Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)
1971-04-22 / nr. 981
> A i Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean I Combinatul de confecții Vaslui >: si Importante beneficii si peste plan !" După cum ne informează condu !■ jîcerea Combinatului de confecții j Vaslui, colectivele celor două fa Í în brici au obținut, de la începutul 1o % anului și pînă în prezent, însemna îi alte succese în îndeplinirea planului 55 și a angajamentelor asumate în înt trecerea socialistă ce se desfășoară în cinstea aniversării semicentenararului partidului. Așa, de pildă, la 3 Í producția globală a fost înregistrată o depășire de circa două sute în mii lei față de angajamentul inițial, 3 , iar productivitatea muncii a sporit 55 substanțial. 1, î O atenție deosebită este acordată realizării unor cu mai multe beneficii, ceea ce a făcut ca pînă acum și să fie înscrise la această rubrică oe fi depășire de șase sute cincizeci mii de lei. S IN INTIMPINAREA GLORIOSULUI SEMICENTENAR AL PARTIDULUI Complexul de semiindustrializare a legumelor și fructelor, in ajunul recepției prința unanimă a oamenilor muncii din economia județului Vaslui de întimpina sărbătorirea semicentenarului Partidului Comunist Român cu realizări deosebite în activitatea de producție se materializează zilnic în fapte, în îndeplinirea înainte de termen a angajamentelor luate în cinstea acestei glorioase aniversări. Zilele trecute, am fost pe unul din șantierele Vasluiului, șantier aflat acum intr-un stadiu avansat . Complexul de semiindustrializare a legumelor și fructelor, obiectiv unde se vor prelucra 1.200 tone de asemenea produse și se vor deshidrata încă 550 tone. Angajamentul colectivului de constructori de la Șantierul 3 al întreprinderii 4 construcții Iași este de a da în exploatare complexul cu 3 luni mai devreme. Eforturile depuse însă de către beneficiar, întreprinderea de legume fructe Vaslui, în achiziționarea utilajelor, au făcut posibilă devansarea cu mult a acestui termen. Așadar, judecând după stadiul fizic al lucrărilor, după ritmul muncii pe șantier, constructorul și beneficiarul și-au suplimentat angajamentul. Termenul de dare în folosință a obiectivului (31. XII. 1971), va fi devansat cu 5 luni. Cînd am vizitat șantierul, utilajele erau deja montate, în hala principală de fabricație se făceau ultimele finisări, retușări. Silozul de 2000 de tone în care se vor depozita fructele și legumele in vederea prelucrării se afla în plină construcție, grinzile, chesoanele pentru acoperiș erau sosite și depozitate în apropiere. Cuvîntul de ordine al oamenilor de aici este ca primele fructe și legume din producția anului 1971 să fie prelucrate în noua fabrică. Vasluiul dobîndește, astfel, o unitate economică care va pune în valoare bogățiile agriculturii județului intr-o măsură mult mai mare decit pină acum, cu o eficiență sporită. . Stăm de vorbă cu tovarășul Costică Gheorghiu, maistrul care se ocupă cu montajul utilajelor și care ne prezintă pe rînd secțiile complexului. Beneficiarul a renunțat la o serie de mașini din import, nncit în cea mai mare parte unitatea este dotată cu echipament românesc, pe care, după cum vedeți, noi l-am și montat. Imediat după recepționarea lui, adică după 1 Mai, vom preda hala cu cele 4 secții ale sale colegilor noștri constructori pentru a face ultimele finisări. Acesta a fost angajamentul nostru luat în cinstea sărbătoririi semicentenarului partidului. In secția de finisare a produselor, utilajele își așteptau doar materia primă. In secția alăturată, 4 tunele de uscare a fructelor intraseră in rodaj. In secția următoare și anume a produselor semiindustrializate, tovarășul C. Gheorghiu ne dă explicații mai amănunțite. D - Fructele sunt preluate mecanic din afară, trec apoi printr-un utilaj de curățire și sortare, iar de aici sunt preluate de niște grătare cărucior și introduse în tunelele de uscare. Totul se face automat. ■ A fost terminat montajul utilajelor . Constructorii vor preda obiectivul cu 5 luni mai devreme , întregul proces de producție este mecanizat In secția de produse deshidratate, de asemenea, toate utilajele sunt sosite și montate. Aparate vacuum pentru fierberea produselor în vid, cazane „Duplex" pentru malaxarea în continuare a produsului pregătesc materialul pentru această masă automată de dozare, umplere și închidere a borcanelor sau cutiilor CONSTANTIN HUȘANU (continuare in pag. a 3-a) íi în comunele județului nostru £ II Alte secții prestatoare de servicii i Í Dezvoltarea continuă a localității ■C lor din mediul rural solicită efortu 5turi sporite din partea cetățenilor, Í dar mai ales cantități din ce în ce •1 mai mari de materiale de construc .* S' tie- Tocmai aceasta a stat la baza J1 "« constituirii unor noi secții prestatătoare de servicii cu specific adecvat « 3 și care au luat ființă prin cooperarea dintre C.A.P.-uri și unitățile •, 3 cooperației de consum. Astfel, la ■5 Delești și Oșești vor prinde conturi și ateliere pentru confecționarea că 1, 3rămizilor. Valoarea unor astfel de produse ce se vor confecționa aici J> 1 va depăși 1.250.000 de lei. Tot pe 1 3 principiul cooperării s-a stabilit în • 3ființarea unor ateliere de tîmplărie ,j Í ca și a altora din împletituri din j, ■î răchită ori de confecționat mături d in comunele Al. Vlahuță, Vetrii» 3șoaia, Solești, Tătărăni etc. Demn jî Ș de menționat este și faptul că la S Pungești vor fi date în producție 1 3 două statii de preparare a furajelor, în la Voinești un centru de conserve f 3 din fructe, iar la Delești o secție 3 3 (le semiindustrializare a roșiilor. 3 !,.V,W/AW.V.,.W,V,V.V.,.V.V.W.V.' •mm Vaslui. Imagine de pe unul din cele mai noi șantiere : cel al Filaturii de bumbac Foto: P. Botoșanii Expoziție dedicată gloriosului jubileu Membrii cercului de istorie de la Liceul „Mihail Kogălniceanu" din Huși au organizat, în holul central al școlii lor, o expoziție documentară închinată aniversării semi-, centenarului Partidului Comunist Român intitulată „Omagiu partidului nostru drag". Avînd panourile realizate din fotografii, hărți, diverse schițe și numeroase documente locale, expoziția cuprinde următoarele tematici: lupta proletariatului pentru crearea P.C.R., congresele Partidului Comunist Român, presa și organizațiile de masă legale și ilegale de sub conducerea și îndrumarea P.C.R., lupta P.C.R. pentru eliberarea țării de sub jugul fascist, mărețele realizări ale României socialiste, hușeni care au luptat pentru crearea P.C.R., realizări contemporane din județul Vaslui. EMILIA MIHAILESCU corespondentă In fotografie: un aspect din expoziție ANUL IV, nr. 981 JOI 22 APRILIE 1971 4 pagini 30 bani Redacția și Administrația: str. Ștefan cel Mare nr. 79 Valui Redacția tel. 1165 Arfosinistrația tel. 1611 SUCCESE ALE OAMENILOR MUNCII DIN AGRICULTURA După aplicarea unui regim adecvat de fertilizare și pregătire corespunzătoare a solului pe terenurile destinate culturii porumbului pentru producția de boabe, muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderile agricole de stat din județ au pornit cu toate mașinile și tractoarele de care dispun, la încorporarea materialului seminal, care alcătuiește baza biologică a viitoarelor recolte. După cum ne informează tovarășa Maria Irimia, tehniciană la I.A.S. Vaslui, în a cărei atribuții se include și ținerea evidenței lucrărilor efectuate în cadrul celor trei întreprinderi din județ, situația realizărilor, la acest capitol, pînă ieri 21 aprilie, a.c., ora 9, era următoarea : — I.A.S. Vaslui — 2.500 de hectare, din 4.100 planificate ; — I.A.S. Bîrlad — 3.400 de hectare, din 5.285 prevăzute — I.A.S. Huși — 3.500 hectare, din cele 4.000 repartizate culturii porumbului. Folosind integral toate forțele existente, lucrătorii din agricultura de stat se străduiesc ca, în cinstea mărețului eveniment, ce se apropie, sărbătorirea aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român, să realizeze suprafețele de însămînțări planificate, cu mult înainte, față de termenii calendari ludil UCI mid UC Ivi Ili’CINA lui Ciua ^ Cristici stabiliți. (////Z///Z///////Z/ZZ///Z///ZZ/////Z//Z///Z////Z////) v/V*J»AW.VW.V^AVAV.WAV.VW.V.W.V..*.V.W.V».W.*.V^ In pagina a 4-a | si ■ Lucrările Congresului al X-lea al P.C. Bulgarii ■ Sesiunea Biroului F. S. M. I WWWWtfWWWWWflftWWVd'JWWiWWVW.VWW.VW^.vA P atrimoniul viticol reprezintă una dintre marile bogății ale județului nostru. In anul care a trecut viile au avut serios de suferit de pe urma puternicului atac de mană care, pe majoritatea podgorenilor, i-a găsit nepregătiți. Cu atît mai mult în anul curent se pune problema adoptării unor asemenea măsuri, nicit la toamnă surprizele neplăcute de orice fel să poată fi total evitate. Am adresat, recent, unui număr de cazul de partid, cooperatorii. Nici chiar organele județene de specialitate nu acordă sprijinul necesar unității noastre. De exemplu, din cadrul celor trei echipe specializate în viticultură existente la noi, nu participă cu regularitate la lucru nici un sfert din brațele necesare. Nu avem apoi rafie cu ce să legăm via, ne lipsesc vermorelele și substanțele necesare pentru stropit". In timp ce discutam, a sosit în cooperativă un grup de lucrători de la întreprinderea via. Nici substanțe pentru stropit nu existau. O parte dintre podgoreni nu ies la lucru. Am solicitat ajutor consiliului de conducere — precizează interlocutorul nostru — comitetului de partid, unor tovarăși de la Direcția generală pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură și ape. Fiecare ne-a promis sprijin, însă nimeni nu ni s-a acordat concret". Lipsuri serioase, in ceea ce privește executarea unor lucrări solicitate de In podgoriile județului Restanțe inadmisibile la unele lucrări de sezon Promisiunile nu pot înlocui sprijinul concret necesar Vizitele «fulger» ale reprezentanților organelor județene de specialitate nu impulsionează, ci mai mult țin lucrurile în loc Poziția de expectativă a consiliilor de conducere ale cooperativelor trebuie abandonată dre din viticultura județului, președinți de cooperative agricole, activiști — întrebări referitoare la acțiunile care se consideră că trebuie întreprinse, pentru ca planul din acest sector să poată fi realizat și depășit. Inginerul loan Neamțu, directorul I.A S. Huși, Nicolae Trofin, inginer șef la C.A.P. Negrești, Nicolae Patrichi, președintele C.A.P. Rînzești, Vasile Hrițcu, activist al Comitetului județean de partid — pe care l-am întilnit la Drînceni — Ghermănești — ne-au dat același răspuns ‘ în primul rînd, se cere ca toate lucrările să fie făcute în timpul optim și de calitate. Am vizitat, în același timp, mai multe plantații viticole. Cu regret, dar trebuie să inserăm și de data aceasta, o seamă de aspecte critice. La Negrești, bunăoară, inginera Magda Maleavin, fermieră, ne spunea : „Nu mă ajută suficient consiliul de conducere, comitejudețeană a viei și vinului, printre care și directorul acesteia. Au adus o veste bună. Anume, că unitatea în discuție, împreună cu cea de la Oșești vor primi materialul săditor necesar pentru completarea golurilor. In continuare, atît de grăbiți au fost tovarășii respectivi, încît nu s-au mai interesat nici ce necazuri mai au tovarășii de la cooperativa agricolă Negrești, cu ce pot ei să-i ajute concret, ce alt sprijin este necesar și de unde anume. Și apoi cum ar putut să afle toate acesttea, dacă nu au... întîrziat aici mai mult de 5—10 minute ?! Un alt fermier, inginerul Gheorghe Radu, deși C.A.P. Dumești, ne relata că era a treia zi de cine mergea în vie singur. Din 80 de hectare cu viță de vie nobilă existente tăierile erau aplicate pe numai 60, iar legatul pe și mai puțin. Nu exista, nici aici, material cu ce să se lege perioada in care ne aflăm în plantațiile viticole, există și la cooperativele agricole Poienești, Ivărienii de Vaslui, Albești, Vinderei, Cursești, Văleni de Huși și de Vaslui, Ciocani. Pe întregul județ, pină la data cînd specialiștii de la Direcția generală județeană au întocmit ultima situație operativă, în întreprinderile agricole de stat ridicarea pe mijloace de susținere a viilor se realizase pe numai 600 de hectare din 1.488 planificate, iar în cooperativele agricole pe suprafața de 4.359 de hectare din totalul de 9.491. La aceeași dată, arăturile în plantațiile viticole fuseseră efectuate în cooperativele agricole pe 2.021 de hectare din 6.193, iar plantatul în masiv pe 437 din 708 hectare prevăzute. C. S. VINATORU (continuare In pan a 3-a) Acțiuni voluntar-patriotice La Huși, cetățenii orașului participă cu mult entuziasm la acțiunile voluntar-patriotice inițiate în scopul înfrumusețării și bunei gospodăriri a orașului. O dovadă a acestui fapt o constituie faptul că, la acțiunile care au fost întreprinse în localitate, au participat numeroși locuitori. Duminică, de pildă, un grup de salariați de la consiliul popular, de la paza civilă contractuală și de la spital au descărcat 150 tone de balast necesare pentru modernizarea străzilor. In aceeași zi, peste 40 de salariați de la I.G.O., Școala profesională de cooperație, O.C.L. și Școala specială nr. 22, au lucrat la amenajarea unui bazin de înot pentru copii, la Recea. Abuzuri protejate care au generat insude Oricît de abil acționează acei inși — puțini la număr — care confundă, cu bună știință, bunurile statului cu o sursă personală de venituri, pînă la urmă sînt prinși și sancționați. Oricîtă inteligență ar dovedi, oricît de „experimentați“ și prevăzători ar fi, pe undeva, există o greșeală. Acea imperfecțiune — să admitem că ar fi una singură — acea fisură permite descoperirea faptei ilegale și prinderea visului care a comis-o. De obicei, delapidările dintr-o gestiune (la un asemenea caz ne vom referi) sunt săvîrșite în complicitate și sînt corelate și cu alte acte infracționale : fals în documente, abuzuri de încredere și de funcție, înșelătorie etc. Opinia publică este barometrul, extrem de sensibil, care înregistrează atît binele, cît și răul social. Forță eficace atunci cînd e consultată cu atenție și discernămînt, opinia cetățenilor cinstiți constituie un instrument util în acțiunea de respectare a legalității socialiste, de dezvăluire a unor tare sociale nocive. Așa s-a întîmplat și în cazul delapidării de peste 82.000 lei, din gestiunea Librăriei nr. 5 din Bîrlad, unde a funcționat pînă la 17 iulie 1970, cetățeanca Georgeta Hoban. Ea a delapidat acea sumă — destul de mare comparativ cu fondul de cărți și obiecte de papetărie din evidența unității — din octombrie 1966 pînă la 17 iulie 1970. Apoi, au ieșit la suprafață toate adevărurile și, implicit, țesătura de minciuni, înșelătorii și falsurile din actele contabile. Păienjenișul țesut cu grijă s-a rupt. Firele se șubreziseră, trădînd, de fapt, șubrezenia morală a unui grup de complici, fiecare cu partea lui incontestabilă de vină. Să relatăm cazul. In vara anului 1968, mai exact în noaptea de 18 spre 19 iulie, la Librăria nr. 5 din Bîrlad (gestionară Georgeta Hoban) s-a săvîrșit o spargere. Cercetările întreprinse, poate nu tocmai atît de atent, au dus la concluzia că, într-adevăr, e vorba de o spargere. S-a constatat, de asemenea, că există o lipsă în gestiune de vreo 17.000 de lei, sumă de care a fost absolvită gestionara G. H. In vara anului 1970, la aceeași librărie, după un inventar efectuat de un revizor de la Centrul de librării Iași, se constată o lipsă în gestiune de circa 32.000 lei. Contabilul șef al centrului, Viorel Poroșnicu, trimite alți doi revizori : Rozalia Horn și Eugenia Ion. Șefului i se pare că situația e incredibilă. De această dată, iese un plus în gestiune de 500 de lei. Sesizate de această întorsătură, organele superioare de resort fac un nou inventar, foarte minuțios, cercetînd toate actele contabile și procesele verbale de revizie din perioada octombrie 1966 —iulie 1970. Rezultatul final : peste 80.000 de lei lipsă în gestiune. In plus, se au investigațiile întreprinstabilit că, de fapt, spargerea din noaptea de 18 spre 19 iulie 1968 a fost simulată. Autor ; Georgeta H., care și-a mărturisit fapta, și de care nu era străin nici șeful contabil al Centrului de librării Iași — Viorel Poroșnicu ! Cum a fost posibil ca cele peste șapte revizii efectuate între anii 1966—1970, la Librăria nr. 5 din Bîrlad, să nu descopere adevărul ? V. Poroșnicu trimitea, pentru revizie, numai oameni „verificați“ la unitatea unde era gestionară Georgeta H. Dovadă, după ce revizorul constatase în vara anului 1970 delapidarea (probabil, nu era omul de încredere a lui V. P.), șeful contabil a trimis alți oameni, firește, cu instrucțiuni precise. Mobilul , după cum rezultă din cercetări, V. Poroșnicu, „șeful“, trăgea deseori, cînd venea în „control" la Bîrlad, la Georgeta H. Apoi „șeful“ era onorat cu cadouri în bani și produse, se făceau mese... Toate, desigur, costau. Iar banii erau luați din casa librăriei, acoperiți ulterior de reviziile aranjate. Ea ieșeau și „plusuri“ în gestiune ! V. PAȘCANU (continuare in pag. a 3-a Ancheta noastră A ÍNIRE prieteni m o veche cunoștință — Vasile Palade, medic specialist reanimator. Nu ne mai văzusem de mult, mă batea chiar gîndul că m-o fi uitat, cînd, intr-o bună zi (bună — vorbă să fie!), primesc o misivă prin care amicul meu mă anunța că s-a mutat, cam de un an și ceva, la Huși, că a fost primit destul de omenește de către noii colegi de muncă ai domniei sale, că, în genere, o duce destul de bine, dar — așa-i firea OOOOOOOOOOО OOOOOOO COTIDIENE О><x>ooo<><x><x>o<><><x><>o omului, n-ai ce-i face — nu se poate obișnui și pace bună cu orășelul ăsta. „Treci pe la mine dacă vrei, și-am mai sta de vorbă“ — își încheia scrisoarea vechiul meu prieten. M-a surprins faptul că invitația nu cuprindea și noua adresă a amicului meu, dar — ce-mi zic — l-oi găsi eu, că n-o fi Hușul cu Babilonul. Pentru că tot aveam cîteva zile libere, mă urc în tren, schimb la Crasna, și iată-mă-s pe creasta Dobrinei, încă un bob zăbavă pe străzile Hușului și, așa pe negîndite, mă pomenesc la poarta spitalului. Intru liniștit, ca și cum aș intra pe ușa blocului în care locuiesc, caut ghereta portarului, să întreb de medicul Palade, dar nu o aflu, și o pornesc, ca omul fără grabă, pe coridoare. Nu miră-mi fu mirarea cînd citii pe o plăcuță bătută în patru cuie pe ușa unei rezerve (o plăcuță exact cum am și eu pe ușa apartamentului). VASILE PALADE medic specialist reanimator sunați de două ori Sun, ce-oi face. — Să trăiești, doctore ! — Bună, dragă, ce mai faci ? — Ia, și eu, venii să te văz. Cum te simți. ? — Și-așa, și-așa. N-apucăm să luăm măcar o dulceață de gutui (pasiunea vieții mele), nici o sorbitură de Zghihară hușană (altă pasiune a vieții mele), AL. COMANESCU (continuare în pag. a 2-a)