Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)

1971-05-04 / nr. 991

\ J VREMEA NOUĂ (urmare din pag.­i­­ torilor români o reflectare a hotăririi de a lupta cu orice risc împotriva forțelor re­­acțiunii capitaliste din toate țările). P.C.R. s-a angajat cu toate forțele sale în spri­jinul celor mai înalte idealuri ale omeni­rii, îmbinînd lupta internă pentru bararea ascensiunii fasciste cu solidaritatea față de lupta internațională împotriva celui mai barbar dușman al omenirii. Practic n-a e­­xistat eveniment, moment al luptei din alte țări ,împotriva fascismului, la care proleta­riatul român,­ forțele progresiste conduse de partid să nu-și manifeste solidaritatea. Creșterea în amploare și profunzime a pro­ceselor revoluționare în perioada antebeli­că a fost puternic marcată de ridicarea popoarelor pentru împiedicarea imperialis­mului de a dezlănțui noi războaie, de a in­fringe prin forță cuceririle progresiste. Un capitol important al istoriei partidului nos­tru din acei ani este sprijinul acordat luptei poporului chinez pentru eliberarea socială și națională. Se știe că un grup de români a luptat în rîndurile armatei populare chi­neze, iar în țară s-au desfășurat ample ac­țiuni de solidaritate. „Scînteia", organul Co­mitetului Central al P.C.R., scria în acea perioadă: „E de datoria revoluționară muncitorimii să răspundă eroicilor luptători­­ ai revoluției chineze; muncitorii și toate păturile lucrătoare din România trebuie să ducă o luptă viguroasă pentru apărarea re­voluției chineze, făcînd întruniri, demon­strații de protest împotriva intervenției im­perialiste în China, luptînd împotriva pre­gătirilor de război, împotriva planurilor de nimicire a Chinei revoluționare". P.C.R. a susținut cu fermitate lupta po­poarelor pentru libertate, democrație și in­dependență națională, a mobilizat oamenii muncii, întreg poporul român la acțiuni de sprijinire a popoarelor amenințate sau co­tropite de agresori. O adevărată epopee a spiritului internaționalist al comuniștilor, al antifasciștilor din România a fost participa­­­rea la lupta pentru apărarea Spaniei re­publicane. In întreaga țară s-au format și au desfășurat o intensă activitate comitete­le pentru apărarea Spaniei. In sprijinul cau­zei drepte a forțelor republicane, oamenii muncii, în frunte cu comuniștii, au demon­strat în repetate rînduri în fața legației spa­niole din București. Concomitent, în fața le­gației germane s-au organizat demonstrații de protest cerînd încetarea imediată a in­tervenției hitleriste în republica spaniolă. După cum este binecunoscut, peste 500 de voluntari, comuniști, antifasciști au plecat în Spania, înrolîndu-se în unități militare internaționale și încadrîndu-se în eroica luptă a poporului spaniol împotriva lui Franco și a sprijinitorilor săi, Hitler și Mussolini. In luptele pentru apărarea Spa­niei republicane, pentru democrație și pace au căzut eroic mulți fii ai poporului nostru. In anii care au premers izbucnirii celui de-al doilea război mondial, consecvent po­ziției sale internaționaliste, proletariatul ro­mân și importante alte pături sociale, sub conducerea P.C.R., s-au ridicat împotriva hitlerismului cotropitor declanșînd largi ac­țiuni de solidaritate cu cauza popoarelor cotropite sau amenințate de fascism. Anexa­rea Austriei de către Germania hitleristă în martie 1938, a provocat în rîndurile opiniei publice din România, la fel ca în alte țâri, o puternică indignare și îngrijorare. Comu­niștii din țara noastră au înfierat agresiu­nea, au chemat masele muncitoare la acți­uni de solidaritate cu poporul din această țară. La București, Iași, Cluj și în alte loca­lități au avut loc adunări populare de pro­test împotriva Anschlussului. In broșura in­titulată "München - o crimă la adresa păcii", P.C.R. a demascat desmembrarea Cehoslovaciei în septembrie 1938. „Crima de la München, — se arată în broșură - se încadrează în lunga listă de capitulări față de provocatorii de război ai fascismului in­ternațional. După cotropirea Austriei, Ce­hoslovaciei și Poloniei de către hitleriști, în fața pericolului ce plana asupra României de a împărtăși aceeași soartă, P.C.R. subli­nia necesitatea ca întreg poporul să se u­­nească într-un singur front contra lui Hitler și aliaților săi, declarînd că: „comuniștii vor lupta cu arma în mînă în primele rîn­duri". O dată cu­­ izbucnirea celui de-al doilea război mondial, patrioții voluntari au luptat împotriva hitlerismului german și a coaliți­lor lui în cadrul mișcării de rezistență, nu detașamente de partizani într-o serie de țări europene. In Franța, în perioada ocu­pației hitleriste, alături de patrioții francezi, s-au încadrat în lupta antifascistă mii, zeci de mii de proletari, de democrați din alte țări. Printre aceștia nu puțini au fost comu­niști, antifasciști din România care au dat dovadă de curaj și bărbăție în cadrul miș­cării internaționale din Paris, Marsillia și din alte numeroase locuri. Eroi ca : Nicolae Cris­­tea, Olga Bancic, Călin Ion și mulți alții au căzut alături de patrioții francezi în lupta crîncenă împotriva cotropitorilor hitleriști. Patrioți români au participat la mișcarea de rezistență antifascistă pe teritoriul Cehoslova­ciei, Iugoslaviei, Bulgariei. Remarcabile­­ în semnificația lor, au fost acțiunile de rezis­tență organizate și conduse de P.C.R. împo­triva războiului antisovietic, participarea a nenumărați patrioți români, atît în cadrul Armatei Sovietice cît și în cadrul detașa­mentelor de partizani, la luptă împotriva ocupanților hitleriști. Este greu, desigur, să treci în revistă fie chiar și enunțiativ toate momentele impor­tante prin care s-a vădit în practică, în ac­țiune, spiritul internaționalist al comuniști­lor români. Ne sunt scumpe tradițiile interna­ționaliste pe care le-am evocat. Ele demon­strează cu pregnanță poziția înaintată pe care s-a situat partidul nostru în toată pe­rioada celor 50 de ani de eroică existență a sa. Continuînd tradițiile, ridicîndu-le pe o treaptă superioară, iar astăzi conducînd cu succes opera de construcție socialistă, con­­centrîndu-și eforturile asupra perfecționării continue a procesului de edificare a socia­lismului în țara noastră, P.C.R. își îndepli­nește o înaltă îndatorire față de poporul român și în același­­ timp se achită de obli­gația fundamentală față de clasa munci­toare internațională, își aduce cu cinste pro­pria contribuție la întărirea forțelor mate­riale ale socialismului în lume, la demon­strarea superiorității acesteia. Detașament activ al mișcării revoluționare contempora­ne, partidul nostru așează, așa cum a făcut de-a lungul întregii sale istorii de o jumătate de veac, spiritul internaționalismului pro­letar la temelia dezvoltării relațiilor sale de colaborare tovărășească cu toate țările so­cialiste, solidaritatea strînsă cu toate forțe­le progresiste, democratice și antiimperia­­liste de pretutindeni. O SARCINĂ DE PRIMĂ URGENȚĂ PENTRU PODGORENI: Terminarea tuturor lucrărilor în vii! P­înă la ora actuală, toate lucrările în plantațiile viticole ar fi trebuit să fie terminate. Din situ­ațiile centralizate pe ju­deț, precum și din verifi­cările făcute în coopera­tivele agricole, rezultă în­să că treburile abia s-au efectuat pe 10.000 de hec­tare din cele peste 11.000 planificate. Unități cum sunt cele din Dumești, O­­șești, m .Cetățiga, Tăcuta, Bâl­aiu, Vinderei și Vul­cani aveau de efectuat a­­ceastă lucrare pe suprafe­țe destul de mari, în ur­mă cu cîteva zile. Este cu­noscut apoi că soarta re­coltei de struguri depinde în bună măsură de lucrări ca cercuitul și legatul vi­ei­ Or, și aceste operații erau efectuate, nu cu mult timp în urmă, pe numai 7.270 de hectare din­­ 1.185 prevăzute. Principala ca­uză a restanțelor înregis­trate constă în nepartici­­parea tuturor cooperatori­lor la muncă. In mod de­osebit, astfel sînt întîrziate la de lucrări Bădeni, Văleni de Vaslui, Bălteni, Albești, Vetrișoaia, Olte­nești, Ibănești, Bozia, O­­bîrșeni. In aceleași unități este întîrziată și instala­rea mijloacelor de susți­nere, fapt care atrage du­pă sine restanțe la arat și la efectuatul „sapei mari“. Situația necorespunză­toare existentă în unele plantații viticole proprie­­tate­ obștească obligă la folosirea tuturor tractoa­relor viticole existente. De asemenea, în plantațiile mai vechi, este bine să se lucreze solul și cu plugu­rile cu tracțiune animală, întrucît arăturile au fost efectuate pe numai 3.418 hectare din peste 6.100 prevăzute. Găsim necesar să precizăm că cele mai întîrziate sînt unitățile din Sfatul specialistului Băcești, Avrămești, Gu­­gești, Laza, Lă­lești, Lusica Banului, Mi­clești, Poie­­nești, Tăcuta. O altă problemă o re­prezintă dezvoltarea patri­moniului viticol, în pri­măvara acestui an fiind prevăzută plantarea unei suprafețe de 708 hectare. Timpul ar fi permis ca, în fiecare unitate, această lu­crare să fie încheiată. To­tuși, la începutul săptă­­mînii curente, erau plan­tate abia 636 de hectare, restante fiind cooperative­le din Vaslui, Averești, Delești, Tăcuta, Vinderei și Iana. In alte unități, prin­tre care cele din Iana, I­­bănești și Vinderei, nu au fost însămînțate taluzuri­­le, cu amestecul de ier­buri și leguminoase pere­ne, în scopul consolidării acestora. In anul precedent, toate plantațiile viticole din ju­deț au avut de suferit, trecînd printr-un greu examen, în ceea ce priveș­te asigurarea apei pentru prepararea soluțiilor nece­sare stropirilor reclamate de puternicul atac de ma­nă. S-ar fi cuvenit ca, din această situație, să se fi tras pretutindeni maxi­mum de învățăminte. In unele locuri așa s-a și în­­tîmplat. In altele, în schimb, sțCQope £a,tineli‘ chip. Bogdănița, Vaslui, Sîrbi și Vinderei constituind un rău exemplu în acest sens,­ se amină în mod nejustificat începerea con­struirii bazinașelor în ca­re urmează să fie prepa­rate soluțiile pentru stro­pit. Iată cum, lucrările ho­­tărîtoare pentru producția de struguri din anul cu­rent sunt în chip inadmi­sibil neglijate. Este bine ca în fiecare dintre co­operativele agricole la ca­re ne-am referit să se a­­dopte neîntîrziat măsuri pentru aducerea tuturor lucrărilor la zi. Concomi­tent să se repare — fie prin atelierul mecanic in­­tercooperatist, fie prin a­­telierele stațiunilor de me­canizare a agriculturii — — toate vermorelele de­fecte existente in unitățile deținătoare de plantații viticole. Ing. CONST. NEAMȚU șeful serviciului producție viticolă și material săditor din cadrul întreprinderii vie-vin Cheia succeselor viitoare (urmare din pag. 1) a înlocuit un produs similar din străi­nătate. După o muncă intensă de studii, noi am reușit să găsim o variantă nouă, care să se poată executa la noi, și să facă în același timp față și cerințelor tehnice ale laminorului de la „Repu­blica“. In decursul acestui an, colecti­vul nostru va mai asimila încă un rul­ment, tot pentru autocamioanele româ­nești, un rulment cu o construcție inte­rioară diferită de ceea ce am făcut noi pînă în prezent. Rulmentul este proiec­tat și la această oră se află în faza de proiectare a S.D.V.-urilor și a tehno­­­­­iei de execuție. Sperăm că pînă la s^rșitul anului să trecem la fabricația lui de serie". Ing Dumitru Silion : „In afară de asi­milarea de noi produse, ne preocupăm și de perfecționarea celor existente. M-aș referi la rulmentul destinat am­­breajului de la autocamioane, la care am îmbunătățit blindajul, întrucît vari­anta veche avea unele deficiențe care favorizau scurgerea vaselinei. Varianta nouă a eliminat acest neajuns. Așteptăm de fapt, și confirmarea beneficiarilor care au echipat niște autoturisme cu rulmentul nostru astfel îmbunătățit. Și această variantă este tot o creație a co­lectivului bîrlădean". RED.­ Ce legătură există între activita­tea de cercetare care se desfășoară, du­pă cite știm, în uzină, și politica de în­noire a produselor ? Ing. Dumitru Silion : „Pentru a putea merge pe linia asimilărilor de noi pro­duse a fost necesar să abordăm o serie de probleme teoretice în construcția de rulmenți. Astfel, am făcut, de exemplu, un studiu privind construcția interioară la rulmenții oscilanți, studiu deja defi­nitivat. Urmează doar să se decidă de către conducerea fabricii trecerea la proiectare și execuție". Ing. Ion Bangu : „îmbunătățirea con­tinuă a calității produselor noastre este asigurată în prezent și printr-o serie întreagă de teme de cercetare. Avem re­lații de colaborare cu cîteva institute din țară, cu ajutorul cărora am reușit să abordăm cîteva probleme mai greoa­ie. Una dintre ele este și aceea a zgomo­tului rulmenților, problemă încă nelă­murită în întregime pe plan mondial. Noi sperăm însă ca în urma studiilor pro­prii, într-un viitor apropiat să aducem îmbunătățiri substanțiale rulmenților. Apoi, o dată cu extinderea fabricii vom intra în posesia unor mașini mai mo­derne și mai multe cu ajutorul cărora să putem determina o serie de parametri calitativi: mașini de încercat, aparate de controlat temperatura în timpul func­ționării rulmenților etc. RED.­­ Ce plan de perspectivă aveți în direcția înnoirii produselor în actua­lul cincinal ? Ing. Dumitru Silion: „Reînnoirea con­tinuă a producției de rulmenți, pe baza asimilării de noi tipuri sau pe baza îmbunătățirii calitative a celor actuale, nu o privim ca pe o sarcină de moment. Noi va trebui să ne situăm tot timpul la nivelul comparabil cu produsele si­milare străine. Și de aceea, atenția ne este îndreptată spre o permanentă cău­tare de soluții optime în construcția de rulmenți. In prezent am putea spune că în afara produselor clasice pe care tre­buie să le asimilăm în anul viitor, vom mai asimila și un număr de rulmenți speciali pentru autocamioanele româ­nești, aproximativ 8 tipuri. Fiind vorba de niște rulmenți speciali se vor ridica desigur noi probleme, însă prin cerceta­rea proprie și prin experiența colectivu­lui nostru o să reușim să le rezolvăm". RED.­­ Aveți în fabricația curentă cir­ca 270 tipuri de rulmenți. Cîți ani cre­deți că veți putea merge de aici înainte fără să le schimbați ? Ing. Ion Banga: „Rulmenții pe care-i fabricăm astăzi sînt niște tipuri clasice la care nu se va putea renunța, deocamdată, cu toate progresele tehnicii. Se produc în lume circa 100 000 tipuri d­e rulmenți. Nu știm aite tipuri o să abordăm în ur­mătorii 10—20 de ani, un lucru este în­să cert: principala noastră preocupare trebuie îndreptată spre creșterea capa­cității portante a rulmenților, a durabi­­lității. In domeniul construcției de rul­menți, unde nu se pot adăuga prea mul­­­te lucruri, ca să poți spune că ai scos un produs nou, esențialul constă în creșterea calității, a indicilor de compor­tare în sarcină a rulmentului. După pă­rerea mea, schimbări sunt posibile însă în calitatea oțelurilor, în prelucrarea lor, în obținerea unor clase de precizie mai ridicate, în aspectul comercial, în construcția interioară, în înlocuirea ma­terialului folosit la colivii. Rulmentul în­să ca dimensiune și formă va rămâne a­­celași. Din aceste tipuri de rulmenți, noi vom ridica în anii ce urmează, clasa de precizie, în prezent producînd doar rul­menți de clasă normală. RED.­­ Ceea ce se desprinde din discu­ția purtată la Fabrica de rulmenți este tendința pozitivă de a axa cercetarea pe problemele majore ale dezvoltării pro­ducției, de a facilita o legătură directă intre cercetare — producție prin exis­tența unui laborator uzinal de încercări, prin contractele încheiate cu diverse in­stitute de cercetare. Dată fiind importan­ța deosebită a acestui sector de activi­tate — asimilarea de produse noi și modernizarea celor existente — sugerăm conducerii fabricii întărirea acestui com­partiment de concepție cu cadre noi, eventual prin redistribuire. Fiindcă, cu cit vom reuși să mărim mai repede numărul de produse competitive, cu atît se vor cuceri mai multe piețe de des­facere, se vor crea noi posibilități de sporire a volumului producției și res­pectiv a beneficiilor. Vești din țară .Pornind de la faptul cunoscut că schimbările brusce interveni­te în presiunea atmosferei influ­ențează direct factorul „timp de reacție“, esențial în evitarea acci­dentelor de muncă sau rutiere, medicul Emil Selișcan, șeful ca­binetului de protecția muncii de la Uzinele „Tehnofrig" din Cluj, a realizat un aparat original care semnalizează automat aceste schim­bări prin avertizoare sonore și luminoase. Avertizorul barometric are o largă aplicabilitate în in­dustrie și transporturi. Pe malul lacului de acumulare de la barajul hidrotehnic Secu, la poalele Semenicului, a fost ter­minată construcția unei frumoase baze de agrement turistic, denu­mită „Șura ortacului“. Un restau­rant cu bucătărie specială, un camping cu 10 cabane, un debar­cader cu bărci, locuri pentru par­carea autoturismelor — iată cîte­­va din atracțiile pe care le oferă noua zonă turistică. A fost dat în folosință Hanul Ilișești, în pitoreasca pădure afla­tă pe șoseaua națională Suceava — Gura Humorului. Construit în stilul specific arhitecturii popu­lare bucovinene, noul obiectiv tu­ristic dispune de un hotel cu 22 camere, dotate cu mobilier rus­tic, un restaurant cu terasă, în­călzire centrală și apă curentă. Anual, aici vor putea fi găzduiți peste 16.000 turiști. Aproape două vagoane de fier vechi, colectat într-o singură săp­­tămînă, 17 hectare împădurite, 7.000 pomi 380 ha islaz fructiferi plantați și sunt realizările curățat­e acestea de pe șantierele muncii voluntar-patriotice ale ti­nerilor din orașele și satele­­ ju­dețului Vrancea. (Agerpres) * * * Fabrica de cabluri și materiale electroizolante București , vedere parțială a modernelor mașini de înfumiat cabluri telefonice Roadele cooperării In prezent, 142 de cooperative agrico­le de producție colaborează cu unități agricole de stat în ceea ce privește creș­terea păsărilor pentru ouă, iar alte 372 în creșterea păsărilor pentru cărne — acțiune înscrisă în programul de dez­voltare a zootehniei și producției ani­male. Trustul pentru producția avicolă li­vrează acestor unități 15.000.000 pui de o zi pentru carne și 2.200.000 puicuțe pentru producția de ouă. La rîndul lor, cooperativele agricole au prevăzut să vîndă unităților contractate pentru a­­provizionarea piețelor 14.000 tone car­ne de pasăre și 190 milioane ouă. Prin creșterea păsărilor de mare productivitate, folosirea asistenței tehnice și a tehno­logiilor moderne, cooperativele agrico­le obțin rezultate asemănătoare celor înregistrate din unitățile avicole de stat. Astfel, numeroase cooperative agricole din județele Ilfov, Constanța, Arad, Bic­hoor, Mureș, Bacău au livrat pui la 60 de zile în greutate de 1,4—1,5 kg și au obținut în medie peste 220 ouă de la o găină, realizînd însemnate beneficii. De profesie sînt... (urmare din pag. 1) râtăfn altceva decit patru triste persona­je ale unei piese, la a cărei premieră nu s-a auzit nici o bătaie din palme. Spec­tatorii (a se citi opinia publică) au ră­mas muți de la primul pînă la ultimul act. Ceea ce se învață cu un asemenea prilej rarisim, devine din ce în ce mai bine fixat în memorie , nu putem tolera asemenea grave abateri de la normele morale ale societății noastre socialiste. Nu putem tolera încercările unor indi­vizi, care „de profesie sînt... fără ocu­pație“, de a trăi în mod parazitar. Stîr­­pirea unor asemenea apucături, depista­rea și aducerea lor la cunoștința opiniei publice devin, astfel, o datorie pentru fiecare cetățean în parte. In asta rezidă, credem, și rostul publi­cării în presă a unor asemenea fapte. Aruncarea unui fascicol puternic de lu­mină într-un ungher întunecos, în care se mai ascund unii indivizi de teapa celor descriși aici, are de cele mai multe ori efectul unei substanțe deratizante. PUBLICITATE întreprinderea pentru livrarea produselor petroliere anunță, în conformitate cu normativul Minis­terului Chimiei, anul acesta se va țrne intre 7 și 8 iunie o sesiune de examene pentru obținerea autorizației de insta­latori în gaze petroliere lichefiate. Condițiile de admitere la examen și materialele din care vor fi examinați can­didații sunt prevăzute în regulamentul de funcționare, art. 46, 48, 49, 59. Examenul va avea loc la sediul I.S.P.P. București, strada General Budișteanu nr. 11 bis, sector 7. Pentru informații suplimentare, doritorii se pot adresa la I.S.P.P. București, serviciul gaze la adresa sus menționată, telefon 174210. 1. G. D. Vaslui angajează i — TEHNICIAN sau MAISTRU APA-CANAL ; — TEHNICIAN sau MAISTRU CONSTRUCTOR, pentru funcția de diriginte șantier, la lucrări de construcții-montaj în antrepriză; — TEHNICIAN sau MAISTRU HORTICOL. Condițiile de angajare sunt cele prevăzute în anexa IV la H.C.M. nr. 1053/1960. PAGINA 3 întreprinderea de mo­rarii Și PANIFICAȚIE BIRLAD angajează pentru secția de pa­nificație din Vaslui 2 GESTIONARI PENTRU PRODUSELE DE PANIFICAȚIE Fabrica de radiatoare și cabluri BRAȘOV șoseaua Cristianului nr. 1—3 angajează, de urgență­ — tinichigii — cabluri — tîmplari pentru întreținere — muncitori necalificați, care se pot califica prin cursuri de scurtă durată Se asigură cazarea pentru bărbați nefamiliști și o masă la prînz, contra cost. Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968, Turiști!! Ia trecere prin județul Vaslui, aveți prilejul să faceți un popas plăcut în zonele de agrement ale orașelor — VASLUI : Grădina „Gopou“ — BIRLAD : Grădina „Poenița“ și Terasa „Ștrandul Tineretului“ — HUȘI : Campingul „Dobrina“ și Terasa „Recea“ Ambianța deosebit­ de atractivă, datorită cadrului natural plăcut, ca și calitatea preparatelor și băuturilor alese vă vor atrage aici întot­deauna. I * jf. AGENDĂ BUCUREȘTI MHMCUIUy I MAI­­ PROGRAMUI: ». te­ori i* 1.06, 1.00 , 14.00, HM, HM, MM, 14.00, i.od-1 4M, bule­tine dte știri și radiojurnale ; 9.30 Emisiune­­ literară 1­9­45 Muzică din operete * 10.30 Vreau *ă știu ; 11.05 Trei m­elodii, trei succese : 11.15 1921—1571 Semicentenarul P.C.R. ; 12.00 Mu­zică ușoară cu George Enache ; 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13.27 Rebus melodii • 14.40 Cîntă ciocîrlie, dntă — muzică populară ; 15.05 100 de legen­de românești • 16.15 Jocuri românești în prelu­crări corale ; 16.30 Muzică ușoară de com­pozitori din R- S. Cehoslovacă ; 18.00 Orele serii ; 20.05 Zece melodii preferate ; 21.00 Bi­juterii muzicale ; 21.30 Revista șlagărelor ; 22.30 Concert de seară ; 22.55 Moment poetic; 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL ÎL La orele 7.00 - 15.00 ; 18.00; 23.00 ; 0.55—1.00­­ buletine de Știri și radio­jurnale ; 6.00—8.10 Program muzical de dimi­neață ; 8.55 Frumoasă ne este tinerețea — cîntece ; 9.35 Orchestra de muzică populară din Pitești­­ 10.35 Muzică ușoară ; 11.20 Trei­zeci și cinci de minute în compania muzicii ușoare ; 12.15 Melodii din filme ; 13.15 Con­cert de prînz ! 14.30 Cartea științifică ! 15.20 Cîntece de viață nouă * 15.30 Radio-școală ! 16.15 Cîntăm tinerețea — muzică ușoară ! 17.05 Din cele mai cunoscute melodii popu­lare : 18.20 Muzica românească convergen­te în veac. Prezintă Ada Brumaru ? 19.30 Meridiane lirice — George Heym. Emisiuni de A. E. Baconsky g 19.50 În­oapte bună, copii ? 22.30 Universitatea radio ; 23.05 Pagini din opere românești ; 0.27 Suită din opera »Ca­valerul Rozelor“ de Richard Strauss. I­AȘI MIERCURI, 5 MAI Programul de dimineață ; 6.00 Buletin de știri ; 6.05 Radiomatineu • 6.30 Actualitatea in agricultură ; 7.00 Medicul vă sfătuiește. Programul de seară ; 17.00 Buletin de știri ; 17.1­) Pe portativul undelor, melodia prefe­rată : 17.45 Șantierele cincinalului ; 18.00 Per­sonajele operetei. „Culegătorii de stele", de Florin Comișel­;­­ 18.30 Descriptio Moldaviae ; 18.50 Partid, lumină vie (program de cînte­ce) ; 19.00 Radiojurnal ; 19.15 Miniaturi instru­mentale ; 19.30 O poveste pentru voi, copii ... „Flori de mai", de I. Maftei ; 19.40 Pe-un pi­cior de plai ; 20.00 Șapte arte ; Cîntec drag moldovenesc; Album de lieduri ; 20.30 Cărți, scriitorii opinii. Amintiri, amintiri (romanțe). 15 minute cu orchestra de muzică populară „Plaiurile Bistriței“ din Bacău f 21.20 Ecran . Cîntă formația vocal-instrumentală »Mondial“. Mari interpreți de operă : Leontyne Price și Nicolai Ghiaurov. MARTI, 4 MAI 10.00~11.00 Teleșcoală 1 18.00 Deschiderea e­­misiunii. Ateneu. Emisiune de actualitate muzi­­­cală j 18.30 Ex-Terra '71. Emisiune-concurs de construcții tehnice pentru pionieri și școlari ; 19.00 Reflector­i 19.15 Publicitate ; 19.20 1001 de seri­i- emisiune pentru cei mici ; 19.30 Telejur­nalul de seară 1 20.00­­0 de ani în 50 de e­­vocări « 20.25 Moment poetic — versuri ! 20.35 In această țară, comuniștii,«, (IV) j 21.25 Sea­ră de teatru. Telerecital Elvira Godeanu. Invi­tații emisiunii: Marcel Anghelescu,Nicolae Branco­­mir, Geo Barton, Constantin Barbulescu, Chim­i E­­conomu și alții ; 22.30 Telejurnalul de noapte : 22.40 Box. Campionatele naționale individuale (sferturi de finală); înregistrare de la patinoa­rul „23 August"; Cinema Vaslui : „Renegata" ; Bîrlad. Cinema „Victoria" : „Romeo și Julieta" ; Cinema „Bîrla­­dul" ;Răzbunătorul" ; Huși : „Profesorul infer­nului" ; Murgeni : „Șarada".

Next