Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1120-1198)
1971-11-25 / nr. 1167
> ) ) VREMEA NOUĂ În contrast cu creșterile ireversibile (urmare din pag. 1) piile echității noastre socialiste sunt incompatibile cu fenomenele antisociale, cu traiul ilicit, cu tendințele de căpătuială. Sunt racile pe care opinia publică le combate cu fermitate, împotriva cărora se ia atitudine hotărâtă. Dar, așa cum spunea secretarul general al partidului, la plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie, „Viața arată că mentalitățile vechi, de esență burgheză sau mic-burgheză, pot avea consecințe deosebit de grave asupra poziției omului în societatea de azi. (...). Lupta fermă împotriva concepțiilor retrograde din vechea societate, împotriva obiceiurilor care poartă amprenta modului de viață burghez, eliberarea omului de tarele morale ale trecutului, de consecințele gravelor deformări spirituale produse de ideologia și comportamentul claselor exploatatoare constituie, de aceea, o latură esențială a activității politice de educație socialistă a oamenilor muncii". De aceea, pomeneam,, in titlul acestor rînduri, de unele fapte in contrast cu creșterile noastre ireversibile. Este de neconceput ca, in timp ce alții muncesc, cu dragoste și devotament, știind că, in dubla lor calitate, de producători și proprietari, contribuie astfel la creșterea nivelului lor de trai, la dezvoltarea patriei socialiste și sporirea prestigiului ei internațional, alții să-și ducă existența fără a face nimic, trăind din munca acestora. Ei trebuie depistați, demascați și puși să muncească. Dar dacă e mai ușor să demăști pe un ins care nu face altceva nimic decit consumă ceea ce au cîștigat părinții, sau pe un altul care fură din averea obștii (va fi, desigur, pină la urmă și acesta, prins), e mai puțin lesne — de ce n-am recunoaște că in această direcție am făcut prea puțin — să-l demaști pe cel care ocupă un serviciu și nu face nimic altceva decit să primească leafă din surplusul de muncă pe care-l depune colegul de slujbă pentru a termina lucrările la timp. Eu — și alții ca mine denumim și acest lucru mentalitate burgheză, trai ilicit. Iar atunci cînd acest intrus, acest parazit social este și sprijinit de cineva mai sus pus, orbit poate, de prea multa dragoste ce i-o poartă nepotului, se întimplă adesea toate încercările unora — ceva mai curajoși — din colectiv să întîlnească o barieră. Această stavilă in calea restabilirii adevărului și dreptății, nu este însă de netrecut, ea poate fi depășită prin eforturile conjugate ale colectivului. Nimeni nu poate trăi, în societatea noastră socialistă, din munca altuia. Și oricine ar fi el, trebuie pus la treabă. Așa e drept, așa e echitabil, așa e socialist. PAGINA 3 O) GH. NICULESCU - MIZIL, militant de seamă al mișcării muncitorești din România Se împlinesc 85 de ani de la nașterea lui Gh. Niculescu-Mizil, militant de seamă al mișcării muncitorești din România, care s-a făcut remarcat în cursul vieții sale printr-o prodigioasă activitate politică și organizatorică pusă în slujba luptei și idealurilor proletariatului român. Gh. Niculescu-Mizil a văzut lumina zilei la 25 noiembrie 1386, în comuna Mizil din județul Buzău, într-o familie săracă. Legăturile sale cu mișcarea muncitorească din România s-au afirmat încă din „eroicul și sîngerosul an 1907". Venirea sa în Capitală, în anul 1910, a contribuit prin implicațiile care le-a avut asupra formării sale la creșterea conștiinței lui politice. Desfășurînd o bogată activitate în anii care au urmat refacerii Partidului Social Democrat, GH. Niculescu-Mizil s-a făcut repede remarcat, pentru calitățile sale de organizator și propagandist. Pentru bogata activitate depusă în cadrul mișcării noastre muncitorești, Gh. Niculescu-Mizil a fost ales delegat la Congresul al ll-lea al P.S.D.R.-ului și la cel de-al IV-lea Congres al Uniunii sindicatelor din România, unde s-a făcut remarcat prin intervențiile sale caracterizate printr-o deosebită putere de argumentație. Gh. Niculescu-Mizil a avut o prezență asiduă în publicistica muncitorească a timpului. Problematica abordată în articolele sale a fost legată de demascarea realităților social-economice ale țării, situația grea a clasei muncitoare în orînduirea capitalistă, necesitatea unității muncitorești în lupta cu patronatul și statul burghez și altele, împreună cu reprezentanții de frunte ai mișcării muncitorești din România, printre care amintim pe D. Marinescu, I. C. Frimu, M. Bujor și alții, Gh. Niculescu- Mizil a propagat în presa muncitorească idei înaintate referitoare la necesitatea organizării proletariatului, la relațiile dintre partid și sindicate, răspîndirea marxismului în rîndurile maselor muncitoare. Participînd la activ EVOCĂRI ile inițiate de P.S.D.R. în anii neutralității României, alături de Ottei Călin, Ecaterina Arbore, Gh. Cristescu, C. Racovski, Gh. Niculescu- Mizil se reîntoarce în toamna anului 1918 în Capitală, după ce a parcurs împreună cu proletariatul și întregul popor român anii grei ai primului război mondial. In condițiile puternicului avînt revoluționar de după război, Gh.Niculescu-Mizil participă activ la organizarea politică a muncitorimii și aceasta va face să fie implicat în procesul intentat militanților mișcării muncitorești din România, care a urmat după represiunea de la 13 decembrie 1918 din Piața Teatrului Național din București. Dovedind o nestrămutată încredere în victoria finală a clasei muncitoare, Gh. Niculescu-Mizil a desfășurat, în închisoare, apoi, după eliberarea sa, o muncă asiduă de lămurire a maselor muncitoare cu privire la mișcarea grevistă în plină dezvoltare, necesitatea promovării unei linii hotărit revoluționare în mișcarea noastră muncitorească care să ducă la transformarea Partidului Socialist în Partid Comunist. Organized proletariatul din transporturi, pregătind campania electorală din primăvara anului 1920, ca reprezentant al Partidului Socialist, în cîteva din județele țării, fiind mereu prezent în rîndurile maselor muncitoare, Gh. Niculescu-Mizil a adus o însemnată contribuție la atingerea principalelor obiective ale luptei proletariatului român. La 8 Mai 1921, Gh. Niculescu-Mizil a participat Congresul I al P.C.R. ca deja legat al secțiunii București. In anii care au urmat înființării P.C.R., Gh. Niculescu- Mizil a avut de îndurat existența aspră a revoluționarului comunist, suferind alături de ceilalți militanți ai partidului represaliile începute de guvernul burghezo-moșieresc din România cu cunoscutul proces din Dealul Spirii și continuînd cu multe din cele ce au urmat în anii ilegalității, îndeplinind numeroase munci de răspundere în aparatul central al partidului, secretar al secțiunii București a P.C.R., delegat al Comitetului Central pentru presă și propagandă, luînd parte activă la acțiunile desfășurate de partid prin organizațiile sale de masă, Gh. Niculescu-Mizil a fost permanent prezent la multe momente importante ale istoriei partidului. Gh. Niculescu-Mizil a încetat din viață în august 1945, lăsînd în urma sa amintirea unui tor pentru neînfricat luptăidealurile clasei muncitoare și ale poporului român, a unui militant comunist care în activitatea sa a luptat neîncetat pentru triumful socialismului în patria noastră. L. D. Un succes de prestigiu: România în sferturile de finală ale campionatului european Admirabilă este o victorie obținută în fața unor adversari valoroși, așa cum s-au dovedit ieri jucătorii din Țara Galilor sau, nu cu mult timp in urmă, cei din reprezentativa Cehoslovaciei. Și într-un caz și în altul, ultimii adversari ai „naționalei“ noastre au prezentat în teren personalități proeminente, tactică de ansamblu foarte „lustruită“, putere de luptă deosebită, voință împinsă pină la disperare. Dar reprezentanții țării noastre au biruit în ambele confruntări, dovedindu-se net superiori partenerilor lor de întrecere, din orice incidență am face confruntarea. Pentru toate punctele forte ale cehoslovacilor sau ale galezilor, tricolorii au avut aproape mereu ceva care le contracara sau le depășea. Au avut oaspeții, de pildă, o dispunere inteligentă în teren, au avansat și s-au peultimul meci al grupei I a campionatului european de fotbal inter-țări, disputat pe stadionul „23 August“ din Capitală, în prezența a circa 50.000 de spectatori, s-a încheiat cu un splendid succes al fotbaliștilor români. In partida care decidea pe cîștigătoarea grupei și asigura calificarea în sferturile de finală ale competiției, reprezentativa României a terminat învingătoare cu scorul de 2—0 (1—0) în fața selecționatei Țării Galilor. După o scurtă perioadă de studiu și joc la centrul terenului, fotbaliștii români trec cu hotărîre în atac și încă in minutul 9, deschid scorul: Lucescu execută cu precizie o lovitură de colț, iar Lupescu, venit din apărare, reia spectaculos cu capul balonul, care poposește pentru prima oară în plasa porții apărapliat aproape de fiecare dată după natura fazelor, au atacat și s-au apărat cu tot potențialul, dar băieții noștri au făcut și ei toate aceste lucruri, iar pe deasupra încă ceva în plus. Și cu de gustat este un succes în care vezi că sportivii cărora li s-a acordat încrederea, justifică pe deplin mandatul lor și dau culorilor țării tot ce au mai bun în ființa lor ! Dăruirea echipei naționale pentru prestigiul sportiv al țării, încununată de câștigarea seriei I a preliminariilor campionatului european, merită un sincer BRAVO, pe care suntem siguri că ieri, la ora 15,45, o dată cu încheierea victorioasă a confruntării cu echipa Țării Galilor, s-au rostit sute și sute de mii de glasuri de pe întreg cuprinsul țării, de pe stadionul din București, din fața televizoarelor, a aparatelor de radio. te de Millington. Echipa română stăpînește jocul în continuare, presează insistent și numai bara porții îl salvează pe portarul galez (în minutul 26) de un nou gol ce trebuia să fie înscris de Dembrovschi. La numai două minute, Iordănescu este pus în poziție ideală de a marca, însă mingea expediată de el, cu capul, este interceptată de apărătorul buturilor echipei oaspete. La reluare, inițiativa aparține tot fotbaliștilor români care continuă să creeze faze periculoase la poarta adversă. Ei ratează încă două mari ocazii de a majora scorul prin același Dembrovschi (min. 62) și Dobrin (min. 68). Superioritatea echipei României este concretizată în minutul 73, cînd căpitanul echipei, Mircea Lucescu, reia direct în plasă mingea centrată de Iordănescu, 2—0 pentru România. Profitînd de o ușoară relaxare a gazdelor, jucătorii galezi inițiază în minutul 78 un contraatac periculos în care Cyril Davies ratează o ocazie extrem de favorabilă șutind în bară, din interiorul careului. Brigada de arbitri belgieni, avînd la centru pe A. Delcourt, a condus următoarele formații: Răducanu , Sătmăreanu, Lupescu, Dinu, Deleanu, Dumitru, Radu Nunweiller, Lucescu, Dembrovschi, Dobrin, Iordănescu — ROMÂNIA: Milling ton — Rodriguez, Phillips, Williams, Thomas, Hockey, Hill (din min. 46, Cyril Davies), Rees, Reece, Ron Davies, James. — ȚARA GALILOR. CLASAMENTUL FINAL AL GRUPEI I 1. ROMANIA 2. Cehoslovacia 3. Țara Galilor 4. Finlanda 6 4 4 1 11— 2 = 9 6 4 11 11— 4 = 9 6 2 1 3 5— 6 = 5 6 0 15 1—16 = 1 ) s s în „Cupa UE.F.A.“ J U.T.A. — Vittoria Setubal 3-0 (2-0) , încă din primele minute ale partidei de la Arad, oaspeții s-au arătat deciși să facă totul pentru a obține un rezultat cit mai avantajos. Avînd în componența sa câteva individualități remarcab bile, echipa portugheză s-a dovedit încă din primele acțiuni a fi un adversar redutabil. Dar, o dată depășite primele momente dificile ale jocului, arădeniii și-au intrat în ritmul lor normal și au pus stăpînire pe centrul terenului, de unde Domide, în formă excelentă, a distribuit numeroase mingi utile incisivilor Kun II, Broșovski și Roth. Primul gol al echipei gazdă a fost înscris în minutul 9, 1 de către Domide, intr-o manieră senzațională. El a șutat de la peste 30 m, sus, în colțul lung al porții lui Torres, în scriind un gol de neuitat, încurajați puternic de inimoșii lor susținători, fotbaliștii români au continuat să preseze ca ireni advers și, după șase minute, au mai forat scorul la 2—0 prin Liria. In continuare, jocul s-a mai echilibrat. Oaspeții inițiază, la rîndul lor, câteva acțiuni ofensive, dar apărarea arădeană s-a dovedit insă de netrecut, avînd din „veteranul“ Lereter un adevărat stîlp , care a reușit să-l păzească cu strășnicie pe cunoscutul internațional Jose Torres. ) Ultimul punct al partidei a fost marcat în minutul 67, de către Kun II, care a executat impecabil o lovitură de pedeapă• 1 să de la marginea careului de 16 m. Scor final: 3—0, pentru U.T.A. Bilanț rodnic în... scuze (urmare din pag. 1) vedem că vina este aruncată asupra tovarășilor din conducerea I.M.A. Vaslui, care au dat—chipurile—o suplimentare cu mult prea mare stațiunii, după primele luni de producție din anul curent. De ce insă nu vor fi fost ridicate asemenea probleme atunci ? Din două motive. Unul, tovarășii din conducerea S.M.A. Huși nu îndrăznesc să se pună rău cu șefii lor de la județ. In aceeași atitudine își are rădăcina și afirmația lor, potrivit căreia tovarășii de la S.M.A. i-au ajutat „foarte mult", iar cînd solicităm amănunte, acestea relevă faptul că, în multe privințe, cei de la S.M.A. s-au descurcat singuri. Un alt motiv constă in obiceiul conducerii S.M.A. de a nu încerca, la organele agricole județene, să obțină o impulsionare a unor lucrări pe care normal trebuie să le efectueze cooperativele agricole, ci de a cere tractoriștilor să le facă cu eforturi în plus și cu pierdere din demaraj la lucrările care, de drept, l6 aparțin lor. De pildă, în prezent, din cauză că mijloacele de transport proprietate obștească nu sunt judicios folosite, peste 40 de tractoare, în loc să lucreze la arat, sunt puse la eliberat terenul. Mai precizăm că, la 25 noiembrie, din planul de 5.050 de hectare, arăturile pentru însămințările de primăvară erau efectuate pe numai 3900 de hectare. Au fost efectuate și anumite lucrări neplanificate, cum ar fi executarea arăturilor pe anumite suprafețe ale unor cooperative agricole din afara razei de activitate a stațiunii, pe terenuri aparținînd consiliilor populare, în loturile unor țărani cooperatori etc. Mecanicii, în atelier, au efectuat, la rîndul lor, anumite lucrări la terți, care au sporit veniturile realizate de stațiune. Apreciem, totuși, că tovarășii din conducerea stațiunii trebuie să adopte o atitudine mai fermă și o combativitate sporită față de reprezentanții cooperativelor agricole din raza de activitate, precum și față de cei ai organelor de specialitate de la județ. In același timp, socotim că este absolut necesar ca, la rîndul lor conducătorii cooperativelor din zonă să-i sprijine mai mult în muncă pe tractoriștii de la S.M.A. Huși, iar tovarășii de la I.M.A. să-și facă mai mult simțit ajutorul prin fapte și mai puțin prin vorbe. In mod deosebit, întrucît ne aflăm la sfîrșitul anului 1971, și în momentul cînd continuă să se pună bazele producției anului viitor, i.este necesar ca forurile județene de specialitate să sprijine S.M.A.. Huși prin a se dota, în mod corespunzător, cu tractoare, polidiscur,grape cu discuri, utilaje speciale pentru vie și legumicultură. Se cuvine să amintim și un alt fapt. Anume, ca, atît la nivelul secțiilor de mecanizare, cit și la cel al stațiunii, să se pună un mai mare accent pe asigurarea unei calități superioare fiecărei lucrări efectuate. Toate acestea vor face ca acest colectiv energic să se situeze pe un loc de frunte in rîndul colectivelor de muncă similare din județ. Dezlegarea jocului apărut în nr. 1157 al ziarului nostru ORIZONTAL : 1. Prăși — Zbir ; 2. Lopata — Alta ; 3. Ud — Patent — P ; 4 Gară — Era — Ca ; 5. Nu — Unelte; 6. Ferăstrău — C ; 7. Cheie — Gil ; 8. Era — Re — Sule ; 9. Ra — Ai — Baros ; 19. Acar — Pămînt; 11. Rindea — A — Re. Pronoexpres La tragerea Pronoexpres nr. 47 din 24 noiembrie 1971, au fost extrase următoarele numere: Extragerea I: 6 1 39 21 25 15 Fond de cîștiguri lei 1.070.982 Extragerea a II-a: 26 4 13 20 32 Fond de cîștiguri lei 451.739. lui. Necunoscîndu-se cauza fundamentală a cancerului de laringe, vom discuta numai factorii care predispun la această boală. Așadar, cancerele de laringe se observă mai ales la bărbați (peste 90 la sută din cazuri). Alcoolismul, fumatul, noxele profesionale ar explica intr-o oarecare măsură „atracția“ acestei maladii pentru sexul masculin. Tabagismul (fumatul) este un factor iritativ, constant, la fumătorii cronici. El generează și întreține laringita cronică, iar aceasta constituie un teren gata pregătit pentru cancer. Alcoolismul, mai ales asociat cu fumatul, poate să contribuie, de asemenea, la apariția cancerului. De Atmosfera viciată prin gadegajare de fabrici, de autovehicule sau prin praful de pe drumurile asfaltate, poate fi cauza înmulțirii cancerului de laringe. Sifilisul, de asemenea, creează predispoziții de teren. Pe gamele sifilitice ulcerate se poate dezvolta un cancer. Să nu subestimăm rolul factorilor iritativi in dezvoltarea unui cancer laringian. De cele mai multe ori, cancerul laringian cuprinde regiunea corzilor vocale. Este descoperit mai repede pentru că apare răgușeala. Aceste cancere se dezvoltă încet — cîteva luni sau chiar depășind un an. Cum cancerul de laringe cuprinde porțiunea de deasupra corzilor vocale, regiunea corzilor vocale sau regiunea de sub corzile vocale, manifestările clinice vor depinde și ele de locul pe care s-a localizat afecțiunea. De cele mai multe ori răgușeala, sau „disfonia" este singurul semn de boală. Un bolnav răgușit luni de zile trebuie să ne dea de bănuit. De obicei, răgușeala este pusă pe seama unei răceli sau a unui abuz vocal. Această răgușeala este continuă și progresivă, sfirșind mai tirziu cu imposibilitatea de a vorbi tare(afonie). După răgușeală,mai tirziu, apar tulburările respiratorii. Greutatea in respirație se observă la început la eforturi, ca apoi să devină continuă. Tulburările respiratorii apar după mai multe luni sau chiar un an. O altă manifestare este tusea. Este iritativă, uscată, însoțită uneori de crize spasmodice. Tirziu apare un alt semn — durerea, care se accentuează la înghițire și iradiază în urechi. Starea generală este alterată numai în ultimele stadii ale bolii. Evoluția unui cancer de laringe netratat este de aproximativ 1—3 ani. Moartea este determinată de asfixie, hemoragii, complicații bronho-pulmonare, metastaze în alte organe, cașexie. Dacă bolnavul, membrii familiei sau medicul de teren s-ar sesiza la timp și ar lua în serios o răgușeala care se accentuează cu vremea la bolnav, acesta ar fi operat și vindecat. Dacă „suspectul“ ar fi îndemnat să meargă la un specialist după cîteva luni de răgușeală, diagnosticul l-ar putea salva. In mod regretabil, însă, bolnavii din mediul rural se adresează medicului numai cînd apar durerile la înghițire sau tulburările de respirație. Mulți dintre aceștia se prezintă la cabinetul medical numai în stare de asfixie, cînd nu se mai poate face decit traheotomia. Orice bărbat în etate de peste 35—40 ani, care prezintă o răgușeală de peste 2—3 săptămini, trebuie suspectat de cancer laringian și trimis la specialist. Tot așa trebuie consultați cu atenție cei care prezintă tuse iritativă, senzație de corpi străini, ușoare dureri la înghițire, dureri in urechi sau umflături ale ganglionilor cervicali. De obicei, prin examenul medical laringian, medicul poate preciza dacă e vorba de un cancer sau o altă boală mai puțin gravă. Tratamentul este chirurgical, radioterapeutic și combinat radio-chirurgical. Dintre acestea, tratamentul chirurgical dă cele mai bune rezultate. Descoperit și operat la timp, bolnavul de cancer se vindecă de cele mai multe ori. Netratați, bolnavii mor prin asfixie, complicații pulmonare sau cardiace, hemoragii, metastaze la distanță și cașexie (slăbire exagerată). Dr. V. CONSTANTINESCU . Cancerul laringian ub denumirea de cancer al laringelui se înțelege orice tumoră malignă care ocupă tot interiorul laringe Sfatul medicului PUBLICITATE ÎNTREPRINDEREA economica de INDUSTRIE LOCALA HUȘI are vacante următoarele posturi: - INGINER ȘEF - MECANIC ȘEF - 3 POSTURI MAIȘTRI-ramură lemn - DIRIGINTE ȘANTIER, instalații electrice interioare și exterioare, pentru microcomplexul ramura metal. Condiții de angajare și salarizare , conform H.C.M. 914/1968. Cererile se depun la sediul întreprinderii, str. Al. I. Cuza nr. 99, Huși. Relații suplimentare la telefon 549 sau 129 Huși. NOIEMBRIE ZONA PREPARATELOR CULINARE Restaurantele și cofetăriile din orașele Vaslui, Bîrlad și Huși vă oferă delicioase noutăți gastronomice. .AS. Vaslui angajează de urgență un electrician autorizat Condiții de angajare: conform H.C.M. 914/1968 întreprinderea de valorificare a cerealelor Vaslui angajează muncitori pentru ales fasole la domiciliu, la prețul de 1 leu pe kg., cu termen de predare a fasolei aleasă la 1 decembrie 1971. Doritorii se vor adresa bazelor de recepție din județul Vaslui. IJECOOP DIRECȚIA COMERCIALĂ VASLUI ■angajează imediat mecanic întreținere instalații termice. Cei interesați se vor prezenta la serviciul personal din str. Ștefan cel Mare nr. 67 Vaslui. ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII ,1 PROIECTĂRI IAȘI str. Ștefan cel Mare nr. 32. întocmește, în condiții avantajoase, proiecte de construcții și reparații pentru Întreprinderi și particulari. t- Crescători de viermi de mătase I.C.A.I.U. (D. C.A.) VASLUI prin comunele județului Vaslui contractează achizitorii săi și agenții sericicoli din sămînță de viermi de mătase, în care scop întreprinderea acordă în mod gratuit următoarele : — sămînță de viermi de mătase tratată și înviată — hîrtie de așternut și perforată; — dezinfectant : — asistentă tehnică : — prețul unui kg. gogoși calitatea I lei 49. Din 10 gr. sămînță puteți obține 20 kg gogoși cal. I. în valoare de lei 989 PIERDERI PIERDUT carnetul de muncă cu seria T.M. nr. 343301, pe numele Bugeagii/ Neculai, eliberat de S.M.T. Gura Idrici, județul Vaslui. N declar nul. AGENDA tmamm BUCUREȘTI VINERI, 26 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1. La orele 7.00 ; 9.00 ; 10.00 ; 11.00 ; 13.00 ; 16.00 ; 22.00 ; 24.00 ; 2.00 ; 4.00 ; 5.00 ; buletine de știri și radiojurnale : 6.00 Muzică și actualități ; 6.20 Jurnal agrar ; 7.45 Sfatul medicului; 8.25 Moment poetic ; 8.30 La microfon, melodia preferată ; 9.30 Memoria pămintului românesc (reluare) ; 10.05 Trandafir de la Moldova — muzică populară ; 11.05 Din muzica popoarelor ; 11.15 Pe teme juridice ; 11.30 „Pe-ale țării largi ogoare“ — cîntece ; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13.15 Avanpremieră cotidiană ; 15.05 Revista economică ; 17.00 Pentru patrie ; 18.00 Orele serii ; 20.00 Tableta de seară ; 20.05 Zece melodii preferate 20.55 Știința la zi ; 22.55 Moment poetic ; 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. La orele 6.05; 7.00 ; 9.30 ; 12.00 ; 13.00 ; 14.00 ; 16.00 ; 17.00; 19.00; 23.00 ; 0.55 : buletine de știri și radiojurnale ; 6.00—8.05 Program muzical de dimineață ; 8.05 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) ; 8.55 Cîntecele noastre; 9.45 Matineu teatral; 11.55 Știința la zi ; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 13.15 Varietăți muzicale ; 14.30 Odă limbii române ; 15.30 Muzică populară ; 16.55 Sfătul medicului; 17.05 Concert de muzică populară ; 17.30 La centenarul nașterii lui Ilarie Chendi ; 19.30 Citind in ultimele numere ale revistelor culturale ; 19.50 Noapte bună, copii ; 20.00 Seară de operă ; 22.15 Melodii lirice ; 22.30 Capodopere ale literaturii; 22.50 Șlagăre lansate de orchestra Paul Ghentzer. IAȘI VINERI, 26 NOIEMBRIE Programule dimineață ; 6.00 Buletin de știri ; 6.05 Jocuri populare românești; 6.10 Actualitatea în agricultură ; 6.20 Jocuri populare românești ; 6.300 Ritmuri matinale ; 6.45 Cintece populare românești ; 7.00 Radiomatineu. Programul de seară ; 17.00 Buletin de știri ; 17.05 Cîntecul care mi-e drag ; 17.30 Panoramic economic; 17.45 Partidului, inima și versul (montaj literarmuzical) ; 18.00 Estudiantina ; 18.15 Piese clasice în interpretări moderne ; 18.30 Cotidian sonor ; 19.30 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 20.00 Serile muzicale ale studioului; 21.00 Pagini literare ; 21.10 Serile muzicale ale studioului (continuare) ; 21.30 Ce m-ar auzi bădița / Iar mândruța mi-ar ști dorul ; 21.45 Album de romanțe; 22.00 Pagini alese din operete ; 22.20 Melodii de pretutindeni (muzică ușoară). JOI: 23 NOIEMBRIE 17,30 Emisiune în limba maghiară 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto : 18,50 Timp și anotimp în agricultură ; 19,10 Pentru sănătatea dv. „Ce, cum, cu și cind mîncăm ?“ ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnalul de seară ; 20,00 Cincinalul in acțiune ; 20,10 „Eroul de la sfera 79“ — reportaj ; 20,25 Avanpremieră ; 20,30 Pagini de umor ; Mari comici ai ecranului ; 21,30 Interpretul săptămînii : Benone Sinulescu ; 21,45 Cadran internațional ; 22,30 Luminițe rampei. Arii din opere cu Elisabeta Carțiș, Nicolae Florei, de la Opera Română din București, Ion Budoiu, de la Opera Română din Cluj, și Vasile Pop, de la Teatrul muzical din Galați ; 22,50 Telejurnalul de noapte. 1 VASLUI : „Floarea soarelui“ (la orele: 14.00 ; 16.00 ; 18.00 ; 20.00) ; BIRLAD. Cinema Victoria : „B. D. în alertă“ (la orele: 9.00; 11.00; 14.30; 16.30; 18.30; 20.30) ; Cinema Birladul: „Cum am declanșat al II-lea război mondial“ (la orele : 14.00 ; 17.00 ; 20.00) ; HUȘI i „B.D. in alertă“ (la orele : 14.00 ; 16.00 ; 18.00 ; 20.00) ; NEGREȘTI : „Prețul puterii“. MURGENI: „Vagabondul“, seria I și a Il-a.