Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)
1971-01-26 / nr. 907
> 4 *) ■s Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. Anul III, nr. 907 Marți, 26 ianuarie 1971 și al Consiliului popular județean 4 pagini, 30 bani 1966-1970, un cincinal bogat în realizări, o treaptă spre noi succese In cincinalul 1966—1970 au fost asimilate și realizate sute de produse, tipuri, modele, produse care n-au existat înainte în nomenclatorul industriei vasluiene. La capătul a cinci ani de eforturi, susținute cu grijă de conducerea partidului și statului nostru, prin alocarea unor importante fonduri de investiții, înregistrăm nu numai cifrele unui bilanț Îmbucurător, ci și noile dimensiuni atinse de volumul produselor realizate la Vaslui. ! . In pagina a 3-a a ziarului nostru, vă prezentăm, in imagini, cîteva din succesele obținute în județul nostru în anii cincinalului. După un an, la Pogana... în moșind, oamenii cătau cu ochi iscoditori spre tânărul cu statura atletică, care, în ciuda atenției ce i se acorda, privea cu deosebit interes dealurile aride și sterpe din vecinătatea șoselei. Era liniște și glodurile tuturor, aproape fără voie se frămintau lntr-o singură Întrebare: „Cine o zir. — Mergeți la... Tresări, își aminti că pe foaia de repartiție era trecută Intr-adevăr, localitatea Pogana. — Da — răspunse el, după un timp. Tăcu, fixindu-și privirea Intr-aiurea. In tot acest timp, autobuzul rula pe asfaltul abia turnat. — Gata, aici se termină — spuse, ca din senin, vechinul. — Ce se termină ? — Asfaltul, nu la el vă gândeați ! Pini aici a ajuns, dar peste o lună intră în sat. ” Tânărul zîmbi, își spuse că oamenii din partea locului au un fel al lor de a vorbi cu oaspeții. — Am ajuris. . Din autobuz, tânărul inginer Octavian Lefter, pentru că despre el este vorba, cobori o dată cu seara. Pentru moment își lăsă cele două geamantane și privi în lungul drumului. Priveliștea ce i se desfășura nu era deloc neprimitoare, dar nici nu avea darul să-l entuziasmeze. „Poate din pricina serii“ — își zise. Porni în direcția în care bănuia că se află centrul comunei. — Dar Încotro ? Omul acela, vecinul din autobuz nu plecase. Stătuse locului, urmărindu-l cu privirea, și-și dăduse seama că tânărul nu cunoștea localitatea. — La cooperativă ! — A, sunteți inginerul cel nou ! ? — Da. De unde știi ? — Cum să nu, ne-a comunicat și omul înainte Direcția — clipi din ochi, intr-un fei anume. Peste puțin timp, avea să facă cunoștință cu inginerii unității Gh. Lesne și V. dorici, care l-au primit cu multă căldură și dragoste, ca pe un tovarăș așteptat, ca pe un coleg adevărat. S-au împărtășit primele impresii, a primit primele sfaturi. Și timpul a trecut, iarna biciuindu-i miile de șlichiuri ale Crivățului, vara dogorindu-i și arzindu-i fruntea — o veritabilă metaforă a călirii... Nu de puține ori, In vie, ca și In grădina de legume l-am întîlnit și noi, veșnic preocupat de ceva important, care „nu suferă aminare“. L-am întinna și deunăzi, la sediul cooperativei, după un an de zile de la sosirea lui, a plecat peste registre și planuri, meditînd asupra unor cifre, ori poate asupra unor metode noi ce se cer aplicate și aici, la Pogana, in satul cu oameni harnici care pe zi ce trece, se con C. BUJOR (continuare in pag. a 2-a) Colectivul de muncă al întreprinderii comunale Bîrlad este binecunoscut în rîndul cetățenilor municipiului, pentru activitatea rodnică pe care o desfășoară. Astfel, întreprinderea contribuie permanent la creșterea prestigiului orașului, îndeplinindu-și și depășindu-și ritmic sarcinile de plan. Din cadrul acestui harnic colectiv fac parte și montorii Dumitru Paisa și Octavian Moșu, pe care si grația vedeți în fotoexecutînd de mai jos, montarea motoarelor în secția compresoare. Manifestări dedicate Unirii Principatelor Române Unirii Principatelor, „actul energic al întregii națiuni române", de la înfăptuirea căreia am sărbătorit, duminică, 24 ianuarie, împlinirea a 112 ani, i-au fost dedicate, și în județul nostru, numeroase manifestări cultural-artistice, prilej de rememorare a unui glorios capitol din istoria neamului, de cinstire a luptei celor mai progresiste forțe din generația dîrză și entuziastă a epocii unioniste. Casa de cultură din Negrești a organizat un concurs gen „Cine știe cîștigă" pe tema Unirii urmat de un spectacol al artiștilor amatori. La Bîrlad, Insula Liceului nr. 2, a avut loc un frumos program artistic, susținut de elevii clasei a VIII-a B, îndrumați de profesoara Lucia Pușcașu, program închinat de micii artiști amatori Unirii Principatelor. In comunele și satele județului, la cămine culturale și în școli, au avut loc, de asemenea, manifestări consacrate istoricului act înfăptuit la 24 ianuarie 1859. La căminele culturale din Hurdugi și Stăniilești, au avut loc expuneri privind formarea statului național român. La Stănilești, formația corală din localitate, dirijată de Ion Pîndaru, a susținut un program cuprinzînd cîntece inspirate din evenimentul Unirii, iar formația de teatru, condusă de Elena Idriceanu, a prezentat spectatorilor dramatizarea povestirii lui Ion Creangă „Moșlom Roată și Unirea". Un simpozion „Unirea Principatelor" a avut loc la Vutcani, cu concursul profesorilor Constantin Florea, Emil Gobjilă și V. Vicol. Expuneri, simpozioane, urmate de programe artistice ale artiștilor amatori au avut loc la Berezeni, Fălciu, Zorleni, Ivănești, Vinderei și în alte comune ale județului. Ședința Consiliului de Stat In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii ședința Stat, prezidată Consiliului de de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat și președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naționale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste proiecte despre examinare decrete, primite din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat. „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de prietenie, Stat — Tratatul de colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polonia, al faptului că intre țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, in anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decit să consemneze această realitate, creind baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria oglindește relațiile de bună vecinătate și de colaborare îndelungată dintre țările noastre. Această colaborare și prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică; ea s-a manifestat in lupta comună pentru scurtarea jugului stăpînirii străine, pentru independență națională și socială. In anii construcției socialiste prietenia și colaborarea dintre România și Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deosebit de cordiale și amicale. Ele se bazează pe dorința comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre și dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părți a lumii într-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cit și cel cu Bulgaria, sunt rezultatul politicii consecvente a partidului și guvernului României socialiste de dezvoltare a relațiilor de colaborare și cooperare cu toate statele socialiste; noi vedem în întărirea colaborării și cooperării multilaterale cu toate țările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, a întăririi economice bunăstării fiecărui și ridicării popor, a dezvoltării independente a fiecărei națiuni socialiste și, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat așează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relațiile dintre România, pe de o parte și Polonia și Bulgaria pe de altă parte, avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securității in Europa, la dezvoltarea colaborării și prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate și să ratifice aceste tratate". Consiliul de Stat a adoptat în unanimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, precum și decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiectelor respective, următoarele decrete: decretul privind autorizarea și funcționarea în Republica Socialistă România a reprezentanțelor, firmelor comerciale și organizațiilor economice străine; decretul privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor; decretul pentru modificarea Decretului nr. 210/ 1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase, precum și decretul pentru modificarea Legii nr. 16/1968 privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii Române de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauților, reîntoarcerea astronauților și restituirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, precum și Acordul comercial dintre Republica Socialistă România și Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate și avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. Chemare la întrecere către toate cooperativele agricole de producție din județul Vaslui Întruniți în adunarea generală a cooperativei agricole din Huși, delegații membrilor cooperatori au făcut o analiză amplă a activități desfășurate in 1970, constatînd că s-au obținut importante succese in producție. Aceasta constituie un prilej de mîndrie pentru conducerea cooperativei, pentru toți membrii cooperatori. Răspunzînd chemării la întrecerea socialistă lansată anul trecut de cooperativa agricolă din Pochidia, membrii cooperatori, sub conducerea organizației de partid și ajutați de organele agricole județene, amplificîndu-și eforturile, au obținut producții superioare celor planificate, depășindu-se unii indicatori de plan, deși condițiile climatice au fost mai puțin favorabile. Poducțiile au fost depășite cu 21 la sută la porumb și cu 8 la sută la grîu. In legumicultura s-au obținut 300 mii lei venituri peste plan. Succesele înregistrate în anul trecut ne dau garanția că în cooperativa noastră sînt create condiții pentru a înregistra o creștere continuă a producției. Luînd în dezbatere cifrele planului de producție pe anul 1971, adunarea generală este convinsă că baza materială de care dispune cooperativa agricolă, experiența bogată căpătată de membrii cooperatori, de mecanizatori și specialiști, constituie premise care asigură realizarea integrală a indicatorilor de plan. In acest sens, ne vin în ajutor condițiile materiale și cadrul organizatoric care nu s-au creat prin măsurile adoptate de partid, pentru îmbunătățirea activității în agricultură, in spiritul Expunerii tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, însuflețiți de perspectivele luminoase deschise de către Congresul al X-lea al partidului și de apropierea celei de-a 50-a aniversări a creării P.C.R., adunarea generală, exprimînd dorința vie a tuturor cooperatorilor, adresează cooperativelor agricole din județul Vaslui chemarea la întrecerea pentru realizarea și depășirea următorilor indicatori de plan : - In sectorul vegetal , prin aplicarea consecventă a tehnologiilor specifice, participarea activă a tuturor membrilor cooperatori la executarea la timp și de bună calitate a lucrărilor ne angajăm ca, la cultura griului, de pe cele 500 hectare cultivate, să obținem un spor de producție de 50 tone, revenind cite 2100 kg. in medie la hectar, față de 2.000 planificat. La porumb, vom realiza 143 tone peste plan, revenind o depășire medie de 250 kg. la hectar. La cultura cartofului vom obține peste plan cite 3000 kg. la unitatea de suprafață. In legumicultura, de pe cele 90 de hectare, vom realiza în plus 40 tone ceapă, 42 tone ardei, 120 tone roșii și alte legume, din a căror valorificare vom realiza un venit suplimentar de peste 300 mii lei. Din viticultură vom da peste plan o producție de 131 tone struguri, ceea ce înseamnă un spor de 700 kg. la hectar, față de plan. In sectorul zootehnic , ne propunem să obținem, in medie de la cele 301 vaci furajate, o producție de 2000 litri de lapte, de la fiecare vacă față de 1900 cit este planificat. Vom livra statului 350 capete de porci grași, cu 50 mai mult decât prevede planul. Prin valorificarea tuturor produselor ce se vor obține suplimentar, cooperativa noastră va realiza în plus un venit de 1.100.000 lei, contribuind la consolidarea unității și creșterea veniturilor membrilor cooperatori. Ne exprimăm hotărîrea de a munci cu însuflețire, pentru a da viață sarcinilor ce ne revin în noul cincinal, și să înfăptuim exemplar indicațiile cuprinse în Expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, cu privire la îmbunătățirea activității in agricultură. de Asigurăm Comitetul județean partid, conducerea superioară a partidului, personal pe tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, că vom îndeplini exemplar toate angajamentele ce ni le-am asumat. Consiliul de conducere al C.A.P. Huși în pagina a 2-a Adunarea generală a scos în evidență noi posibilități de sporire a producției RĂSPUNSUL GUVERNULUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA LA AIDE-MEMOIRE-UL GUVERNULUI FInLANDEI După cum s-a anunțat, la sfârșitul lunii noiembrie 1970, guvernul Finlandei a dat publicității un Aide-memoire care sugerează inițierea unor consultări cu privire la organizarea conferinței de securitate cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei, în vederea trecerii la schimburi de vederi în această chestiune în cadrul unor reuniuni multilaterale la Helsinki. Documentul a fost adus la cunoștința guvernului român pe cale diplomatică. La 31 decembrie 1970, guvernul Republicii Socialiste România a dat guvernului Finlandei răspunsul verbal de principiu la problemele prezentate în Aide-memoire-ul finlandez. La 25 ianuarie 1971, Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București, a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe și i s-a remis răspunsul scris al guvernului Republicii Socialiste România la Aide-memoire-ul guvernului Finlandei. După ce se subliniază că propunerile conținute in documentul finlandez au fost examinate cu atenție de guvernul român, în răspuns se arată: „România desfășoară o intensă activitate pentru îmbunătățirea pe toate planurile a relațiilor de bună vecinătate intre toate statele continentului european, pe baza principiilor unanim recunoscute ale suveranității și independenței naționale, egalității in drepturi, neamestecului in treburile interne și avantajului reciproc, a respectării dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, corespunzător intereselor și aspirațiilor sale vitale. In concepția guvernului R.S. România, securitatea europeană reclamă un sistem de angajamente clare din partea tuturor statelor, precum și de măsuri concrete care să ofere fiecărui stat garanția deplină că se află la adăpost de orice primejdie de agresiune sau de orice alte acte de folosire a forței sau de amenințare cu forța și să asigure dezvoltarea lor pașnică intr-un climat de destindere, înțelegere și colaborare. Pentru înfăptuirea acestui deziderat, după părerea guvernului român, în prezent este necesar să se treacă neîntîrziat, fără nici un fel de condiții prealabile, la pregătirea practică și convocarea conferinței pentru securitate și colaborare în Europa. Consultările întreprinse de guvernul român îndreptățesc aprecierea că sunt întrunite condițiile pentru ca, paralel cu continuarea contactelor bilaterale, să se abordeze problemele concrete ale pregătirii (continuare fa pag. a 4-a) ÎÎN UNITĂȚILE C.E.C. DESERVIRE PROMPTA SI CIVILIZATA I n cadrul unor consfătuiri cu cititorii, precum și în scrisori sosite la redacție, ni se solicită informații referitoare la prestările efectuate de Casa de Economii și Consemnațiuni pentru marele public. Iată că dăm urmare imediată acestor solicitări prin publicarea interviului realizat cu tov. I. Sîrghie, directorul Direcției județene Vaslui a G.E.C. — Prin alte unități proprii și mandatare asigurați deservirea publicului din satele, comunele și orașele județului nostru ? — In prezent, în județul Vaslui deservirea marelui public se realizează prin 183 unități proprii: filiale și agenții orășenești, ghișee pentru plata produselor pe lângă filiale care deservesc 4—6 comune limitrofe orașelor, agenții comunale C.E.C., ghișee cu gestiuni în marile întreprinderi, unități mandatare cu gestiune în orașe și la sate, unități poștale, mandatari cu borderou de legătură, ultimii existînd intr-un număr însemnat de întreprinderi și instituții. In anii 1969 și 1970, am mai înființat unități proprii C.E.C. la centrele de comună: Costești, Delești, Poenești, Roșiești, Dragomirești, Dănești. Am autorizat efectuarea de operațiunii C.E.C. la o serie de unități poștale, am înființat noi ghișee cu gestiune și am acordat împuterniciri unui număr însemnat de mandatari C.E.C. . Prin înființarea acestor noi unități au venit în sprijinul populației de la sate. Să ne oprim puțin la efectele acestei măsuri. — Mai întâi au fost făcute o serie de analize și consultări cu depunătorii la C.E.C. de la sate. Analizele le-am efectuat în colaborare cu organele administrative locale și cu consultarea comitetelor comunale de partid. A reieșit că unii producători agricoli întîmpinau unele greutăți în deservire, deoarece, pentru a efectua operațiuni Interviu consemnat de VIOREL LIVEANU (continuare In pag. a 2-a) uiHtiiniin/imt/i/m/uiHinHtimmtiifiH/ffiin Pe teme cetățenești ♦ *