Acolo, in schimb, unde controlul făcut și ajutorul acordat au fost „la general", ori sporadic, firesc, realizările sunt sub așteptări. Am discutat cu tovarășul Nicolae Mihalache, secretar al Comitetului județean de partid, președintele U.J.C.A.P., aceleași probleme. „In mod deosebit — a precizat interlocutorul - se impune ca, in unitățile agricole cu restanțe, să se urgenteze terminarea semănatului, strîngerea de pe cîmp a tuturor produselor care mai sint și transporturile in bază a obligațiilor contractuale. De asemenea, nu trebuie să se uite in nici o unitate, de pregătirea pentru iarnă a sectorului zootehnic. Fiecare comunist, fiecare membru cooperator, specialist și mecanizator să facă uz de întreaga pricepere și hărnicie, pentru a se folosi la maximum timpul și mașinile afectate campaniei, așa incit zilele iernii să ne găsească, din toate punctele de vedere, bine pregătiți". S. CONSTANTINII în campania agricolă Toate forțele să fie folosite la maximum, pentru recuperarea restanțelor! în Editura politică a apărut: liniitan I% I% I% I% J Expunere la Asociația de politică externă j din New York i* 22 octombrie 1970 I ♦ Mecanizatorul G. Gasov, de la ferma Maniu a l.A.S. Huși, execută alături. In pagina a 2-a Moment cultural WVS/WW/WWV W WWWWN/WWWW W W WWNA/WWWWS Noi Studiind cerințele pieții, colectivul de creație al Fabricii de mobilă din Vaslui a proiectat cîteva piese pe care le introduce în fabricație începînd din luna noiembrie, pe lîngă producția curentă a cunoscutelor garnituri „Elegant" și „Ilva". O bună parte din ele au și fost contractate cu organizațiile comerciale chiar pentru anul 1970. Este vorba de măsura „Fantezie", în două variante, cu furnir de nuc și mahon și al cărei preț va fi între 200—250 lei, precum și biroul „Vaslui 1". Se va fabrica, de asemenea, nouă variantă a dulapului , „Ilva", cu două uși. Cuierul de hol „Peneș", o piesă deosebit de reușită a creatorilor vasluieni, a și fost introdusă în fabricație. Pe lângă cele ce se vor vinde în anul 1970, circa 500 de bucăți, pentru 1971 au și fost contractate 4.000 de cuiere. Exponatele pot fi văzute și în expoziția fabricii, piese de mobilă vwwwwwwwwwwwwwwww^^^^/v^^^^^^^^^^/vv Imagine vasluiană. La posturile noastre de televiziune Luni, în jurul orei 17,30, posturile noastre de televiziune vor transmite în direct de la Casa Albă — Washington vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu. ț DI [ ASISTENTA TEHNICA LIPSEȘTE, ISI FAC IOC DEFICIENTE CARE AFECTEAZĂ CALITATEA Efectivul pe care l-am urmărit în raidul nostru pe șantierele de construcții se referă, in special, la calitatea execuției, la soluțiile adoptate în scopul satisfacerii cerințelor de confort. Pe dealul Copoului, acolo unde se ridică unul dintre noile cartiere ale orașului, își înalță siluetele zvelte zeci de blocuri. Multe dintre ele au fost date recent în folosință, altele avînd în următoarele zile termen de predare. Iată-ne la blocul D 3 care la 1 noiembrie a.c. va trebui să-și primească noii locatari. Deși Pe șantierele de construct» termenul de predare este soarvind așternutul pentru montare apropiat, surprinde ritmul rea parchetelor încarcă prețul lent al lucrărilor de construct de cost și influențează negativ fii și instalații. Ceea ce se asupra calității. Și totuși preobservă cu multă ușurință efectantul și executantul care slaba calitate la montareanosc o soluție mai bună și aparchetului și a tîmplăriei. nume plăcile de rumbeton ca-Datorită nivelării de slabă care sunt ieftine și asigură o litate a nisipului, neaplicării calitate superioară atît la istratului de bitum pentru unizolația fonică cît și la montaformizarea PFL-ului poros, pre rea parchetului. De ce nu escum și a economiilor prost te aplicată? înțelese în folosirea aracerui- Șeful echipei de tîmplari de lut, ca substanță liantă, par la acest obiectiv, Dumitru Ciorchetul prezintă ondulări nepermise și goluri între ros- D. KELMERturi. Din discuția noastră cu ȘT. ARDELEANU constructorii a reieșit că soluția prevăzută în proiect prin (continuare în pag. a 3-a) încheierea sesiunii jubiliare a Națiunilor Unite Președintele NICOLAE CEAUȘESCU a luat parte la ședința festivă a sesiunii jubiliare NEW YORK 24 . De la trimișii speciali: Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consacrată celebrării unui sfert de secol de existență a Organizației Națiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfășurat, după cum se știe, timp de zece zile, între 14 și 24 octombrie, sub deviza „pace, justiție, progres". La ora 10:45 (ora New Yorkului), cînd delegațiile celor 127 de țări membre ale Organizației Națiunilor Unite au intrat în sala Adunării Generale, la pupitrul rezervat României au luat loc Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al țării noastre, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la O.N.U. La ședința plenară au luat parte numeroși șefi de state și guverne, miniștri de externe, precum și alte personalități ale vieții politice internaționale prezente la New York cu ocazia jubileului Națiunilor Unite. Deschizînd ședința, Edward Hambro, președintele actualei sesiuni a Adunării Generale, a prezentat cele patru documente finale supuse examinării și aprobării sesiunii jubiliare. Adunarea Generală a aprobat în continuare aceste documente: Declarația solemnă de reafirmare a încrederii statelor în viabilitatea principiilor Cartei O.N.U., a angajamentului lor de a acționa pentru sporirea rolului și eficacității organizației, în scopul de a deveni un instrument eficace în întărirea securității internaționale și promovarea progresului tuturor popoarelor; Declarația privind strategia și metodele dezvoltării și lansarea celui de-al doilea Deceniu al O.N.U. pentru dezvoltare (1971-1980). Declarația cu privire la principiile relațiilor prietenești și cooperarea între state; un program de acțiune, sub forma unui document al O.N.U., conținînd o serie de măsuri eficiente pentru lichidarea definitivă și cît mai urgentă a ultimelor vestigii ale colonialismului. Potrivit protocolului ședinței festive, s-a dat apoi cuvîntul unor vorbitori din diverse zone geografice ale Globului. Au rostit scurte alocuțiuni Okoi Arikpo, ministrul afacerilor externe al Nigeriei, Sanga Kittikadorn, ministrul afacerilor externe al Tailandei, Ștefan Gedrychowschi, ministrul afacerilor externe al Poloniei, Mario Gibson Barboza, ministrul afacerilor externe al Braziliei, Yvon Beaulne, reprezentantul permanent al Canadei la Națiunile Unite. Evocînd activitatea Organizației Națiunilor Unite în cei 25 de ani, aspirațiile tuturor popoarelor spre o lume a păcii și cooperării, rolul pe care acest for internațional îl poate juca în dezvoltarea unor relații normale între state, bazate pe principiile Cartei, vorbitorii au exprimat un larg consens în ce privește sporirea în anii următori a eficacității O.N.U. Astfel, Stefan Pedrychowski a arătat, între altele, că este de primă importanță realizarea universalității Organizației Națiunilor Unite și, în acest sens, restabilirea drepturilor legitime la O.N.U. ala R.P. Chineze și admiterea ambelor state germane. El a relevat, de asemenea, că e necesar ca relațiile dintre state să se bazeze pe principiile independenței și suveranității naționale, sumei și avantajului reciproc. Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, U Thant, a pronunțat apoi în fața Adunării Generale o declarație în care a făcut, la început, bilanțul activității desfășurate până acum de O.N.U. „Noi știm cu toții ceea ce Organizația Națiunilor Unite a realizat și ceea ce ea n-a știut să înfăptuiască”, a spus U Thant. Vorbitorul a relevat că există numeroase probleme acute ce preocupă de multă vreme omenirea și cărora acest for internațional trebuie să le găsească o soluționare, îndeplinindu-și astfel misiunea încredințată de popoare și înscrisă, în urmă cu 25 de ani, în Carta Națiunilor Unite. El a apelat la statele membre să-și întărească eforturile pentru ca Organizația Națiunilor Unite să devină un instrument eficace de rezolvare a problemelor urgente ce confruntă lumea contemporană. „Cursa înarmărilor, cu riscurile sale de neiertat și cu cele 200 de miliarde de dolari cît costă ea în fiecare an — a declarat O Thant — consti (continuare în pag. a 4-a) Recepție în onoarea președintelui Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu In onoarea președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu, reprezentantul țării noastre la Națiunile Unite, Gheorghe Diaconescu, a oferit vineri seara o recepție In saloanele Misiunii permanente a României la O.N.U. Au luat parte conducători de delegații la sesiunea jubiliară a O.N.U., miniștri ai afacerilor externe, ambasadori și șefi de misiuni permanente acreditați la Națiunile Unite, senatori și alți reprezentanți ai vieții politice americane, precum și ai cercurilor de afaceri, ziariști. Au fost prezenți Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.G.R., deputat în Marea Adunare Națională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai delegației României la lucrările Adunării Generale a O.N.U., precum și Corneliu Bogdan, ambasadorul țării noastre la Washington, cu Președintele Nicolae Ceușess-a întreținut cordial cu personalitățile prezente la recepție. 13999999939999999989999999999999999 ZIUA FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Adunarea festivă din Capitală Sîmbătă seara a avut loc, în sala Teatrului Uniunii Generale a Sindicatelor din Capitală, adunarea festivă consacrată celei de-a 26-a aniversări a Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. La Adunare au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., general-colonel Ion Ioniță, ministrul forțelor armate, Ion Stănescu, președintele Consiliului Securității Statului, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, reprezentanți ai unor instituții centrale și organizații obștești, generali și ofițeri activi și în rezervă, veterani din războiul antifascist, reprezentanți ai gărzilor patriotice și ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, oameni de știință și cultură, oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile bucureștene, ziariști. Au luat parte, de asemenea, atașați militari ai misiunilor diplomatice acreditate la București. Despre Ziua Forțelor Armate a vorbit general-colonel Sterian Țîrcă, adjunct al ministrului forțelor armate. In cadrul adunării festive au rostit cuvîntări de salut vna. Marin Enache, secretar al Comitetului de partid al Uzinelor „23 August", Spiridon Mihalache Constantin, membru al Biroului Comitetului U.T.C. al sectorului 4, general-locotenent în rezervă Ilie Antonescu, veteran din războiul antifascist, care au evocat tradițiile glorioase ale armatei, dragostea și stima pe care întregul popor o poartă armatei noastre socialiste. In încheierea adunării festive, Ansamblul artistic al Forțelor Armate a prezentat un bogat program de cintece și dansuri. (Agerpres) Depuneri de coroane La Vaslui Ieri, a avut loc la Vaslui, cu prilejul sărbătoririi Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România, solemnitatea depunerii unor coroane și jerbe de flori la placa comemorativă a eroilor români căzuți în lupta pentru eliberarea patriei. La solemnitate, au participat tovarășii Gheorghe Puni, secretar al Comitetului județean de partid, Constantin Luca, prim-secretar al Comitetului orășenesc Vaslui P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc, Alexandru Călinoiu, membru supleant al biroului Comitetului județean de partid, Ioan Sîrbu, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Nicolae Butoi, ofițer, numeroși oameni ai muncii din orașul Vaslui. in acordurile Imnului eroilor, interpretat de fanfară, are loc ceremonia depunerii unor coroane și jerbe de flori din partea Comitetului județean de partid și a Consiliului popular județean, a unor organizații județene de masă și obștești, a întreprinderilor din oraș, a pionierilor. După un moment de reculegere o gardă de onoare, urmată de o formațiune a gărzilor patriotice defilează prin fața reprezentanților organelor puterii locale de partid de stat, a cetățenilor. La Bîrlad și în municipiul Bîrlad avut loc, ieri, cu prilejul Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România, solemnitatea depunerii unor coroane și jerbe de flori la mormîntul eroilor români și sovietici din cimitirul „Eternitatea" și la placa comemo (continuare în pag. a 3-a) Din viața*,* și din cârje numiiÂS lila de calendar ne informează că la 26 octombrie Universitatea ieșeană (cea mai veche din țără) își sărbătorește virsta-i matusalemică: 110 ani de la înființare ! In adevăr, „nedespărțit de viața culturală a țării, lașul își dobîndește faima și bunul renume și datorită tradițiilor științifice, exprimate prin lupta pentru un învățămint legat de interesele poporului și printr-o multilaterală activitate de cercetare care avut adeseori un autentic o caracter de pionierat“. Răspunzind la întrebarea unui reporter, care solicita profesorului Ion Creangă o clarificare științifică a termenului Universitas, actualul rector al Universității de la Iași formula următorul răspuns: „Prin Universitate, la începuturile ei, in evul mediu, cind și știința era mai putină, se înțelegea totalitatea studiilor superioare și a rezultatelor acestor studii, a tuturor cunoștințelor omenești“. Oricum, trecînd peste termenii etimologici, la 110 ani de la înființarea prestigioasei instituții, amintim cititorului că, inaugurată solemn de Alexandru Ioan Cuza, la data de 26 octombrie 1860, Universitatea ieșeană este prima universitate românească. întemeierea ei, ca urmare a dezvoltării Țărilor Române, corespundea vederilor progresiste ale intelectualilor epocii, în frunte cu Mihail Kogălniceanu, primul ministru și principalul sfetnic al Domnului. Ea însemna ridicarea pe o treaptă superioară a învățămintului din Iași, reprezentat, în prima jumătate a veacului al XlX-lea, prin Academia Mihăileană (1835) și, încă Înainte de aceasta prin Școala de ingineri In limba română, înființată în 1813 de Gheorghe Asachi In cadrul Academiei Domnești, care continua la rîndul ei, intr-un anumit fel, cele mai bune tradiții ale invățămîntului Seminarului Vasilean. Bucuria din inimile patrioților care vedeau odată cu Înființarea Universității împlinirea unui vis scump, n-a putut ascunde insă greutățile materiale ce aveau să însoțească mereu Universitatea ieșeană, pină in anii puterii populare. In aceste condiții, cu imensă trudă, cărturari luminați, profesori ai Universității au reușit, adesea folosind mijloace materiale personale, să întemeieze laboratoare, biblioteci, să tipărească publicații științifice de autentic interes. La Universitatea din Iași, Grigore Cobălcescu (întemeietorul geologiei și paleontologiei în tara noastră), Petru Poni (om de știință care pune bazele cer- VALER MITRU i continuare în pag. a 3-a)