Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1041-1119)

1971-07-22 / nr. 1059

«I VREMEA NOUĂ Să păzim recolta­­ Se incendii! Z­ile de iulie, vîrf de anotimp, cînd activi­tatea de recoltare a cerealelor păioase se desfășoară în ritm vertiginos și, în pofida vremii capricioase, la cea mai înaltă... temperatură. Forțe tot mai multe mo­bilizate de organizațiile de partid, mențin focul viu al muncii, angrenate hotărît în realizarea aceluiași scop: strîngerea în cele mai bune condiții a griu­lui și celorlalte păioase, evitîndu-se orice risipă. O maximă importanță se a­­cordă nu numai strîngerii de pe cîmp, dar și apărării recoltei împotriva incendi­ilor. Iată o problemă la ordinea zilei. C.A.P. Costești. In tar­laua „Saca“ lanul de orz este împânzit de oameni și mașini. Din constatările organului județean P.C.T. — reprezentat de cpt. Cor­­neliu Grosu, care ne înso­țește — se constată că me­canizatorii, printre ei și Ion Smîntînă, Ion Helgiu (S.M.A. Deleni), brigadie­rul de cîmp Adam Pană, membrii cooperatori cu care stăm de vorbă și-au însușit regulile de apărare a recoltei de cereale îm­potriva incendiilor. Am mai adăuga faptul că, da­că în anul 1970 această cooperativă prezenta as­pecte critice în ce privește apărarea recoltei de in­cendii, acum oferă un exemplu bun. Spre seară facem un po­pas la punctul numit „A­­rămoasa“. Aici, stăm de vorbă cu inginerul Ion Flintoacă, șeful fermei Ro­­șiești — I.A.S. Vaslui. „La noi — ne spunea interlo­cutorul — tractoarele și combinele sunt dotate cu mijloace de stingere, iar mecanizatorii cunosc re­gulile de prevenire a in­cendiilor. De asemenea, a­­vem organizat postul de incendiu dotat cu tot ceea ce este necesar pentru in­tervenții în acest sens, conform ordinului 800 / 1970 al M.A.S. înainte de declanșarea bătăliei pentru recoltarea păioaselor, organele județe­ne de resort cu sprijinul Grupului de pompieri au organizat instructaje și cu șefii bazelor de recepție. Totuși, la unele baze de recepție, am surprins u­­nele aspecte critice care dovedesc că măsur­ile lua­te nu sunt aplicate cores­punzător. Persistă încă multe nereguli care pot cauza incendii : folosirea unor mașini cu stare teh­nică defectă , instalația e­­lectrică improvizată, ne­­respectîndu-se astfel, pre­vederile legale. Față de a­­cei care dovedesc negli­jență, nu respectă legea cu privire la paza contra in­cendiilor, organul de con­trol din cadrul Grupului județean de pompieri a lu­at imediat măsuri de sancționare. Contravenien­ții : Jenică Borș, șeful ba­zei de recepție Banca; Ne­­culai Oprișan, mecanic de întreținere la­­ baza de re­cepție Tutova, ing. Con­stantin Capră, directorul S.M.A. Vaslui ; Ion P. Bul­­garu, brigadier la C.A.P. Sîrbi ; Dragoș Morz, me­canic de întreținere la I.A.S. Vaslui. In lanurile cu cub­uri păioase, pe drumuri, la bazele de recepții am în­tîl­nit numeroase a mioane transportând auto ca­­„au­rul galben“. Șoferii antre­nați în acțiune, în majori­tate își fac o datorie pa­triotică din întreținerea mașinilor în perfectă sta­re de funcționare, pentru a evita producerea orică­rui incendiu, din cauza u­­nor defecțiuni la instala­țiile electrice etc. Și, to­tuși... La rampa de des­cărcare din baza de recep­ție Tutova, autocamionul cu nr. 21-VI-1196, aparți­­nînd C.A.P. Dragalina, a fost găsit fără dispoziti­vul de captarea scînteie­­lor de la eșapament și nu era dotat cu stingător ma­nual ; conducătorul auto Neculai Kilschi nu fusese instruit pe linie P. C. I., cum ar fi fost normal, de către consiliul de conduce­re al cooperativei agrico­le respective. Deși „bun pentru cereale“, autovehi­culul cu nr. 21-VI-1063, de la Autobaza Bîrlad, nu e­­ra dotat cu toate mijloa­cele necesare stingerii u­­nui eventual incendiu. In­tr-un lan cu grîu, în a­­ceeași situație se găsea­­ și conducătorul auto Neculai Zaharia, de la C. A. P. Sîrbi. Deci, persistă stări de lucruri care pot avea urmări nedorite. Prin grija organelor de partid și de stat, s-au luat măsuri, încă din perioa­da premergătoare campa­niei de vară, menite să ducă la reușita lucră­rilor de recoltare și depo­zitare a producției. Cu toate acestea, se constată că mai există locuri un­de nu toate lucrurile sunt în regulă. Ce trebuie întreprins i­­mediat pentru ca nici un bob să nu cadă pradă flă­cărilor ? Nimic altceva de­cit să se respecte preve­derile ordinului amintit, de către toți factorii de răs­pundere din unitățile agri­cole de stat, cooperatiste, din bazele de recepție, în­treprinderi de transport. „Nici un bob pradă flă­cărilor“ — chemare vi­brantă cu semnificație pa­triotică, pe baza căreia să se desfășoare întreaga ac­țiune de strîngere și de­pozitare a recoltei de ce­reale din vara acestui an. LALUCI CRĂCIUN Instantaneu din secția de pediatrie a Spitalului din Codăești. Vinderei (urmare din pag, i­­ rat, iar restul sunt repartizate, de către S.M.A. Grivița, C.A.P.-tUilor din această comună pentru a ajuta la transportul griului în baza de recepție. In afară de aceasta, zilnic, două-trei tractoare nu pot efectua nici un fel de lucrări deoarece se defectează foarte des. Deplasîndu-ne în tarlaua „Dumbrava”, ce aparține cooperativei din Vinderei, am găsit două combine ce se... odih­neau sub ochii inginerului Gheorghe Stamatin, de la S.M.A. Grivița, și președintelui cooperativei, Dumitru Arion. a (Uneia i se defectase rabatorul, iar celei­lalte îi lipsea pînza transportoare). Tot aici, conducătorii unor atelaje tăifășuiau protejați de umbra unor căruțe încărcate cu saci de grîu. Inginerul Gheorghe Stamatin recunoș­tea că „treburile nu merg prea bine" și că „este firesc să se mai defecteze cite ceva. Dar, dacă am avea piese de schimb, atît pentru utilajele de aici, cit și pen­tru cele din alte cooperative, lucrurile ar sta cu totul altfel. S-ar reduce nu­mărul timpilor morți care accentuează rămînerea în urmă a lucrărilor, mai mult, s-ar efectua lucrări de o calitate superioară". Rămînerea în urmă a lucrărilor din vie este motivată tot prin lipsa pieselor de schimb. La cooperativa din Vinderei, cele 30 de pompe necesare stropitului manual al viei, nu au putut fi folosite, deoarece nu au piese de schimb. S-a recurs la ajutorul Centrului de comba­tere a bolilor și dăunătorilor, precum și la folosirea unei instalații de ierbicidare, de care dispune C.A.P.-ul, în felul aces­ta reușindu-se să se efectueze trei stro­piri. O altă lucrare ce nu poate fi amînată sub nici un motiv este strînsul furaje­lor. Și la acest capitol, cele două coo­perative sunt deficitare. Astfel, la Vin­derei, nu s-a reușit să se strîngă bor­­ceagul de pe cele 100 de hectare și nici să se termine coasa a doua la lucernă, cu toate că aceste lucrări ar fi trebuit să fie de mult încheiate. După cum observăm, cei ce răspund de desfășurarea în bune condiții a lu­crărilor de sezon au încercat să justi­fice rămînerile în urmă prin lipsa pie­selor de schimb. Nu putem însă împăr­tăși, în totalitate, acest punct de vedere. Dacă ne referim numai la lucrările din vie, lucrări ce nu au fost efectuate în cele mai bune condiții din cauze pe care le-am enumerat mai sus, credem că nu s-ar mai fi ajuns la această situație dacă se procurau, din timp, piesele ne­cesare pentru mașini. Nu vedem însă motivele ce ar putea fi invocate referitor la slaba mobilizare a forței de muncă ? Pronoexpres La tragerea Pronoexpres nr. 29 din 21 iulie 1971, au fost extrase următoarele numere: Extragerea 1: 2 32 25 16 7 17 Fond de premii lei 1.970.306. Extragerea a 11-a: 27 26 3 31 41. Fond de premii lei 1.084.330. Și la C.A.P. Albești, în spriji­nul cooperatorilor, se află, la recoltat, o modernă combină „Gloria“ de mare randament. Foto : 3?. Botoșanu C­onstruirea de apartamente pro­prietate personală cunoaște extindere tot mai mare în­­­ o­rașul nostru, ca, de altfel, în întreaga țară. Numeroși cetățeni sunt interesați, de aceea, de clauzele contractului de cumpărare a apartamen­tului in rate. 1165 VASLUI VASLUI 1165 Recent, am primit un telefon la re­dacție. — Alo ! 1165 ? Redacția ziarului „Vremea nouă“ ? — Da ! Vă ascultăm ! — Sunt salariat la Exploatarea elec­­tro-energetică Vaslui. Vorbesc în nu­mele mai multor tovarăși de muncă. Vă rugăm să ne dați citeva informații. Știm că se vind apartamente cu pra­de către I.G.L. la Bîrlad. Deoarece vrem să cumpărăm și noi apartamente, ne interesează condițiile de contractare. Am vrea să știm cu­ anume din va­loarea totală a apartamentului trebuie să se achite ca avans și ce rată se poate fixa lunar. Apoi, dacă se pot contracta apartamente fără a se achi­ta acest avans ? Dacă da, care sunt con­dițiile ? Și, o ultimă întrebare: dacă, într-o familie, ambii soți sunt salariați, se poate ca unul din ei să împrumute suma necesară pentru avansul ce tre­buie achitat la încheierea contractu­lui, iar pe numele celuilalt soț să se încheie contractul ? In aceeași zi, pentru o informare cit mai detailată și operativă în proble­mele puse de grupul de salariați de la Exploatarea electro-energetică, 7ie-am adresat, tot telefonic, tovarășului Aurel Nechifor, directorul I.G.O. Vas­lui, care ne-a spus: — Avansul ce trebuie achitat cînd se încheie contractul este de 30 la sută din valoarea totală a apartamentului. Ra­tele lunare se fixează conform tari­felor în vigoare și sunt în funcție, atît de salariul contractantului cît și de valoarea apartamentului. La întrebarea dacă se pot contracta apartamente fără a se achita acest a­­vans, răspunsul este negativ. Nu poate fi încheiat contractul dacă, în prea­labil, nu s-a achitat avansul prevă­zut de tarifele în vigoare. In sfîrșit, se poate ca numai unul din cei doi soți salariați să împrumu­te de la C.E.C. suma necesară pentru avans, dar contractul noi îl întocmim, întotdeauna, cu ambii soți. V. GALAN Valorificarea întregului... (urmare din pag. 1) interioare, mașini care au permis introdu­cerea in tehnologia de fabricație a rulmen­ților a operației de superfinisare a căilor de rulare, în scopul creșterii calității supra­fețelor de rulare și, implicit, a durabilității rulmenților. Este demn de menționat că, în scopul introducerii noului procedeu de fa­bricație al inelelor pentru rulmenții axiali, care constă în ștanțarea de precizie a acestor inele din bandă la rece (înlocuind procedeul existent de forjare și strunjire), am achiziționat o presă de ștanțare fină, prin care vom realiza : economii de metal și manoperă, eliberarea unor capacități de producție, folosirea mai eficientă a supra­fețelor de producție și, bineînțeles, mărirea durabilității rulmenților cu cale de rulare imprimată în comparație cu cea executată prin așchiere. Din cele citeva exemple date privind a­­chiziționarea de mașini noi, oricine își poate da seama că fabrica noastră este dotată cu mașini specializate, moderne, de înalt nivel tehnic, adică cu parametri tehnico­­economici (productivitate, precizie, calitate, grad de participare a muncitorului), ridicați, ceea ce a dus la un nivel de potențial teh­nic capabil să realizeze o poducție de rul­menți mult sporită, în condiții economice avantajoase și la un înalt nivel calitativ. Dar, pentru a putea folosi acest potențial tehnic disponibil la dimensiunile lui crescu­te, este nevoie de intervenția celui de-al doilea factor al procesului de producție : forța de muncă — omul — deoarece numai în condițiile unei concordanțe depline între acești doi factori se poate realiza valorifi­carea optimă a potențialului economic. Din acest punct de vedere, se constată, însă, că­­ nivelul de pregătire a personalului din uni­tatea noastră nu este încă corespunzător cu gradul de înzestrare tehnică, ceea ce influențează negativ rezultatele obținute, în cazul fabricii noastre, cu toate măsu­rile luate privind ridicarea calificării perso­nalului la toate nivelele, în general, și, în special, în scopul folosirii optime a utila­jelor noi, de mare tehnicitate, se constată că încă nu am reușit pe deplin să stăpînim bine aceste utilaje, să le folosim în mod corespunzător, la nivelul parametrilor teh­­nico-economici pe care îi au. De aici de­curge obligativitatea de a ne ridica con­tinuu nivelul profesional, de a ne perfec­ționa tot mai mult, conștienți fiind că nu­mai în acest fel putem stăpîni și valorifica integral înaltul potențial tehnic pe care îl avem, în vederea obținerii unei producții mereu sporite, în condițiile unei ridicate eficiente economice. ORIZONTAL : 1. Aici s-a născut N. D Cocea, Elena Farago, V. I. Popa, George Tutoveanu, Alex. Philippide ș.a. — Nico­­lae Tonitza, născut la Bîrlad, sau Ștefan Dimitrescu, născut la Huși; 2. Poet care s-a născut la Pleșești — Semn; 3. Abia ede­­ — Savant român, originar din Bă­nești ; 4. Localitate in Elveția — Actor născut la Vaslui, în 1880 — Se lasă sen­­a­­; 5. ...Golestan, compozitorul născut la Vaslui in 1876 — Ca Alex. Philippide, o­­riginar din Bîrlad (fem­.); 6. Aici s-a năs­cut actorul Ștefan Ciobotărașu (1910— 1970) — La revedere; 7. Personaj din co­media „Tache, Iancl­e și Cadîr“ de V. I. Popa — Zaharia Silviu — „Oameni da seamă“; 8. Dai înapoi! — Nicolae Milos­­u (1636—1708) — Acum.­; 9. Echipă de fotbal vasluiana — Ratată ! 10. Potrivnic — Marcă de motocicletă — Catren a­­lexandrin; 11 Careu! — In plin ocean! — Valea..., descriere de E. Camilar; 12. Lucrat — Cărturar român, figură a epo­cii sale, născut în ținutul Falciului (1673— 1723); 13. Oameni de seamă ca D. Bagda­­sar, născut la Roșiești, Radu Cernătescu, născut la Huși, Ernest Juvara, născut la "Trîrlăd "etc. — E mic și ascuțit — Merg cu turma. VERTICAL: 1. Localitate în județ un­de au văzut lumina zilei Aglae Petrescu, C. Tănase, Stan Golestan — Huși, unde s-a născut scriitorul Anton Hulban. 2. Aici s-a născut scriitoarea H. P. Benges­­cu — In această localitate s-a născut N. Gh. Lupu, celebru medic; 3. Curele! — ...Bengescu, scriitoarea amintită la 2 ver­tical — Avocat; 4. Zeul casei — Negație străină — Verb conjugat de bîrlădenii N. Tonitza, V. I. Popa; 5. Oraș în India — ...Pârvan, savantul născut la Bîrlad în 1882; 6. Al ducelui (fem­.) — Pavel Dan — Diviziune în teatru; 7. Mare pictor ro­mân, născut la Bîrlad (1886—1940) — Posezi; 8. Drum pietruit — ...Dimitrescu, pictorul și­­ desenatorul născut la Huși (1886—1933); 9. Pictor român — A ata­ca; 10. Vas rapid — Aproape patru! —• Arde-n casă!; 11. Atras la mijloc! — Bîrladul (pl.) — Primul om; 12. Despre cei de seamă, născuți in județul nostru, e­ vorba în careul de față (sing.) — Poet român, născut la Huși (1786—1869) — ...Ștefan Voievod. 13. Sociolog, psiholog și eseist, născut la Huși (1896—1964) — Fac numai din plăcere. LEONTE COCOȘ Fondul de aur..1 (urmare din pag. 1) stă de 86 de ani, nu se lasă mai prejos. Participă la muncă, cot la cot cu tinerii. Zilele trecute, a fost chiar la coasă. Poate ar mai trebui amintită echipa lui Ilie Ilie, de la brigada a II-a, formată din 20 de membri, care, într-o zi și jumătate a secerat 15 ha. cu griu sau alte e­­chipe de la alte brigăzi, la fel de harnice.­­ Fiecare muncește cu folos, ne spunea tînărul președinte. Din bucu­ria muncii împlinite se hrănesc nu­mai cei care știu s-o prețuiască. Dovada cea mai elocventă e bună­starea care domnește în fiecare ca­să, în fiecare familie. Străbătînd satul, am văzut case frumoase. Tîrziu, spre seară, tru­ditorii propriilor lor ogoare se în­torceau obosiți de la muncă, dar cu fețele surîzînd că a mai trecut o zi plină de satisfacții. Privindu-i, ne-am adus aminte de cuvintele președintelui, dîndu-i perfectă drep­tate : „oamenii, acest fond de aur al cooperativei, te învață să res­pecți munca și roadele cîmpului ca pe niște nestemate prețioase“. Amenajarea unui depozit de furaje Pentru prevenirea incendiilor la depozitele de furaje : — sunt interzise fumatul, iluminatul cu flacără deschisă și aprinderea sau umblatul cu foc deschis la o distanță mai mică de 100 m. de depozit; — tractoarele și autovehiculele ce au acces în depozit, vor avea apărători contra scînteilor la eșapament și nu vor circula la o distanță mai mică de 5 m. de șire ; — pe teritoriul depozitului este interzis accesul copiilor sub 12 ani; — activitatea în depozit va fi permisă numai ziua ; — distribuirea furajelor se va face începînd cu șirele de la intrarea în de­pozit ; — paiele, fînurile și celelalte furaje se vor depozita numai după ce au fost uscate ; — periodic, se va controla temperatura din interiorul șirelor. In cazul cînd temperatura se ridică la 40—55 ° C și se observă o fumegare intensă, mai ales dimineața, șirele se desfac și se usucă; — se vor menține în permanență ordine și curățenie ; — fiecare depozit va fi dotat cu un post de incendiu (cu uneltele necesare) și se va asigura rezerva de apă. întreprinderea de gospodărie orășenească Vaslui anunță că mai face înscrieri pentru contractarea de apartamente proprieta­te personală, cu darea în folosință în anul 1971. Toate în zona centrală, grad de confort I—II—III. Relații se pot lua, zilnic, la sediul întreprinderii, din strada Ștefan cel Mare, nr. 11, telefon 1733 și 1281. ÎNTREPRINDEREA econo­mica DE INDUSTRIE LOCA­LĂ HUȘI. angajează de urgență­­ — 2 fochiști cazane abur — 1 laborant stație de dedu­­rizare a apei. Condiții de angajare și sala­rizare : conform H.G.M. 914/68. Cererile se depun la sediul în­treprinderii: din strada Al. I. Guza, nr. 99 Huși. Relații suplimentare la tele­fon 549 sau 129. Vizitați Grădina zoologică Bîrlad unde puteți admira diferite spe­cii de animale și păsări, din fauna țării noastre și a altor țări și con­tinente. Aici se găsesc mamifere carnivo­re, ierbivore și omnivore, precum și păsări răpitoare de zi și noapte.­­ Dintre ierbivore, se află Lama, sakul, Zebu, antilope, mufloni, Ber­becul cu coamă, (cu arie de răspîn­­dire în alte țări și continente), Ger­­bul carpatin, Gerbul lopătar, căpri­ori etc. — Dintre carnivore (din alte țări și continente), în Grădina zoologică se află­ lei, pantere, șacali, vulpi argintii, nurci, cîini dingo, clint enot, iar din țara noastră, lupi, vulpea comună, jder de copac, bur­suci etc. — Dintre omnivore, se află : Ur­sul brun, Mistrețul, Ursul spălător etc. — Dintre păsări, se află: struți, păuni, fazani, papagali, Aquila pi­tică, uliu șoricar, ciufi, precum și pelicani, cormorani, egrete, stîrci, berze, gîște și rațe sălbatice etc. PAGINA 3 ——————------------- — ... sf • IJECOOP Vaslui înființează SECȚII DE REPA­RAȚII APARATE RADIO ȘI TELEVIZOARE în toate locali­tățile din județ. In acest scop angajează­ REPARATORI ȘI REPARA­TOARE DE APARATE RADIO ȘI TELEVIZOARE (calificați și necalificați). Condiții avantajoase și posi­bilitate de calificare la locul de muncă. Doritorii se vor prezenta la sediul IJECOOP Vaslui, str. Ștefan cel Mare nr. 187, în zilele de 27 și 28 iulie, ora 8. ÎNTREPRINDEREA ECONOMICĂ DE INDUSTRIE LOCALĂ VASLUI, angajează : — strungari — sudori — 2 mecanici frigotehniști, pentru instalații frigorifice la Fabrica de gheață. PIERDUT carnetul de muncă, pe numele Macarie Gheorghe, eliberat de Fa­brica de rulmenți Bîrlad. N­ declar nul. BUCUREȘTI VINERI, 23 IULIE PROGRAMUL I. La orele : 7.00; 9.00; 40.00; 11.00; 13.00; 15.00; 16.00; 22.00; 24.00; 2.00; 4.00; 5.00; buletine de știri și radio­jurnale; 6.00 Muzică și actualități; 6.20 Jurnal agrar; 7.25 Bună dimineața, co­pii ; 7.45 Sfatul medicului; 8.08 Matineu muzical; 8.25 Moment poetic; 8.30 La microfon, melodia preferată; 9.30 Memo­ria pămîntului românesc (reluare); 10.05 Muzică populară din Dobrogea ; 10.30 Fonoteca pentru copii ; 10.05 Din fol­clorul muzical al popoarelor; 11.15 Con­sultație juridică; 12.00 Trei melodii cu Corina Chiriac ; 12.30 întîlnire cu me­lodia populară și interpretul preferat ; 13.15 Avanpremieră cotidiană; 14.40 Por­trete in cîntecele populare; 15.05 Re­vista economică; 17.00 Pentru patrie ; 17.30 Soliști de muzică populară; 18.00 Orele serii; 20.00 Tableta de seară ; 20.05 Muzică populară; 20.30 Concursul național de creație și interpretare de muzică ușoară românească „Mamaia 1971“; 22.55 Moment poetic; 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. La orele 6.05; 7.00 ; 9.30; 12.00; 13.00; 14.00; 16.00; 17.00; 19.00; 23.00; 0.55; buletine de știri și radiojur­nale; 6.00—8.05 Program muzical de di­mineață; 8.05 Tot înainte (emisiune pen­tru pionieri); 9.00 Anii tineri plini de floare — cîntece pionierești; 9.35 Jocuri populare; 9.45 Matineu teatral; 11.55 Știința la zi; 12.03 Avanpremieră coti­diană; 12.30 Muzică ușoară; 14.30 Odă limbii române; 16.55 Sfatul medicului; 17.05 Teatru radiofonic; 19.30 Recital de poezie contemporană românească; 19.50 Noapte bună, copii ; 20.00 Seară de o­­peră; 22.30 O capodoperă a literaturii ro­mâne: „Baltagul“ de Mihail Sadoveanu. I­AȘI VINERI, 23 IULIE Programul de dimineață; 6.00 Buletin de știri; 6.05 Radiomatineu; 6.30 Actua­litatea în agricultură; 7.00 Medicul vă sfătuiește; 7.30 Breviar legislativ; Radio­­matineu-continuare; 8.00 închiderea e­­misiunii. . Programul de seară ; 17.00 Buletin de știri; 17.05 Publicitate radio; 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată; 17.45 Preocupări cotidiene; 18.00 Orches­tre românești de muzică ușoară; 18.30 Prezențe românești pe glob; 18.50 Cân­tare României socialiste; 19.00 Radiojur­nal; 19.15 Muzică populară românească; 19.30 Orizonturi; 19.45 Din creația cora­lă românească; 20.00 Serile muzicale ale studioului; 20.30 Pagini literare; 16.45 Serile muzicale ale studioului (conti­nuare). Seară de dans; 23.00 închiderea emisiunii. Iiteleviziunei­ IOI, 22 IULIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară ; 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto ; 18.50 Timp și anotimp în agricultură ; 19-15 Publicitate; 19.20 1001 de seri; 19.30 Telejurnalul de seară. Sport; 20.10 Pen­tru sănătatea dv. „Cura heliomarina“; 20.20 Antologia umorului : Max Linder ; 21.35 Cadran internațional ; 22.20 Inter­pretul săptămînii: Dorina Drăghici; 22.40 Film documentar : Orașe poloneze — Nowa­ Huta; 22.55 Telejurnalul de 1 noapte; c­i­nem­a VASLUI ! „Sunetul muzicii“; BÎRLAD; Cinema Victoria: „Și caii se împușcă nu-i așa?; Cinema Bîrladul: „Ambasador al U.R.S.S.“; HUȘI: „Ursul și păpușa“; NEGREȘTI: „B. D. intră în acțiune“ ; MURGENI: „Sentința“. Vreme închisă cu cerul noros la aco­perit. Se vor semnala ploi locale. Vîn­­tul va sufla moderat cu intensificări din sectorul nordic. Temperatura aeru­lui se menține scăzută ; minimele vor fi cuprinse între 9 și 14 grade, iar ma­ximele între 15 și 20 grade.

Next