Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)

1971-04-22 / nr. 981

> A i Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean I Combinatul de confecții Vaslui >: si Importante beneficii s­­i peste plan !" După cum ne informează condu­ !■ jî­cerea Combinatului de confecții j­ Vaslui, colectivele celor două fa­ Í în brici au obținut, de la începutul 1o % anului și pînă în prezent, însemna­ îi al­te succese în îndeplinirea planului 5­5 și a angajamentelor asumate în în­­t­­ trecerea socialistă ce se desfășoară­­ în cinstea aniversării semicentena­­ra­­­rului partidului. Așa, de pildă, la 3 Í producția globală a fost înregistra­­­­­­tă o depășire de circa două sute î­n mii lei față de angajamentul inițial, 3 , iar productivitatea muncii a sporit 5­5 substanțial. 1, î O atenție deosebită este acordată­­ realizării unor cu­ mai multe bene­­­­ficii, ceea ce a făcut ca pînă acum și să fie înscrise la această rubrică o­e fi depășire de șase sute cincizeci mii d­e lei. S IN INTIMPINAREA GLORIOSULUI SEMICENTENAR AL PARTIDULUI Complexul de semiindustrializare a legumelor și fructelor, in ajunul recepției prința unanimă a oamenilor muncii din economia județului Vaslui de întimpina sărbătorirea semicentenaru­­­lui Partidului Comunist Român cu rea­lizări deosebite în activitatea de pro­ducție se materializează zilnic în fapte, în îndeplinirea înainte de termen a angajamen­telor luate în cinstea acestei glorioase ani­versări. Zilele trecute, am fost pe unul din șantie­rele Vasluiului, șantier aflat acum intr-un stadiu avansat . Complexul de semiindustria­lizare a legumelor și fructelor, obiectiv unde se vor prelucra 1.200 tone de asemenea pro­duse și se vor deshidrata încă 550 tone. Angajamentul colectivului de constructori de la Șantierul 3 al întreprinderii 4 construcții Iași este de a da în exploatare complexul cu 3 luni mai devreme. Eforturile depuse însă de către beneficiar, întreprinderea de legu­me fructe Vaslui, în achiziționarea utilajelor, au făcut posibilă devansarea cu mult a acestui termen. Așadar, judecând după stadiul fizic al lucrărilor, după ritmul muncii pe șantier, constructorul și beneficiarul și-au suplimen­tat angajamentul. Termenul de dare în fo­losință a obiectivului (31. XII. 1971), va fi devansat cu 5 luni. Cînd am vizitat șantierul, utilajele erau de­ja montate, în hala principală de fabricație se făceau ultimele finisări, retușări. Silozul de 2000 de tone în care se vor depozita fructele și legumele in vederea prelucrării se afla în plină construcție, grinzile, chesoanele pentru acoperiș erau sosite și depozitate în apropiere. Cuvîntul de ordine al oamenilor de aici este ca primele fructe și legume din producția anului 1971 să fie prelucrate în noua fabrică. Vasluiul dobîndește, astfel, o unitate economică care va pune în valoare bogățiile agriculturii județului intr-o măsură mult mai mare decit pină acum, cu o efici­ență sporită. . Stăm de vorbă cu tovarășul Costică Gheor­­ghiu, maistrul care se ocupă cu montajul u­­tilajelor și care ne prezintă pe rînd secțiile complexului.­­ Beneficiarul a renunțat la o serie de mașini din import, nncit în cea mai ma­re parte unitatea este dotată cu echipa­ment românesc, pe care, după cum vedeți, noi l-am și montat. Imediat după recepțio­­narea lui, adică după 1 Mai, vom preda hala cu cele 4 secții ale sale colegilor noș­tri constructori pentru a face ultimele fini­sări. Acesta a fost angajamentul nostru luat în cinstea sărbătoririi semicentenarului parti­dului. In secția de finisare a produselor, utilajele își așteptau doar materia primă. In secția alăturată, 4 tunele de uscare a fructelor in­traseră in rodaj. In secția următoare și anu­me a produselor semiindustrializate, tovară­șul C. Gheorghiu ne dă explicații mai amă­nunțite. D - Fructele sunt preluate mecanic din afară, trec apoi printr-un utilaj de curățire și sor­tare, iar de aici sunt preluate de niște gră­tare cărucior și introduse în tunelele de us­care. Totul se face automat. ■ A fost terminat montajul utilajelor . Constructorii vor preda obiectivul cu 5 luni mai devreme , întregul proces de producție este mecanizat In secția de produse deshidratate, de ase­menea, toate utilajele sunt sosite și montate. Aparate vacuum pentru fierberea produselor în vid, cazane „Duplex" pentru malaxarea în continuare a produsului pregătesc materialul pentru această masă automată de dozare, umplere și închidere a borcanelor sau cutiilor CONSTANTIN HUȘANU (continuare in pag. a 3-a) íi în comunele județului nostru £ I­I Alte secții prestatoare­­ de servicii i Í Dezvoltarea continuă a localități­­i ■C lor din mediul rural solicită efor­­tu 5­turi sporite din partea cetățenilor,­­ Í dar mai ales cantități din ce în ce­­ •1 mai mari de materiale de construc­ .* S' tie- Tocmai aceasta a stat la baza J1 "« constituirii unor noi secții presta­­tă­toare de servicii cu specific adecvat «­ 3 și care au luat ființă prin coopera­­­­­­rea dintre C.A.P.-uri și unitățile •, 3 cooperației de consum. Astfel, la ■­­­5 Delești și Oșești vor prinde contur­i ș­i ateliere pentru confecționarea că­ 1, 3­rămizilor. Valoarea unor astfel de­­ produse ce se vor confecționa aici J> 1 va depăși 1.250.000 de lei. Tot pe­­ 1 3 principiul cooperării s-a stabilit în­ •­ 3­ființarea unor ateliere de tîmplărie ,j Í ca și a altora din împletituri din j, ■î răchită ori de confecționat mături d in comunele Al. Vlahuță, Vetri­­i» 3­șoaia, Solești, Tătărăni etc. Demn jî Ș de menționat este și faptul că la­­ S Pungești vor fi date în producție 1 3 două statii de preparare a furajelor, î­n la Voinești un centru de conserve f 3 din fructe, iar la Delești o secție 3 3 (le semiindustrializare a roșiilor. 3 !,.V,W/AW.V.,.W,V,V.V.,.V.V.W.V.' •mm Vaslui. Imagine de pe unul din cele mai noi șantiere : cel al Filaturii de bumbac Foto: P. Botoșanii Expoziție dedicată gloriosului jubileu Membrii cercului de istorie de la Liceul „Mihail Kogălniceanu" din Huși au organizat, în holul cen­tral al școlii lor, o expoziție docu­mentară închinată aniversării sem­i-, centenarului Partidului Comunist Român intitulată „Omagiu partidu­lui nostru drag". Avînd panourile realizate din fotografii, hărți, di­verse schițe și numeroase documen­te locale, expoziția cuprinde urmă­toarele tematici: lupta proletariatu­lui pentru crearea P.C.R., congre­sele Partidului Comunist Român, presa și organizațiile de masă le­gale și ilegale de sub conducerea și îndrumarea P.C.R., lupta P.C.R. pentru eliberarea țării de sub ju­gul fascist, mărețele realizări ale României socialiste, hușeni care au luptat pentru crearea P.C.R., reali­zări contemporane din județul Vas­lui. EMILIA MIHAILESCU corespondentă In fotografie: un aspect din ex­poziție ANUL IV, nr. 981 JOI 22 APRILIE 1971 4 pagini 30 bani Redacția și Administrația: str. Ștefan cel Mare nr. 79 Valui Redacția tel. 1165 Arfosinistrația tel. 1611 SUCCESE ALE OAMENILOR MUNCII DIN AGRICULTURA După aplicarea unui regim a­­decvat de fertilizare și pregătire corespunzătoare a solului pe tere­nurile destinate culturii porumbu­lui pentru producția de boabe, muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderile agricole de stat din județ au pornit cu toate mașinile și tractoarele de care dispun, la încorporarea mate­rialului seminal, care alcătuiește baza biologică a viitoarelor recol­te. După cum ne informează tova­rășa Maria Irimia, tehniciană la I.A.S. Vaslui, în a cărei atribuții se include și ținerea evidenței lu­crărilor efectuate în cadrul celor trei întreprinderi din județ, situa­ția realizărilor, la acest capitol, pînă ieri 21 aprilie, a.c., ora 9, era următoarea : — I.A.S. Vaslui — 2.500 de hec­tare, din 4.100 planificate ; — I.A.S. Bîrlad — 3.400 de hec­tare, din 5.285 prevăzute­­ — I.A.S. Huși — 3.500 hectare, din cele 4.000 repartizate culturii porumbului. Folosind integral toate forțele existente, lucrătorii din agricultu­ra de stat se străduiesc ca, în cin­stea mărețului eveniment, ce se apropie, sărbătorirea aniversării semicentenarului Partidului Comu­nist Român, să realizeze suprafețele de însămînțări planificate, cu mult înainte, față de termenii calenda­ri lu­dil UCI mid UC Ivi Ili’CIN­A lui Ciua ^ C­ristici stabiliți. (////Z///Z///////Z/ZZ///Z///ZZ/////Z//Z///Z////Z////­) v/V*J»AW.VW.V^AVAV.WAV.VW.V.W.V.­.*.V.W.V»­.W.*.V^ In pagina a 4-a | si ■ Lucrările Congresului al X-lea al P.C. Bulgar­­­ii ■ Sesiunea Biroului F. S. M. I WWWWtfWWWWWflftWWVd'JWWiWWVW.VWW.VW^.vA P atrimoniul viticol reprezintă una din­tre marile bogății ale județului nostru. In anul care a trecut viile au avut serios de su­ferit de pe urma puterni­cului atac de mană care, pe majoritatea podgoreni­lor, i-a găsit nepregătiți. Cu atît mai mult în anul curent se pune problema adoptării unor asemenea măsuri, nicit la toamnă surprizele neplăcute de orice fel să poată fi total evitate. Am adresat, re­cent, unui număr de ca­zul de partid, cooperatorii. Nici chiar organele jude­țene de specialitate nu a­­cordă sprijinul necesar u­­nității noastre. De exem­plu, din cadrul celor trei echipe specializate în viti­cultură existente la noi, nu participă cu regularitate la lucru nici un sfert din brațele necesare. Nu avem apoi rafie cu ce să legăm via, ne lipsesc vermorelele și substanțele necesare pentru stropit". In timp ce discutam, a sosit în coo­perativă un grup de lucră­tori de la întreprinderea via. Nici substanțe pentru stropit nu existau. O par­te dintre podgoreni nu ies la lucru. Am solicitat aju­tor consiliului de condu­cere — precizează interlo­cutorul nostru — comite­tului de partid, unor tova­răși de la Direcția gene­rală pentru agricultură, in­dustrie alimentară, silvi­­­cultură și ape. Fiecare ne-a promis sprijin, însă ni­meni nu ni s-a acordat concret". Lipsuri serioase, in ceea ce privește executarea u­­nor lucrări solicitate de In podgoriile județului Restanțe inadmisibile la unele lucrări de sezon Promisiunile nu pot înlocui sprijinul concret necesar Vizitele «fulger» ale reprezentanților organelor județene de specialitate nu impulsionează, ci mai mult țin lucrurile în loc Poziția de expectativă a consiliilor de conducere ale coo­perativelor trebuie abandonată dre din viticultura jude­țului, președinți de coope­rative agricole, activiști — întrebări referitoare la acțiuni­le care se consideră că trebuie întreprinse, pentru ca planul din acest sector să poată fi realizat și depășit. Inginerul loan Neamțu, directorul I.A S. Huși, Nicolae Trofin, ingi­ner șef­­ la C.A.P. Negrești, Nicolae Patrichi, președin­tele C.A.P. Rînzești, Vasile Hrițcu, activist al Comite­tului județean de partid — pe care l-am întilnit la Drînceni — Ghermănești — ne-au­ dat același răs­puns ‘ în primul rînd, se cere ca toate lucrările să fie făcute în timpul optim și de calitate. Am vizitat, în același timp, mai multe plantații viticole. Cu re­gret, dar trebuie să inse­răm și de data aceasta, o seamă de aspecte critice. La Negrești, bunăoară, inginera Magda Maleavin, fermieră, ne spunea : „Nu mă ajută suficient consi­liul de conducere, comite­județeană a viei și vinului, printre care și directorul acesteia. Au adus o veste bună. Anume, că unitatea în discuție, împreună cu cea de la Oșești vor primi materialul săditor necesar pentru completarea golu­rilor. In continuare, atît de grăbiți au fost tovară­șii respectivi, încît nu s-au mai interesat nici ce necazuri mai au tovarășii de la cooperativa agricolă Negrești, cu ce pot ei să-i ajute concret, ce alt sprijin este necesar și de unde a­­nume. Și­ apoi cum ar putut să afle toate aces­t­­tea, dacă nu au... întîr­­ziat aici mai mult de 5—10 minute ?! Un alt fermier, inginerul Gheorghe Radu, de­ș­i C.A.P. Dumești, ne relata că era a treia zi de cin­e mergea în vie singur. Din 80 de hectare cu viță de vie nobilă existente tăierile erau aplicate pe numai 60, iar legatul pe și mai pu­țin. Nu exista, nici aici, material cu ce să se lege perioada in care ne aflăm în plantațiile viticole, există și la cooperativele agricole Poienești, Ivărienii de Vaslui, Albești, Vinderei, Cursești, Văleni de Huși și de Vaslui, Ciocani. Pe întregul județ, pină la dat­­a cînd specialiștii de la Di­recția generală județeană au întocmit ultima situație operativă, în întreprinde­rile agricole de stat ridi­carea pe mijloace de sus­ținere a viilor se realiza­se pe numai 600 de hec­tare din 1.488 planificate, iar în cooperativele agri­cole pe suprafața de 4.359 de hectare din totalul de 9.491. La aceeași dată, a­­răturile în plantațiile viti­cole fuseseră efectuate în cooperativele agricole pe 2.021 de hectare din 6.193, iar plantatul în masiv pe 437 din 708 hectare pre­văzute. C. S. VINATORU (continuare In pan a 3-a) Acțiuni­­ voluntar-patriotice La Huși, cetățenii orașului participă cu mult entuziasm la acțiunile voluntar-pa­­triotic­e inițiate în scopul înfrumusețării și bunei gospodăriri a orașului. O dova­dă a acestui fapt o constituie faptul că, la acțiunile care au fost întreprinse în lo­calitate, au participat numeroși locuitori. Duminică, de pildă, un grup de salariați de la consiliul popular, de la paza civilă contractuală și de la spital au descărcat 150 tone de balast necesare pentru mo­dernizarea străzilor. In aceeași zi, peste 40 de salariați de la I.G.O., Școala pro­fesională de cooperație, O.C.L. și Școala specială nr. 22, au lucrat la amenajarea unui bazin de înot pentru copii, la Recea. Abuzuri protejate care au generat insude O­ricît de abil acționea­ză acei inși — puțini la număr — care con­fundă, cu bună știință, bunurile statului cu o sursă personală de venituri, pînă la urmă sînt prinși și sancționați. Oricîtă inteligen­ță ar dovedi, oricît de „ex­perimentați“ și prevăzători ar fi, pe undeva, există o greșeală. Acea imperfecțiune — să admitem că ar fi una singură — acea fisură permi­te descoperirea faptei ilega­le și prinderea visului care a comis-o. De obicei, delapi­dările dintr-o gestiune (la un asemenea caz ne vom referi) sunt săvîrșite în complicitate și sînt corelate și cu alte ac­te infracționale : fals în do­cumente, abuzuri de încrede­re și de funcție, înșelătorie etc. Opinia publică este ba­rometrul, extrem de sensibil, care înregistrează atît binele, cît și răul social. Forță efica­ce atunci cînd e consultată cu atenție și discernămînt, o­­pinia cetățenilor cinstiți con­stituie un instrument util în acțiunea de respectare a legalității socialiste, de dez­văluire a unor tare sociale nocive. Așa s-a întîmplat și în cazul delapidării de peste 82.000 lei, din gestiunea Li­brăriei nr. 5 din Bîrlad, unde a funcționat pînă la 17 iulie 1970, cetățeanca Georgeta Hoban. Ea a delapidat acea sumă — destul de mare com­parativ cu fondul de cărți și obiecte de papetărie din evi­dența unității — din octom­brie 1966 pînă la 17 iulie 1970. Apoi, au ieșit la supra­față toate adevărurile și, im­plicit, țesătura de minciuni, înșelătorii și falsurile din actele contabile. Păienjenișul țesut cu grijă s-a rupt. Firele se șubreziseră, trădînd, de fapt, șubrezenia morală a u­­nui grup de complici, fieca­re cu partea lui incontesta­bilă de vină. Să relatăm cazul. In vara anului 1968, mai exact în noaptea de 18 spre 19 iulie, la Librăria nr. 5 din Bîrlad (gestionară Georgeta Hoban) s-a săvîrșit o spargere. Cer­cetările întreprinse, poate nu tocmai atît de atent, au dus la concluzia că, într-adevăr, e vorba de o spargere. S-a constatat, de asemenea, că e­­xistă o lipsă în gestiune de vreo 17.000 de lei, sumă de care a fost absolvită gestio­nara G. H. In vara anului 1970, la aceeași librărie, du­pă un inventar efectuat de un revizor de la Centrul de librării Iași, se constată o lipsă în gestiune de circa 32.000 lei. Contabilul șef al centrului, Viorel Poroșnicu, trimite alți doi revizori : Ro­zalia Horn și Eugenia Ion. Șefului i se pare că situa­ția e incredibilă. De această dată, iese un plus în gestiune de 500 de lei. Sesizate de a­­ceastă întorsătură, organele superioare de resort fac un nou inventar, foarte minu­țios, cercetînd toate actele contabile și procesele verba­le de revizie din perioada octombrie­­ 1966 —­iulie 1970. Rezultatul final : peste 80.000 de lei lipsă în gestiune. In plus, se au investigațiile întreprin­stabilit că, de fapt, spargere­a din noaptea de 18 spre 19 iulie 1968 a fost si­mulată. Autor ; Georgeta H., care și-a mărturisit fapta, și de care nu era străin nici șeful contabil al Centrului de librării Iași — Viorel Po­roșnicu ! Cum a fost posibil ca cele peste șapte revizii efectuate între anii 1966—1970, la Li­brăria nr. 5 din Bîrlad, să nu descopere adevărul ? V. Poroșnicu trimitea, pentru re­vizie, numai oameni „verifi­cați“ la unitatea unde era gestionară Georgeta H. Do­vadă, după ce revizorul con­statase în vara anului 1970 delapidarea (probabil, nu era omul de încredere a lui V. P.), șeful contabil a trimis alți oameni, firește, cu in­strucțiuni precise. Mobilul , după cum rezultă din cerce­tări, V. Poroșnicu, „șeful“, trăgea deseori, cînd venea în „control" la Bîrlad, la Geor­geta H. Apoi „șeful“ era ono­rat cu cadouri în bani și pro­duse, se făceau mese... Toa­te, desigur, costau. Iar banii erau luați din casa librăriei, acoperiți ulterior de reviziile aranjate. Ea ieșeau și „plu­suri“ în gestiune ! V. PAȘCANU (continuare in pag. a 3-a­ Ancheta noastră A ÍNIRE prieteni­ m o veche cunoștință — Va­sile Palade, medic specialist reanimator. Nu ne mai văzu­sem de mult, mă batea chiar gîndul că m-o fi uitat, cînd, intr-o bună zi (bună — vorbă să fie!), primesc o misivă prin care amicul meu mă anunța că s-a mu­tat, cam de un an și ceva, la Huși, că a fost primit destul de omeneș­te de către noii colegi de muncă ai domniei sale, că, în genere, o duce destul de bine, dar — așa-i firea OOOOOOOOOOО OOOOOOO­ COTIDIENE О><x>ooo<><x><x>o<><><x><>o omului, n-ai ce-i face — nu se poa­te obișnui și pace bună cu orășelul ăsta. „Treci pe la mine dacă vrei, și-am mai sta de vorbă“ — își în­cheia scrisoarea vechiul meu prie­ten. M-a surprins faptul că invitația nu cuprindea și noua adresă a a­­micului meu, dar — ce-mi zic — l-oi găsi eu, că n-o fi Hușul cu­ Ba­bilonul. Pentru că tot aveam cîte­­va zile libere, mă urc în tren, schimb la Crasna, și iată-mă-s pe creasta Dobrinei, încă un bob ză­bavă pe străzile Hușului și, așa pe negîndite, mă pomenesc la poarta spitalului. Intru liniștit, ca și cum aș intra pe ușa blocului în care lo­cuiesc, caut ghereta portarului, să întreb de medicul Palade, dar nu o aflu, și o pornesc, ca omul fără grabă, pe coridoare. Nu miră-mi fu mirarea cînd citii pe o plăcuță bă­tută în patru cuie pe ușa unei re­zerve (o plăcuță exact cum am și eu pe ușa apartamentului). VASILE PALADE medic specialist reanimator sunați de două ori Sun, ce-oi face. — Să trăiești, doctore ! — Bună, dragă, ce mai faci ? — Ia, și eu, venii să te văz. Cum te simți. ? — Și-așa, și-așa. N-apucăm să luăm măcar o dul­ceață de gutui (pasiunea vieții me­le), nici o sorbitură de Zghihară hușană (altă pasiune a vieții mele), AL. COMANESCU (continuare în pag. a 2-a)

Next