Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)

1971-06-25 / nr. 1036

V \ J 5v II I Proletari din toate țarile, unifi-uá Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean ÎNTILNIRE, IN ZORI, CU SPICELE AURII a devenit o obișnuință­­ ca, în fiecare an, să ne așteptăm cu nerăb­­d­­­dare îngălbenirea orzului, sau a ovăzu­lui, a griului sau a secarei, să veghem de dimineață pînă seara lanurile grele de rod, pentru a spune, in­tr-un sfîrșit: „E bun de recoltat! Miine intrăm cu combinele în lanț. Treptat, aurul fierbinte al razelor de soare a trecut în bo­bul spicului, l-a împlinit. Se gustă acum bucuria u­­nei munci îndelungate: spicul este cît vrabia. In ajunul declanșării campa­niei, da recoltare, deci, cu o seară mai înainte, omul, cel care a arat pămîntul, care a semănat (cu ajuto­rul mașinilor agricole, bi­neînțeles), privește cu aten­ție cerul, ■ întinde palma pentru a simți adierea vîn­­tului — înainte, sau după o consultare a buletinu­lui meteorologic, la uneori, se­ renunță...’ care, din motive mai mult sau mai puțin întemeiate — și con­chide : „Mâ­ne va fi vreme frumoasă. Vom recolta din plin“. Așa se întimplă în fie­care an. De nerăbdarea existentă pretutindeni îna­intea declanșării campani­ei de recoltare, de­ tensi­unea clipelor premergă­toare secerișului ne-am convins, încă o dată, in a­­ceste zile însorite de iu­nie. Peste tot, în toate lo­calitățile județului ne-am oprit, oamenii , unde ne precizau : — începem miine in zori ! — Noi am pregătit to­tul. Vom începe peste două zile ! — Chiar acum inginerul agronom și președintele cooperativei au plecat în lan. E aproape copt și al nostru... Se refereau la lanurile de orz. Ele au­­ început, primele, să inducă pe ogoa­rele noastre cultivate cu cereale semnul rodului din acest an. Nu peste tot, in­să, am înlilnit aceeași si­tuație. Cei care, vorba pro­verbului, „s-au­­ sculat mai de dimineață“, ■ cei care, la semănat, au luat-o îna­intea vecinului cu citeva zile, au putut să ne spună cu justificată mândrie: „Noi am început ieri“ sau „Noi, am dat startul cu două­­ zile­­ în­­ urmă...“ La Tutova, de exemplu, ingi­nerul agronom­ Aurel Flo­r­iu, împreună cu­ preșe­dintele cooperativei,­ Necu­­lai­ Geană,­ alături de­­ alți factori de răspundere, se­rau întruniți într-o scurtă ședință de lucru, cum au nurm­it-o ei, unde se apre­cia, printre altele, că rit­mul recoltării orzului es­te bun, că, dacă se va con­tinua la fel, într-o zi-două, recolta va ajunge în ma­gazii, la loc sigur. Am in­trat­­ în lan. Președintele a apreciat că ritmul accele­rat în­ care se muncește se datorează membrilor co­operatori: Rusanda Goho­­reanu, Zoia Sirbu, Ionel Ciubotaru și altora. V. SUCEVEANU (continuare în pag. a 2-a) La C.A.P. Cii ja, mecanizatorii, lucrează din plin la recoltatul celor 40 de hectare cultivate cu orz. Foto: V. Botoșanu r II.I Azi, la Casa de cultură a sindicatelor din Bîrlad Sesiune științifică pe tema valorificării terenurilor supuse eroziunii Azi, la ora 9, la Casa de cultură a sin­dicatelor din­ Bîrlad, Stațiunea centrală de cercetări pentru combaterea eroziunii so­lului Perierii, în colaborare cu Casa agro­nomului Vaslui, organizează, o sesiune de referate științifice, cu tema: „VALORIFI­CAREA EGONOMICA A TERENURILOR IN PANTA SUPUSE EROZIUNII SOLU­LUI“. La sesiune, vor participa circa 200— 250 de specialiști de la direcțiile agrico­le, oficiile de îmbunătățiri funciare, I.A.S.-urile și C­ A.P.-urile din majoritatea județelor din țară care au pe teritoriul lor terenuri supuse eroziunii. Vor fi prezentate un număr de 17 lu­crări științifice, pe tema enunțată, susți­nute de cercetători de la Stațiunea Pe­riem, Institutul de îmbunătățiri funciare București, Institutul de pedologie Bucu­rești, de la institutele agronomice din București și Iași, Institutul politehnic­ Iași și Stațiunea experimentală Podu­ I­­loaiei — județul Iași. Miine, sîmbătă, 26 iunie, participanții la sesiune vor vizita Stațiunea centrală de cercetări pentru combaterea eroziunii solului Perieni, unde vor lua cunoștință de realizările obținute de cercetătorii sta­țiunii în acest domeniu, precum și bazi­nul hidrografic Valea Seacă, amenajat, în cursul anului trecut­ , de Oficiul de îmbu­­nătățiri­ funciare Vaslui, La Vaslui UN UTIL DIALOG AL REPREZENTANȚILOR COMERȚULUI CU CUMPĂRĂTORII Ieri, a avut loc la Vaslui, in sala Con­siliului popular orășenesc, o interesantă și utilă întîlnire între cumpărători și furnizorii de produse agro-alimentare și industriale din județ. Intîlnirea s-a desfășurat sub forma dia­logului între consumatori și conducătorii organizațiilor comerciale, ai întreprin­derilor furnizoare de produse de panifi­cație și lactate. Schimbul de păreri, propunerile ce s-au făcut în cadrul în­­tîlnirii, răspunsurile date, și, bineînțeles, măsurile ce se vor lua de acum încolo, vor­ duce la îmbunătățirea activității de deservire a populației din orașul Vaslui. In unul din numerele viitoare ale zia­rului vom reveni cu o relatare mai am­plă asupra discuțiilor purtate. ii­m, ziua ie­meri—zi­um C­u întrebarea »Care este stadiul de execuție al lucrărilor agricole de sezon, în unitatea dv. ?" poposim, după ce săptămini de zile redacția noastră mobilă a acționat în locali­tăți din jurul Bîrladului, într-o altă parte a județului, în ținutul Hușului. Mai exact, astăzi, transmitem din cooperativa agri­colă din localitatea Duda. Și, ca de obi­cei, interogației noastre, ar trebui să-i răspundă faptele, realizările oamenilor, aflați, în acest sezon agricol, într-o au­tentică luptă cu timpul. Dar, spre sur­prinderea noastră, timpul se măsoară aici, — incredibil, poate­­ — cu alte in­strumente, cu altfel de ob­ice, mai calme, mai puțin grăbite, din vreme ce, în regis­trele de evidență a lucrărilor din unitate, restanțele se adună cu duiumul, cu fiecare ceas ori zi­d ce trece. La sediul unității, deși ne aflăm în­ plină zi de lucru, cîți­va oameni roiesc prin curte fără rost, pe ici-colo. E un fel de migrație, dintr-un loc în altul, în cău­tarea umbrei. Ne îndreptăm spre unul din ei. — Cum vă numiți ? — Constantin Macarie, paznicul unită­ții. — Și ce păziți dumneavoastră aici ? — Păi..... Omul strînge din umeri, surprins. In­tr-adevăr, ce să păzească ? Sediul ? Este oare amenințată această clădire de vreun pericol iminent, de vreun cataclism ? Ori poate, cele două contabile ale unității au nevoie de ajutorul lui ? Nu. Nici una nici alta. Pur și simplu omul păzește. Pă­zește soarele. Notează exact , momentul răsăririi lui, momentul chindiei și deci — se putea altfel?. — al prînzului, momen­tul intrării lui în nori. Seara ? Ce să mai noteze seara!? Doar s-a sfîrșit ziua. Și astfel, normele se înscriu aproape sin­gure în evidențele contabile.. Și toamna... se numără bobocii. Și pitacii. — Știți unde-i președintele ? — Da.. Pe cîmp ! „Pe cîmp”, ne-au răspuns în cor și to­varășele Violeta Jora și Violeta Mun­­teanu, de­ la contabilitate. Nu ne-am în­doit nici o clipă de autenticitatea răspun­surilor primite. Și, totuși, președintele... nu era pe cîmp. Era acasă. De ce ? Dar, asta e o altă poveste. Și președintele Gri­­gorie Darie știe să răspundă! Calm, con­vingător, înfățișîndu-ți, pe­­ dată, o situa­ție „roză” și un car... de scuze. — Păi... Să vedeți... Și vedem. Vedem că pe cîmp porum­bul se sufocă de buruieni, că via stă ne­prășită, că tutunul e abia în curs de plan­tare, că, pe alocuri, deasupra florii­­soarelui, muștarul sălbatic „surîde” fericit „binefăcătorilor” săi, că, deși cosită, spar­­ceta se află încă în cîmp, în poloage, nici măcar, adunată, că... Dar, stop ! Sînt prea multe lucruri nefăcute și prea puțin, spațiu , la dispoziția noastră. Renun­țăm la enumerarea lor. Nu însă înainte de a transcrie câteva cifre. Din cele 646 de hectare cultivate cu porumb boabe, doar 330 au fost prășite manual pentru a doua oară. Restul suprafețelor se află încă sub imperiul buruienilor de cultură, dominate de agresivitatea lor. Dar parcă via se află într-o situație mai bună ? Din cele 127 de hectare, numai 70 au fost prășite, deși gradul de îmburuienare al plantațiilor reclamă executarea, cu maxi­mă operativitate, a lucrărilor de întreți­nere. Tutunul? Ce să mai vorbim? Nici­ la ora actuală, mai exact după zece zile de la termenul limită, la care cele 40 de hectare planificate ar fi trebuit plantate, nu s-a realizat întreaga suprafață (!). Mo­tivele ? Nu au fost aduse răsadurile la timp. In această privință, trebuie să spu­nem că delegatul întreprinderii pentru C. PÄUNESCU C. BUJOREANU 1 continuare in pag. a 3-a) SU­D REDACTIA MOBILĂ A „VREMII NOI TRANSMITE DE LA DUDA — — I ■ Câțiva cooperatori veniți la prașilă cauți tarlaua mai la... umbri * Un om păzește­­ soarelei B O situație roză și un car de... scuze . Un episod din serialul județean I „Tutunul invizibil“ . Primarul descoperă o lege și fermierul de la Rîsești e pasibil de­­ amendă ■ „Dacă-i curat, de ce să mai dau cu sapa?“ s A dispărut un inginer | ■V-’AWI'WW.WW.’/AWWW WiWWAWWAV.WWAV* I Joi dimineața, delegația de partid și guvernamentală­ română, condusă de to­varășul Nicolae­­ Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, și-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a fă­­cut-o­ în Republica Populară Mongolă la invitația Comitetului Central al Partidu­lui Popular Revoluționar Mongol, a Pre­zidiului Marelui Hurat Popular și a Con­siliului de Miniștri al Republicii Populare Mongole. La plecare, pe aeroportul Bujan Uha din Ulan Bator, delegația română a fost con­dusă de tovarășii Jumjanghiin Țedenbal, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol, președintele­ Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Mongole, Jamsa­­ranghiin Sambu, președintele Prezidiului Marelui Hurai Popular al R.P. Mongole, de alți conducători de partid și de stat mongoli. Pe aeroport se afla un mare număr de cetățeni din capitala R.P. Mon­gole. Erau, de asemenea, prezenți membri ai corpului diplomatic acreditați în R. P. Mongolă, precum și personalul Ambasadei române la Ulan Bator. In cadrul ceremoniei oficiale de ple­care au fost intonate Imnul de Stat al Republicii Socialiste România și Imnul de Stat al Republicii Populare Mongole și s-au tras 21 de salve de tun. Tovarășul Nicolae Ceaușescu­ și tova­rășul Ion Gheorghe Maurer, însoțiți de tovarășii Jumjanghiin Țedenbal și Jamsa­­ranghiin Sambu­, au trecut apoi în revistă garda de onoare, aliniată la aeroport. Un grup de pionieri a oferit membrilor dele­gației române buchete de flori. In încheierea solemnității de plecare, tovarășul Jamsaranghiin Sambu, președin­tele Prezidiului Marelui Huraj Popular al Republicii Populare Mongole, și tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președin­tele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, au rostit scurte cuvîn­­tări. în pagina a 4-a ■ VIETNAMUL de sud Forțele patriotice au ocupat o importantă bază americano-saigoneză ■ COMENTARIUL ZILEI Anglia și Piața comună PARADOXUL Vav.v.v.v­.vav.v.v.v.vav.vv.v.v.vav­.v.v.v.vv.v.v.v­ IM­ i It­irt si m­otmMB 1 tigglit Misit HA, ilisa de Hsul Halat taosu, ii lila Mai! Mnoia i i Delegația de partid și guvernamentala română a făcut o escală la Moscova în drum spre­ patrie, delegația de partid și guvernamentală­ română, condusă d­­ de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o escală la Moscova. La aeroportul Vnukovo-2, delegația ro­mână a fost întîmpinată de A. N. Kosî­­ghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., M. A. Suslov, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. V. Rusa­kov, membru al C.C. al P.C.U.S., șef de secție­ la­ C.C.­al­ Pl C.U.S.. N. N. Rodionov, membru al C.C. al P.C.U.S., locțiitor al ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., de alți activiști de partid și de stat so­vietici. Au fost, de asemenea, prezenți amba­sadorii la Moscova ai Republicii Populare Chineze, Republicii Populare Democrate Coreene, Republicii Democrate Vietnam, Republicii Populare Mongole, precum și ambasadorul Guvernului Revoluționar Provizoriu al Republicii Vietnamului de sud și ambasadorul Guvernului cam­bodgian de Unitate Națională. In întimpinarea delegației au venit, de asemenea, tovarășul Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.G.R., vi­cepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, aflat la Moscova cu prilejul participării la ședința Comitetului Executiv al G.A.E.R., precum și Teodor Marinescu, membru al C. C. al P.G.R., ambasadorul Republicii Socialiste România la Moscova, și membri ai Am­basadei române în U.R.S.S. Cu acest prilej, gazdele sovietice au oferit un print­ în cinstea delegației de partid și guvernamentale române. ÎNAPOIEREA ÎN CAPITALA Joi după-amiază s-a înapoiat în Capi­tală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, cond­isă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, întovără­șit de soția sa, Elena Ceaușescu, care a făcut vizite oficiale de prietenie în Re­publica Populară Chineză, Republica Populară Democrată­ Coreeană, Republica Democrată­­ Vietnam și Republica Popu­lară Mongolă. Din delegație au făcut parte: tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., președintele Con­siliului de­­ Miniștri, Manea­­ Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar­­ al C. G. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-se­cretar al Comitetului municipal Bucu­rești al P. C. R, primarul gene­ral al Capitalei, Ion Iliescu, mem­bru supleant al Comitetului Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. .al P.­C.­ R., prim-adjunct al ministrului afacerilor ex­terne. La sosire, pe aeroportul Băneasa, dele­gația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș,, Paul Nicul­escu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Blajovici, Miron Voitec, Iosif Banc, Petre Constantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stă­­nescu, Mihai Marinescu, împreună cu so­țiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și­­ organizațiilor obștești, gene­rali,, ziariști români și corespondenți­ ai presei străine. Au fost de față V. I. Drozdenko, am­basadorul Uniunii Sovietice, Van Țen­m­an, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Chineze, Li Ila Zun, însărcinatul cu afa­ceri ad-interim al R.P.D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-innte­rim al R.D. Vietnam, Buyanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri, ad-interim al R.P. Mongole în Republica Socialistă Româ­nia, șefii misiunilor diplomatice acredi­tați , din România, alți membri ai corpului diplomatic. Membrii delegației de partid și guver­namentale a Republicii Socialiste Româ­nia au fost așteptați pe aeroport de un mare număr de cetățeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă și entuziastă primire. Miile de bucureșteni aplaudau și scandau „P.C.R.—P.C.R.“, „Ceaușescu — P.C.R.”, „Ceaușescu și poporul", exprimîndu-și dragostea fierbinte și stima față de con­ducerea partidului și statului, față de se­cretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, totala adeziune față de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegația a facut-o în țările socialiste din Asia. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns mina a numeroși oameni ai muncii, veniți în în­­tîmpinare. Pionieri și tineri români, chi­nezi, coreeni, vietnamezi și mongoli au înconjurat pe secretarul general al parti­dului, pe ceilalți membri ai delegației, oferindu-le buchete de flori. (Agerpres) ’ COMUNICAT COMUN ROMÂNO-MONGOL privind vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Mongolă La invitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol și a Guvernului Republicii Populare Mon­gole. Intre 21 și 24 iunie 1971, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar­­ general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialis­te România, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă. In această vizită, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de soția sa, to­varășa Elena Ceaușescu. In timpul șederii în Republica Popu­lară Mongolă, delegația de partid și gu­vernamentală a României a vizitat între­prinderi industriale și instituții de cul­tură din orașul Ulan Bator, s-a sfsiilnit cu membrii unei unități agricole din ai­­macul central, a luat cunoștință de viața oamenilor muncii din Republică.. Popu­lară Mongolă, de realizările lor în con­strucția socialistă, bucurîndu-se pretutin­deni de o primire caldă, tovărășească. Delegația română a exprimat vii mulțu­miri pentru ospitalitatea cu care a fost înconjurată, văzînd în aceasta o manifes­tare a prieteniei frățești care leagă poporul român și poporul mongol. Intre delegațiile de partid și guverna­mentale ale Republicii Socialiste Româ­nia și Republicii Populare Mongole au avut loc convorbiri, în cursul cărora s-a efectuat un schimb de păreri privind dezvoltarea relațiilor româno-mongole și asupra unor probleme de interes co­mun ale vieții internaționale și mișcă­rii , comuniste și muncitorești. Convorbirile s-au desfășurat într-o at­mosferă tovărășească, în spirit de prie­tenie și sinceritate. La convorbiri au participat: — din partea română, tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii So­cialiste România, Manea Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Ro­mân, vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului municipal Partidului Comunist Român, București, al primarul­ i condinuare In pag. a 4-a)

Next