Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)
1971-05-04 / nr. 991
\ J VREMEA NOUĂ (urmare din pag.i torilor români o reflectare a hotăririi de a lupta cu orice risc împotriva forțelor reacțiunii capitaliste din toate țările). P.C.R. s-a angajat cu toate forțele sale în sprijinul celor mai înalte idealuri ale omenirii, îmbinînd lupta internă pentru bararea ascensiunii fasciste cu solidaritatea față de lupta internațională împotriva celui mai barbar dușman al omenirii. Practic n-a existat eveniment, moment al luptei din alte țări ,împotriva fascismului, la care proletariatul român, forțele progresiste conduse de partid să nu-și manifeste solidaritatea. Creșterea în amploare și profunzime a proceselor revoluționare în perioada antebelică a fost puternic marcată de ridicarea popoarelor pentru împiedicarea imperialismului de a dezlănțui noi războaie, de a infringe prin forță cuceririle progresiste. Un capitol important al istoriei partidului nostru din acei ani este sprijinul acordat luptei poporului chinez pentru eliberarea socială și națională. Se știe că un grup de români a luptat în rîndurile armatei populare chineze, iar în țară s-au desfășurat ample acțiuni de solidaritate. „Scînteia", organul Comitetului Central al P.C.R., scria în acea perioadă: „E de datoria revoluționară muncitorimii să răspundă eroicilor luptători ai revoluției chineze; muncitorii și toate păturile lucrătoare din România trebuie să ducă o luptă viguroasă pentru apărarea revoluției chineze, făcînd întruniri, demonstrații de protest împotriva intervenției imperialiste în China, luptînd împotriva pregătirilor de război, împotriva planurilor de nimicire a Chinei revoluționare". P.C.R. a susținut cu fermitate lupta popoarelor pentru libertate, democrație și independență națională, a mobilizat oamenii muncii, întreg poporul român la acțiuni de sprijinire a popoarelor amenințate sau cotropite de agresori. O adevărată epopee a spiritului internaționalist al comuniștilor, al antifasciștilor din România a fost participarea la lupta pentru apărarea Spaniei republicane. In întreaga țară s-au format și au desfășurat o intensă activitate comitetele pentru apărarea Spaniei. In sprijinul cauzei drepte a forțelor republicane, oamenii muncii, în frunte cu comuniștii, au demonstrat în repetate rînduri în fața legației spaniole din București. Concomitent, în fața legației germane s-au organizat demonstrații de protest cerînd încetarea imediată a intervenției hitleriste în republica spaniolă. După cum este binecunoscut, peste 500 de voluntari, comuniști, antifasciști au plecat în Spania, înrolîndu-se în unități militare internaționale și încadrîndu-se în eroica luptă a poporului spaniol împotriva lui Franco și a sprijinitorilor săi, Hitler și Mussolini. In luptele pentru apărarea Spaniei republicane, pentru democrație și pace au căzut eroic mulți fii ai poporului nostru. In anii care au premers izbucnirii celui de-al doilea război mondial, consecvent poziției sale internaționaliste, proletariatul român și importante alte pături sociale, sub conducerea P.C.R., s-au ridicat împotriva hitlerismului cotropitor declanșînd largi acțiuni de solidaritate cu cauza popoarelor cotropite sau amenințate de fascism. Anexarea Austriei de către Germania hitleristă în martie 1938, a provocat în rîndurile opiniei publice din România, la fel ca în alte țâri, o puternică indignare și îngrijorare. Comuniștii din țara noastră au înfierat agresiunea, au chemat masele muncitoare la acțiuni de solidaritate cu poporul din această țară. La București, Iași, Cluj și în alte localități au avut loc adunări populare de protest împotriva Anschlussului. In broșura intitulată "München - o crimă la adresa păcii", P.C.R. a demascat desmembrarea Cehoslovaciei în septembrie 1938. „Crima de la München, — se arată în broșură - se încadrează în lunga listă de capitulări față de provocatorii de război ai fascismului internațional. După cotropirea Austriei, Cehoslovaciei și Poloniei de către hitleriști, în fața pericolului ce plana asupra României de a împărtăși aceeași soartă, P.C.R. sublinia necesitatea ca întreg poporul să se unească într-un singur front contra lui Hitler și aliaților săi, declarînd că: „comuniștii vor lupta cu arma în mînă în primele rînduri". O dată cu izbucnirea celui de-al doilea război mondial, patrioții voluntari au luptat împotriva hitlerismului german și a coaliților lui în cadrul mișcării de rezistență, nu detașamente de partizani într-o serie de țări europene. In Franța, în perioada ocupației hitleriste, alături de patrioții francezi, s-au încadrat în lupta antifascistă mii, zeci de mii de proletari, de democrați din alte țări. Printre aceștia nu puțini au fost comuniști, antifasciști din România care au dat dovadă de curaj și bărbăție în cadrul mișcării internaționale din Paris, Marsillia și din alte numeroase locuri. Eroi ca : Nicolae Cristea, Olga Bancic, Călin Ion și mulți alții au căzut alături de patrioții francezi în lupta crîncenă împotriva cotropitorilor hitleriști. Patrioți români au participat la mișcarea de rezistență antifascistă pe teritoriul Cehoslovaciei, Iugoslaviei, Bulgariei. Remarcabile în semnificația lor, au fost acțiunile de rezistență organizate și conduse de P.C.R. împotriva războiului antisovietic, participarea a nenumărați patrioți români, atît în cadrul Armatei Sovietice cît și în cadrul detașamentelor de partizani, la luptă împotriva ocupanților hitleriști. Este greu, desigur, să treci în revistă fie chiar și enunțiativ toate momentele importante prin care s-a vădit în practică, în acțiune, spiritul internaționalist al comuniștilor români. Ne sunt scumpe tradițiile internaționaliste pe care le-am evocat. Ele demonstrează cu pregnanță poziția înaintată pe care s-a situat partidul nostru în toată perioada celor 50 de ani de eroică existență a sa. Continuînd tradițiile, ridicîndu-le pe o treaptă superioară, iar astăzi conducînd cu succes opera de construcție socialistă, concentrîndu-și eforturile asupra perfecționării continue a procesului de edificare a socialismului în țara noastră, P.C.R. își îndeplinește o înaltă îndatorire față de poporul român și în același timp se achită de obligația fundamentală față de clasa muncitoare internațională, își aduce cu cinste propria contribuție la întărirea forțelor materiale ale socialismului în lume, la demonstrarea superiorității acesteia. Detașament activ al mișcării revoluționare contemporane, partidul nostru așează, așa cum a făcut de-a lungul întregii sale istorii de o jumătate de veac, spiritul internaționalismului proletar la temelia dezvoltării relațiilor sale de colaborare tovărășească cu toate țările socialiste, solidaritatea strînsă cu toate forțele progresiste, democratice și antiimperialiste de pretutindeni. O SARCINĂ DE PRIMĂ URGENȚĂ PENTRU PODGORENI: Terminarea tuturor lucrărilor în vii! Pînă la ora actuală, toate lucrările în plantațiile viticole ar fi trebuit să fie terminate. Din situațiile centralizate pe județ, precum și din verificările făcute în cooperativele agricole, rezultă însă că treburile abia s-au efectuat pe 10.000 de hectare din cele peste 11.000 planificate. Unități cum sunt cele din Dumești, Oșești, m .Cetățiga, Tăcuta, Bâlaiu, Vinderei și Vulcani aveau de efectuat această lucrare pe suprafețe destul de mari, în urmă cu cîteva zile. Este cunoscut apoi că soarta recoltei de struguri depinde în bună măsură de lucrări ca cercuitul și legatul viei Or, și aceste operații erau efectuate, nu cu mult timp în urmă, pe numai 7.270 de hectare din 1.185 prevăzute. Principala cauză a restanțelor înregistrate constă în neparticiparea tuturor cooperatorilor la muncă. In mod deosebit, astfel sînt întîrziate la de lucrări Bădeni, Văleni de Vaslui, Bălteni, Albești, Vetrișoaia, Oltenești, Ibănești, Bozia, Obîrșeni. In aceleași unități este întîrziată și instalarea mijloacelor de susținere, fapt care atrage după sine restanțe la arat și la efectuatul „sapei mari“. Situația necorespunzătoare existentă în unele plantații viticole proprietate obștească obligă la folosirea tuturor tractoarelor viticole existente. De asemenea, în plantațiile mai vechi, este bine să se lucreze solul și cu plugurile cu tracțiune animală, întrucît arăturile au fost efectuate pe numai 3.418 hectare din peste 6.100 prevăzute. Găsim necesar să precizăm că cele mai întîrziate sînt unitățile din Sfatul specialistului Băcești, Avrămești, Gugești, Laza, Lălești, Lusica Banului, Miclești, Poienești, Tăcuta. O altă problemă o reprezintă dezvoltarea patrimoniului viticol, în primăvara acestui an fiind prevăzută plantarea unei suprafețe de 708 hectare. Timpul ar fi permis ca, în fiecare unitate, această lucrare să fie încheiată. Totuși, la începutul săptămînii curente, erau plantate abia 636 de hectare, restante fiind cooperativele din Vaslui, Averești, Delești, Tăcuta, Vinderei și Iana. In alte unități, printre care cele din Iana, Ibănești și Vinderei, nu au fost însămînțate taluzurile, cu amestecul de ierburi și leguminoase perene, în scopul consolidării acestora. In anul precedent, toate plantațiile viticole din județ au avut de suferit, trecînd printr-un greu examen, în ceea ce privește asigurarea apei pentru prepararea soluțiilor necesare stropirilor reclamate de puternicul atac de mană. S-ar fi cuvenit ca, din această situație, să se fi tras pretutindeni maximum de învățăminte. In unele locuri așa s-a și întîmplat. In altele, în schimb, sțCQope £a,tineli‘ chip. Bogdănița, Vaslui, Sîrbi și Vinderei constituind un rău exemplu în acest sens, se amină în mod nejustificat începerea construirii bazinașelor în care urmează să fie preparate soluțiile pentru stropit. Iată cum, lucrările hotărîtoare pentru producția de struguri din anul curent sunt în chip inadmisibil neglijate. Este bine ca în fiecare dintre cooperativele agricole la care ne-am referit să se adopte neîntîrziat măsuri pentru aducerea tuturor lucrărilor la zi. Concomitent să se repare — fie prin atelierul mecanic intercooperatist, fie prin atelierele stațiunilor de mecanizare a agriculturii — — toate vermorelele defecte existente in unitățile deținătoare de plantații viticole. Ing. CONST. NEAMȚU șeful serviciului producție viticolă și material săditor din cadrul întreprinderii vie-vin Cheia succeselor viitoare (urmare din pag. 1) a înlocuit un produs similar din străinătate. După o muncă intensă de studii, noi am reușit să găsim o variantă nouă, care să se poată executa la noi, și să facă în același timp față și cerințelor tehnice ale laminorului de la „Republica“. In decursul acestui an, colectivul nostru va mai asimila încă un rulment, tot pentru autocamioanele românești, un rulment cu o construcție interioară diferită de ceea ce am făcut noi pînă în prezent. Rulmentul este proiectat și la această oră se află în faza de proiectare a S.D.V.-urilor și a tehnoiei de execuție. Sperăm că pînă la s^rșitul anului să trecem la fabricația lui de serie". Ing Dumitru Silion : „In afară de asimilarea de noi produse, ne preocupăm și de perfecționarea celor existente. M-aș referi la rulmentul destinat ambreajului de la autocamioane, la care am îmbunătățit blindajul, întrucît varianta veche avea unele deficiențe care favorizau scurgerea vaselinei. Varianta nouă a eliminat acest neajuns. Așteptăm de fapt, și confirmarea beneficiarilor care au echipat niște autoturisme cu rulmentul nostru astfel îmbunătățit. Și această variantă este tot o creație a colectivului bîrlădean". RED. Ce legătură există între activitatea de cercetare care se desfășoară, după cite știm, în uzină, și politica de înnoire a produselor ? Ing. Dumitru Silion : „Pentru a putea merge pe linia asimilărilor de noi produse a fost necesar să abordăm o serie de probleme teoretice în construcția de rulmenți. Astfel, am făcut, de exemplu, un studiu privind construcția interioară la rulmenții oscilanți, studiu deja definitivat. Urmează doar să se decidă de către conducerea fabricii trecerea la proiectare și execuție". Ing. Ion Bangu : „îmbunătățirea continuă a calității produselor noastre este asigurată în prezent și printr-o serie întreagă de teme de cercetare. Avem relații de colaborare cu cîteva institute din țară, cu ajutorul cărora am reușit să abordăm cîteva probleme mai greoaie. Una dintre ele este și aceea a zgomotului rulmenților, problemă încă nelămurită în întregime pe plan mondial. Noi sperăm însă ca în urma studiilor proprii, într-un viitor apropiat să aducem îmbunătățiri substanțiale rulmenților. Apoi, o dată cu extinderea fabricii vom intra în posesia unor mașini mai moderne și mai multe cu ajutorul cărora să putem determina o serie de parametri calitativi: mașini de încercat, aparate de controlat temperatura în timpul funcționării rulmenților etc. RED. Ce plan de perspectivă aveți în direcția înnoirii produselor în actualul cincinal ? Ing. Dumitru Silion: „Reînnoirea continuă a producției de rulmenți, pe baza asimilării de noi tipuri sau pe baza îmbunătățirii calitative a celor actuale, nu o privim ca pe o sarcină de moment. Noi va trebui să ne situăm tot timpul la nivelul comparabil cu produsele similare străine. Și de aceea, atenția ne este îndreptată spre o permanentă căutare de soluții optime în construcția de rulmenți. In prezent am putea spune că în afara produselor clasice pe care trebuie să le asimilăm în anul viitor, vom mai asimila și un număr de rulmenți speciali pentru autocamioanele românești, aproximativ 8 tipuri. Fiind vorba de niște rulmenți speciali se vor ridica desigur noi probleme, însă prin cercetarea proprie și prin experiența colectivului nostru o să reușim să le rezolvăm". RED. Aveți în fabricația curentă circa 270 tipuri de rulmenți. Cîți ani credeți că veți putea merge de aici înainte fără să le schimbați ? Ing. Ion Banga: „Rulmenții pe care-i fabricăm astăzi sînt niște tipuri clasice la care nu se va putea renunța, deocamdată, cu toate progresele tehnicii. Se produc în lume circa 100 000 tipuri de rulmenți. Nu știm aite tipuri o să abordăm în următorii 10—20 de ani, un lucru este însă cert: principala noastră preocupare trebuie îndreptată spre creșterea capacității portante a rulmenților, a durabilității. In domeniul construcției de rulmenți, unde nu se pot adăuga prea multe lucruri, ca să poți spune că ai scos un produs nou, esențialul constă în creșterea calității, a indicilor de comportare în sarcină a rulmentului. După părerea mea, schimbări sunt posibile însă în calitatea oțelurilor, în prelucrarea lor, în obținerea unor clase de precizie mai ridicate, în aspectul comercial, în construcția interioară, în înlocuirea materialului folosit la colivii. Rulmentul însă ca dimensiune și formă va rămâne același. Din aceste tipuri de rulmenți, noi vom ridica în anii ce urmează, clasa de precizie, în prezent producînd doar rulmenți de clasă normală. RED. Ceea ce se desprinde din discuția purtată la Fabrica de rulmenți este tendința pozitivă de a axa cercetarea pe problemele majore ale dezvoltării producției, de a facilita o legătură directă intre cercetare — producție prin existența unui laborator uzinal de încercări, prin contractele încheiate cu diverse institute de cercetare. Dată fiind importanța deosebită a acestui sector de activitate — asimilarea de produse noi și modernizarea celor existente — sugerăm conducerii fabricii întărirea acestui compartiment de concepție cu cadre noi, eventual prin redistribuire. Fiindcă, cu cit vom reuși să mărim mai repede numărul de produse competitive, cu atît se vor cuceri mai multe piețe de desfacere, se vor crea noi posibilități de sporire a volumului producției și respectiv a beneficiilor. Vești din țară .Pornind de la faptul cunoscut că schimbările brusce intervenite în presiunea atmosferei influențează direct factorul „timp de reacție“, esențial în evitarea accidentelor de muncă sau rutiere, medicul Emil Selișcan, șeful cabinetului de protecția muncii de la Uzinele „Tehnofrig" din Cluj, a realizat un aparat original care semnalizează automat aceste schimbări prin avertizoare sonore și luminoase. Avertizorul barometric are o largă aplicabilitate în industrie și transporturi. Pe malul lacului de acumulare de la barajul hidrotehnic Secu, la poalele Semenicului, a fost terminată construcția unei frumoase baze de agrement turistic, denumită „Șura ortacului“. Un restaurant cu bucătărie specială, un camping cu 10 cabane, un debarcader cu bărci, locuri pentru parcarea autoturismelor — iată cîteva din atracțiile pe care le oferă noua zonă turistică. A fost dat în folosință Hanul Ilișești, în pitoreasca pădure aflată pe șoseaua națională Suceava — Gura Humorului. Construit în stilul specific arhitecturii populare bucovinene, noul obiectiv turistic dispune de un hotel cu 22 camere, dotate cu mobilier rustic, un restaurant cu terasă, încălzire centrală și apă curentă. Anual, aici vor putea fi găzduiți peste 16.000 turiști. Aproape două vagoane de fier vechi, colectat într-o singură săptămînă, 17 hectare împădurite, 7.000 pomi 380 ha islaz fructiferi plantați și sunt realizările curățate acestea de pe șantierele muncii voluntar-patriotice ale tinerilor din orașele și satele județului Vrancea. (Agerpres) * * * Fabrica de cabluri și materiale electroizolante București , vedere parțială a modernelor mașini de înfumiat cabluri telefonice Roadele cooperării In prezent, 142 de cooperative agricole de producție colaborează cu unități agricole de stat în ceea ce privește creșterea păsărilor pentru ouă, iar alte 372 în creșterea păsărilor pentru cărne — acțiune înscrisă în programul de dezvoltare a zootehniei și producției animale. Trustul pentru producția avicolă livrează acestor unități 15.000.000 pui de o zi pentru carne și 2.200.000 puicuțe pentru producția de ouă. La rîndul lor, cooperativele agricole au prevăzut să vîndă unităților contractate pentru aprovizionarea piețelor 14.000 tone carne de pasăre și 190 milioane ouă. Prin creșterea păsărilor de mare productivitate, folosirea asistenței tehnice și a tehnologiilor moderne, cooperativele agricole obțin rezultate asemănătoare celor înregistrate din unitățile avicole de stat. Astfel, numeroase cooperative agricole din județele Ilfov, Constanța, Arad, Bichoor, Mureș, Bacău au livrat pui la 60 de zile în greutate de 1,4—1,5 kg și au obținut în medie peste 220 ouă de la o găină, realizînd însemnate beneficii. De profesie sînt... (urmare din pag. 1) râtăfn altceva decit patru triste personaje ale unei piese, la a cărei premieră nu s-a auzit nici o bătaie din palme. Spectatorii (a se citi opinia publică) au rămas muți de la primul pînă la ultimul act. Ceea ce se învață cu un asemenea prilej rarisim, devine din ce în ce mai bine fixat în memorie , nu putem tolera asemenea grave abateri de la normele morale ale societății noastre socialiste. Nu putem tolera încercările unor indivizi, care „de profesie sînt... fără ocupație“, de a trăi în mod parazitar. Stîrpirea unor asemenea apucături, depistarea și aducerea lor la cunoștința opiniei publice devin, astfel, o datorie pentru fiecare cetățean în parte. In asta rezidă, credem, și rostul publicării în presă a unor asemenea fapte. Aruncarea unui fascicol puternic de lumină într-un ungher întunecos, în care se mai ascund unii indivizi de teapa celor descriși aici, are de cele mai multe ori efectul unei substanțe deratizante. PUBLICITATE întreprinderea pentru livrarea produselor petroliere anunță, în conformitate cu normativul Ministerului Chimiei, anul acesta se va țrne intre 7 și 8 iunie o sesiune de examene pentru obținerea autorizației de instalatori în gaze petroliere lichefiate. Condițiile de admitere la examen și materialele din care vor fi examinați candidații sunt prevăzute în regulamentul de funcționare, art. 46, 48, 49, 59. Examenul va avea loc la sediul I.S.P.P. București, strada General Budișteanu nr. 11 bis, sector 7. Pentru informații suplimentare, doritorii se pot adresa la I.S.P.P. București, serviciul gaze la adresa sus menționată, telefon 174210. 1. G. D. Vaslui angajează i — TEHNICIAN sau MAISTRU APA-CANAL ; — TEHNICIAN sau MAISTRU CONSTRUCTOR, pentru funcția de diriginte șantier, la lucrări de construcții-montaj în antrepriză; — TEHNICIAN sau MAISTRU HORTICOL. Condițiile de angajare sunt cele prevăzute în anexa IV la H.C.M. nr. 1053/1960. PAGINA 3 întreprinderea de morarii Și PANIFICAȚIE BIRLAD angajează pentru secția de panificație din Vaslui 2 GESTIONARI PENTRU PRODUSELE DE PANIFICAȚIE Fabrica de radiatoare și cabluri BRAȘOV șoseaua Cristianului nr. 1—3 angajează, de urgență — tinichigii — cabluri — tîmplari pentru întreținere — muncitori necalificați, care se pot califica prin cursuri de scurtă durată Se asigură cazarea pentru bărbați nefamiliști și o masă la prînz, contra cost. Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968, Turiști!! Ia trecere prin județul Vaslui, aveți prilejul să faceți un popas plăcut în zonele de agrement ale orașelor — VASLUI : Grădina „Gopou“ — BIRLAD : Grădina „Poenița“ și Terasa „Ștrandul Tineretului“ — HUȘI : Campingul „Dobrina“ și Terasa „Recea“ Ambianța deosebit de atractivă, datorită cadrului natural plăcut, ca și calitatea preparatelor și băuturilor alese vă vor atrage aici întotdeauna. I * jf. AGENDĂ BUCUREȘTI MHMCUIUy I MAI PROGRAMUI: ». teori i* 1.06, 1.00 , 14.00, HM, HM, MM, 14.00, i.od-1 4M, buletine dte știri și radiojurnale ; 9.30 Emisiune literară 1945 Muzică din operete * 10.30 Vreau *ă știu ; 11.05 Trei melodii, trei succese : 11.15 1921—1571 Semicentenarul P.C.R. ; 12.00 Muzică ușoară cu George Enache ; 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13.27 Rebus melodii • 14.40 Cîntă ciocîrlie, dntă — muzică populară ; 15.05 100 de legende românești • 16.15 Jocuri românești în prelucrări corale ; 16.30 Muzică ușoară de compozitori din R- S. Cehoslovacă ; 18.00 Orele serii ; 20.05 Zece melodii preferate ; 21.00 Bijuterii muzicale ; 21.30 Revista șlagărelor ; 22.30 Concert de seară ; 22.55 Moment poetic; 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL ÎL La orele 7.00 - 15.00 ; 18.00; 23.00 ; 0.55—1.00 buletine de Știri și radiojurnale ; 6.00—8.10 Program muzical de dimineață ; 8.55 Frumoasă ne este tinerețea — cîntece ; 9.35 Orchestra de muzică populară din Pitești 10.35 Muzică ușoară ; 11.20 Treizeci și cinci de minute în compania muzicii ușoare ; 12.15 Melodii din filme ; 13.15 Concert de prînz ! 14.30 Cartea științifică ! 15.20 Cîntece de viață nouă * 15.30 Radio-școală ! 16.15 Cîntăm tinerețea — muzică ușoară ! 17.05 Din cele mai cunoscute melodii populare : 18.20 Muzica românească convergente în veac. Prezintă Ada Brumaru ? 19.30 Meridiane lirice — George Heym. Emisiuni de A. E. Baconsky g 19.50 Înoapte bună, copii ? 22.30 Universitatea radio ; 23.05 Pagini din opere românești ; 0.27 Suită din opera »Cavalerul Rozelor“ de Richard Strauss. IAȘI MIERCURI, 5 MAI Programul de dimineață ; 6.00 Buletin de știri ; 6.05 Radiomatineu • 6.30 Actualitatea in agricultură ; 7.00 Medicul vă sfătuiește. Programul de seară ; 17.00 Buletin de știri ; 17.1) Pe portativul undelor, melodia preferată : 17.45 Șantierele cincinalului ; 18.00 Personajele operetei. „Culegătorii de stele", de Florin Comișel; 18.30 Descriptio Moldaviae ; 18.50 Partid, lumină vie (program de cîntece) ; 19.00 Radiojurnal ; 19.15 Miniaturi instrumentale ; 19.30 O poveste pentru voi, copii ... „Flori de mai", de I. Maftei ; 19.40 Pe-un picior de plai ; 20.00 Șapte arte ; Cîntec drag moldovenesc; Album de lieduri ; 20.30 Cărți, scriitorii opinii. Amintiri, amintiri (romanțe). 15 minute cu orchestra de muzică populară „Plaiurile Bistriței“ din Bacău f 21.20 Ecran . Cîntă formația vocal-instrumentală »Mondial“. Mari interpreți de operă : Leontyne Price și Nicolai Ghiaurov. MARTI, 4 MAI 10.00~11.00 Teleșcoală 1 18.00 Deschiderea emisiunii. Ateneu. Emisiune de actualitate muzicală j 18.30 Ex-Terra '71. Emisiune-concurs de construcții tehnice pentru pionieri și școlari ; 19.00 Reflectori 19.15 Publicitate ; 19.20 1001 de serii- emisiune pentru cei mici ; 19.30 Telejurnalul de seară 1 20.000 de ani în 50 de evocări « 20.25 Moment poetic — versuri ! 20.35 In această țară, comuniștii,«, (IV) j 21.25 Seară de teatru. Telerecital Elvira Godeanu. Invitații emisiunii: Marcel Anghelescu,Nicolae Brancomir, Geo Barton, Constantin Barbulescu, Chimi Economu și alții ; 22.30 Telejurnalul de noapte : 22.40 Box. Campionatele naționale individuale (sferturi de finală); înregistrare de la patinoarul „23 August"; Cinema Vaslui : „Renegata" ; Bîrlad. Cinema „Victoria" : „Romeo și Julieta" ; Cinema „Bîrladul" ;Răzbunătorul" ; Huși : „Profesorul infernului" ; Murgeni : „Șarada".