Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)

1971-05-16 / nr. 1002

Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean Vizita de la ora a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Complexul avicol din lila In cursul dimineții de sîmbătă, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secretarul gene­ral al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol­ă Titu din județul Dîmbovița. Secretarul general al partidului întîmpinat cu deosebită căldură de este un mare număr de țărani cooperatori din co­munele Lungulețu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Brănești, Costești-Vale, Potlogi, Odobești, Titu și din alte sate din împre­jurimi. Cei prezenți ovaționează îndelung pentru partid, pentru conducătorul parti­dului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este salu­tat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarășii Iosif Banc, membru su­pleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor industria­le, de membri ai conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Sil­vici­­turii și Apelor. Sînt de față tovarășii Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comitetului județean Dîmbovița al P.C.R., președintele Consi­liului popular județean, și alți reprezen­tanți ai organelor locale de partid și de stat. Oaspeții sînt invitați să viziteze mai întîi moderna stație de incubație a com­plexului, unde se află expoziții de pre­zentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obținute la nivelul în­tregii țări. Apoi directorul general al Complexului avicol­ Titu, Viorel Chiriță, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți parametrii noii unități dată parțial în folosință, cu un an și ju­mătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în fața zootehniei, precum și preocupările specia­liștilor de aici de a înfăptui în mod exem­plar sarcinile trasate de partid și de stat. Organizat pe principiul producției in­dustriale, complexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creșterea păsărilor de producție, incubatoare, fabrică de nutrețuri, combi­nate și abator propriu. El cuprinde 147 hale spațioase, în care procesele sunt me­canizate și automatizate. Recent au intrat în funcțiune patru ferme de producție și au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populației bucureștene. Secretarul general al partidului se in­teresează îndeaproape de­­ măsurile între­prinse în vederea creșterii eficienței e­­conomice și a asigurării dezvoltării, con­comitent cu producția de carne, și a ce­lei de ouă. Răspunzînd, conducerea mi­nisterului subliniază, totodată, că în fa­za finală complexul va produce 20 000 to­ne carne de pasăre — a zecea parte din producția marfă prevăzută la sfîrșitul ac­tualului cincinal. Oaspeților li se prezin­tă în continuare aproximativ 50 de uti­laje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecani­zarea proceselor de producție în toate fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți, sunt salutați de președinții mai multor cooperative agricole de producție din apropiere, care, în numele țăranilor cooperatori din comunele lor, exprimă adînca mulțumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei înmînează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți, cadouri simbolice, an­­gajîndu-se să-și aducă întreaga contribu­ție la dezvoltarea cooperativelor lor, la creșterea producției și îmbunătățirea ac­tivității economice, ca semn al recunoș­tinței pentru noile măsuri întreprinse de partid și de stat în vederea creșterii bunăstării țărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, to­varășul Nicolae Ceaușescu le mulțumește pentru primirea călduroasă făcută, le urează sănătate și fericire, noi succese în muncă pentru obținerea unor recolte bogate. Oaspeții vizitează apoi halele de creș­terea puilor pentru carne. Discuțiile ample purtate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de ceilalți conducă­tori de partid și de stat cu specialiști, cu cadre de răspundere din Ministerul A­­gri­culturii, Industriei Alimentare, Silvi­culturii și Apelor, indicațiile secretarului general al partidului date și cu acest pri­lej pentru dezvoltarea mai rapidă a sec­torului­­ avicol, au constituit un nou im­bold în activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea mărețelor sar­cini trasate de partidului pentru Congresul al X-lea al dezvoltarea creșterii păsărilor în țara noastră. (Agerpres) n acest anotimp floral, uma­nistul militant Mihail Ralea, personalitate culturală de prestigiu național și interna­țional, patriot pătruns de frenezia acțiunii creatoare, ar fi împlinit 75 ani de viață. Acest conjudețean ilustru (Ralea era fe­ciorul unui magistrat din Huși), în­scriind militantismul ca un corolar al activității sale, afirma, încă din 1931, categoric: „timpul contempla­ției, pare a trecut, trăim sub sem­nul militantismului“. Desigur, e necesar de subliniat faptul că militantismul său ideo­logic „nu reprezintă doar simple polemici, fără nici un fundament teoretic“, ci, dimpotrivă, Ralea și-a axat multipla activitate și creație de sociolog, filozof, psiholog și cri­tic literar pe coordonate teoretice, ii/f­iint/miimiti/itii­­iiuiii/nitrii Din viață și din cărți u­ntiri „care merg adeseori aproape de marxism, dar fără a-i sesiza esența, nucleul". Oricum, realismul concepțiilor sale teoretice, democratismul cre­zurilor sale, explică pe deplin mo­tivul pentru care „drumul“ uma­nistului militant Mihail Ralea „s-a interferat cu obiectivele de luptă ale comuniștilor“. La sfîrșit de februarie 1939, în jurul unor mese cu oarecare cupe de vin onest, Mihail Ralea era săr­bătorit de întreaga cărturărime ro­mânească. Scriitori, artiști, gîndi­­tori, reprezentanți ai tuturor cate­goriilor de intelectuali, se aduna­seră la acea agapă omagială pen­tru a da expresie unor sentimente și unor gînduri ce depășeau sensul ocaziilor­ aparent similare. Cărtura­rii români sărbătoreau, atunci, pe Mihail Ralea nu numai dintr-un motiv sentimental, ci dintr-o con­știință care mergea pînă în struc­turile actinei sociale. Puternicul mo­tiv ? Iată-l: în calitatea oficială pe care o deținea. Mihail Ralea pre­gătise un statut al scriitorilor, o lege, care intenționa să fie un mo­ment revoluționar, nu numai in viața de stat, ci­­ și în sociologia politică. Constatăm, după atîția ani, că semnificația acelei sărbătoriri ne­alterată a rămas în mintea și ini­ma noastră. Mihail Ralea, „condu­cător de cărturari“, înțelegînd con­diția umană a scriitorului, orgoliul misiunii lui sociale, legiferase, a­­tunci, atributul fertil și organiza­tor al inteligenței, redînd, astfel, scriitorului, creatorului, domeniile unor drepturi de care fusese siste­matic jefuit. La 75 ani de la naștere, am res­tituit acest fapt petrecut cu­­ peste 30 de ani in urmă, pentru a releva și mai pregnant elementele defi­nitorii in caracterizarea lui Mihail Ralea: generozitatea, crezul in dreptate și democrație, iubirea de om, aspirațiile de veacuri ale o­­menirii. VAIER MITRU E Creșterea volumului de mărfuri pentru export O caracteristică a industriei vasluiene­ ste binecunoscut faptul că județul Vaslui se afirmă an de an tot mai pregnant prin creșterea contribuției la asigurarea fondului de mărfuri destinate exportului. Este, evident, o expresie elocventă a economiei sale în plin avînt, consecință a aplicării cu fer­mitate a politicii partidului și statului nos­tru de dezvoltare armonioasă, multilate­rală a tuturor județelor țării. Acest lucru reliefează, totodată, sporirea și diversifi­carea continuă a potențialului industrial vasluian, promovarea cu consecvență a progresului tehnic, îmbogățirea substanția­lă a gamei sortimentale și ridicarea per­manentă a calității produselor, într-un cu­­vînt, valorificarea superioară a resurselor, materiale de care dispunem. Greutatea specifică mereu crescîndă în balanța co­merțului exterior reprezintă, așadar, o ur­mare firească a dezvoltării impetuoase a industriei și agriculturii județului Vaslui, mai ales în ultimii ani. Pentru a avea o imagine cit mai fidelă a aportului între­prinderilor industriale și unităților econo­mice din județul nostru în acest sens, vom apela la prezentarea cîtorva cifre deosebit de semnificative. Astfel, în 1970 volumul produselor exportate de in­dustria republicană a crescut, față de anul 1968, cu 161.000.000 lei, de industria loca­lă cu 1.300.000 lei, de cooperația meșteșu­gărească cu 2.300.000 lei, de întreprinderile agricole de stat cu­ 31.600.000 lei, de In­spectoratul silvic județean cu 1.100.000 lei etc. Saltul calitativ și cantitativ înregis­trat de economia vasluiană, așa cum re­iese clar și din creșterile prezentate mai sus, scoate în evidență ritmul susținut de dezvoltare, schimbările profunde care au avut loc în ultimul cincinal, transformări­le esențiale survenite în structura produ­selor livrate beneficiarilor externi. Remar­căm, de asemenea, creșterea ponderii în ca­drul grupelor mari de mărfuri a sortimen­telor ce presupun un nivel tehnic ridicat de fabricație. Caracteristică este în aceas­tă direcție sporirea numărului de rulmenți produși la Bîrlad, a garniturilor de mobilă executate la Vaslui, precum și a confec­țiilor purtînd marca fabricilor din Bîrlad și Vaslui etc. Edificatoare sunt și următoarele exem­ple : producția marfă exportată de Fabri­ca de mobilă Vaslui în 1970 a fost cu 15.500.000 lei mai mare decît cea din 1968, iar a Combinatului de confecții Vaslui cu 444.000 bucăți confecții. Și în domeniul a­­gricol și al industriei alimentare structu­ra produselor exportate a înregistrat schimbări pozitive, demne de consemnat. Cantitatea de tutun a fost cu 74 tone mai mare în 1970 față de anul 1968, iar a vi­nului cu 48 vagoane etc. S-au făcut și con­tinuă să se facă progrese însemnate în di­versificarea sortimentelor exportate, în îmbogățirea nomenclatorului acestora, ceea ce a contribuit, în ultimă instanță, la atragerea de noi cumpărători, la cîștigarea de noi piețe de desfacere. îmbunătățirea calitativă a produselor a avut drept con­secință creșterea solicitărilor beneficiarilor de peste hotare de a se suplimenta con­tractele încheiate inițial. Anul 1971, pri­mul an din actualul cincinal, pune în fața întreprinderilor industriale și unităților e- V, VASI­ (continuare în pag. a 3-a) r" ;VM%WMWANW,VAV.V.,AWAW.,MW*,MW>W«Vi,/W^ ín pagina a 4-0 ■ în legătură cu situația din R. A. U. ■ COMENTARIUL ZILEI Conservatorii englezi în pierdere de viteză Plenara Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție Ieri, la Vaslui, a avut loc plenara U­­niunii județene a cooperativelor agrico­le de producție, la care au participat membrii și membrii supleanți ai Comite­tului executiv al Uniunii județene, apa­ratul acestuia și al Casei de pensii, pre­ședinții cooperativelor agricole de pro­ducție din județ. La lucrările plenarei au mai luat parte, în calitate de invitați, re­prezentanți ai unor direcții de specialita­te din cadrul Consiliului popular jude­țean, precum și ai unor organizații eco­nomice și obștești. La primul punct de pe ordinea de zi, plenara a dezbătut măsurile ce trebuie luate cu privire la aplicarea în viață a prevederilor recentei Hotărîri a Comite­tului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român privind îm­bunătățirea condițiilor de viață ale unem­„Raze“ Foto, Radu Gabriel brilor cooperativelor agricole de produc­ție. Participanții la plenară, în discuțiile pur­tate, și-au manifestat adeziunea deplină fa­ță de prevederile hotărîrii, subliniind grija deosebită a conducerii de partid și de stat pentru îmbunătățirea continuă a nivelu­lui de trai al țăranilor cooperatori. Tot­odată, ei au hotărît ca unitățile coopera­tiste să-și sporească contribuția la con­stituirea fondului Casei de pensii, pentru acordarea pensiilor țăranilor cooperatori și a diverselor ajutoare, contribuție ce se va realiza pe seama depășirii sarcini­lor de producție, a valorificării superioa­re a condițiilor de care dispune fiecare unitate. In continuarea plenarei s-a prezentat o informare asupra stadiului dezvoltării activităților industriale, de prelucrare a produselor agricole, construcții și prestări de servicii în C.A.P., luîndu-se totodată măsuri de amplificare a acestor acțiuni care vor constitui una din sursele impor­tante pentru progresul economic al coope­rativelor agricole de producție. LUCRATORII DE PE OGOARE IN LUPTA CU TIMPUL! Intensificarea pregătirii utilajelor pentru campania de recoltare M­ăsurile pe care partidul­ le-a­ luat în ultimele luni, în ceea ce­­ priveș­te reorganizarea unităților de me­canizare din agricultură, au creat cadrul adecvat pentru manifestarea inițiativei creatoare, a spiritului de răs­pundere, organizatoric, în stare să faci­liteze punerea în valoare a unor resurse pînă acum insuficient folosite. Dovadă stau, printre altele, în acest sens, rezul­tatele pe care stațiunile pentru mecani­zarea agriculturii din județ le-au obținut pînă acum, atit în privința îndeplinirii planului de venituri, cit și al reducerii celui de cheltuieli. Evident, la baza obți­nerii succeselor înregistrate în lunile ca­re au trecut din anul curent, stă contri­buția comuniștilor, a organizațiilor de partid, a tuturor mecanizatorilor la în­deplinirea sarcinilor pe care perioada ac­tuală le impune. Un rol de seamă au ju­­cat, de asemenea, aprovizionarea cu pie­sele și materialele necesare, efectuarea în timpul optim și de calitate a lucrărilor solicitate de sezon, asigurarea unor condi­ții prielnice de muncă pentru perioadele următoare. Dar, potrivit proverbului du­pă care bunul gospodar vara își face­­ sa­nie și iarna car, am vrut să vedem, în zilele din urmă, în ce măsură, paralel cu efectuarea celorlalte lucrări agricole solicitate de anotimp, stațiunile pentru mecanizare se pregătesc pentru campa­nia de vară. Am discutat, în acest scop, printre alții, cu inginerul Ion Doican, di­rectorul Stațiunii pentru mecanizarea a­­griculturii de la Zăpodeni, cu Constantin Furcoi, șeful secției de mecanizare de la Oșești, Vasile Hriscu, instructor al Comi­tetului județean de partid, Nicolae Pa­triciu­, președintele cooperativei agricole din Rînzești, comuna Fălciu, Mircea Mâ­­iugă, inginer șef la cooperativa agricolă din Văleni de Vaslui, Dumitru Să­racin, inginer șef la întreprinderea județeană pentru mecanizarea agriculturii. Conco­mitent, am vizitat atelierele întreprinde­rii județene pentru mecanizarea agricul­turii, ale unor stațiuni și secții de me­canizare. Concluzia generală care se im­pune, în urma investigațiilor noastre, es­te că, în numeroase locuri, se depun efor­turi susținute pentru ca lucrările din campania agricolă de vară să-i găsească, pe mecanizatori, suficient de bine pregă­tiți. Stau mărturie, în această direcție, si­tuațiile pe care le-am întilnit la Solești, Văleni de Vaslui, Ferești, Costești, Olte­nești și Tîrzii sau în stațiunile pentru mecanizare de la Bogdănești, Rîșești, Gura Idrici, Negrești. In localitățile a­­mintite, reparațiile multora dintre com­binele, tractoarele și restul utilajelor ca­re urmează să fie folosite în campania de vară, se află într-un stadiu avansat. Tot­odată, însă, nu este mai puțin adevărat că nu sunt puține nici secțiile de me­canizare — chiar unele stațiuni nu sunt scutite de asemenea apreciere — în care continuă să se manifeste deficiențe inad­misibile. Exemplul de la Cozmești de C. S. VINATORU (continuare in pag. a 3-a) Pentru campania de vară din anul curent, tractoriștii din S.M.A.­­uri au sarcini deosebi­te. In acest scop, po­trivit planului de do­tări, urmau să fie pri­mite de către stațiuni­le de mecanizare 41 de combine de înaltă pro­ductivitate „Gloria" și 25 de prese de balotaj. Datorită preocupării manifestate față de în­deplinirea acestor pre­vederi, pînă acum au sosit 15 combine și 11 prese de balotaj. Aces­tea au și intrat în do­tarea stațiunilor Bog­dănești, Codăești, Cio­cani, Deleni de Vas­lui, Moara Grecilor, Tutova, Alexandru Vl­a­­huță, Băcești, Grivița, Gura Idrici, Huși, Mur­­geni. A S In dotarea S.M.A.-urilor din județ | Alte mașini moderne i Execută întreținerea culturilor După cum ne informează cores­pondentul nostru, inginerul VASILE SIMON, țăranii cooperatori din co­muna Dănești, după cele cîteva zile de repaos, prilejuit de căderea a­­bundentă a precipitațiilor, și-au re­luat activitatea în cîmp, într-un ritm accelerat, în vederea recupe­rării restanțelor înregistrate la lu­crările de întreținere a culturilor de prășitoare. Datorită unei judicioase organizări a proceselor de lucru, floarea-soarelui a fost prășită me­canic, pe o suprafață de 170 de hec­tare, din 230 existente, în timp ce, la porumb, prășitul mecanic se află abia la început. Din 1200 de hecta­re cultivate, doar 70 au fost lucrate cu cultivatoarele. De aici, desprin­dem ca o necesitate de prim ordin, intensificarea prin toate mijloace­le, și la această cultură, a ritmului de lucru! * Codăești, 15 mai a.c. Inginera MARGARETA JESCU ne transmi­te telefonic: „Paralel cu lucrările agricole de sezon, specifice culturi­lor mari, anuale, cooperatorii, ingi­nerii și tehnicienii din unitatea noastră desfășoară în toate sectoa­rele de activitate o muncă intensă, în vederea executării la timp și de calitate a lucrărilor specifice sec­torului hortiviticol. Astfel, sapa mare, la vie, a fost aplicată pe o suprafață de 70 de hectare, din cele 91 existente în cooperativă. De ase­menea, în aceste zile, ne pregătim intens în vederea executării stropi­tului I, destinat combaterii infecției cu mană. In grădină am terminat de plantat — datorită promptitudi­nii cu care țăranii cooperatori au știut să răspundă solicitărilor noas­tre — cele 10 hectare de roșii și șase de ardei prevăzute în planul anual de producție. Lucrări finite se pot considera și cele 20 de hec­tare de ceapă, prășite în proporție de sută la sută. Străduindu-ne să aplicăm toate măsurile agrotehni­ce în limitele prevăzute de timp, sperăm să obținem, nu numai pro­ducțiile planificate, ci și însemnate depășiri". Combaterea dăunătorilor, o problemă încă actuală în agricultura de stat — infor­mează tehniciană M­­IRIMIA — combaterea dăunătorilor la culturi­le de prășitoare este o problemă, mereu în atenția specialiștilor, în­­trucît stadiul actual de dezvoltare a plantelor (talia lor) oferă mari posibilități insectelor fitofage de a degrada culturile. Așa se ex­plică acțiunea largă întreprinsă de întreprinderile agricole de stat din Vaslui, Bîrlad și Huși, cu scopul de a stăvili acești autentici invadatori ai plantelor de cîm­p, desfășurată pe o suprafață totală de 8.500 de hectare (6.400 de hectare, la porumb și 2.100 de hectare la floarea-soa­relui). C. P. In curînd, vor fi date în folo­sință, la Vaslui, noi blocuri de locuințe, cu magazine moderne la parter.

Next