Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1120-1198)

1971-11-25 / nr. 1167

> ) ) VREMEA NOUĂ În contrast cu creșterile ireversibile (urmare din pag. 1)­ piile echității noastre socialiste sunt in­compatibile cu fenomenele antisociale, cu traiul ilicit, cu tendințele de căpătuială. Sunt racile pe care opinia publică le com­bate cu fermitate, împotriva cărora se ia atitudine hotărâtă. Dar, așa cum spunea secretarul general al partidului, la ple­nara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie, „Viața arată că mentalitățile vechi, de esență burgheză sau mic-burgheză, pot avea consecințe deosebit de grave asupra poziției omului în societatea de azi. (...). Lupta fermă împotriva concepțiilor retro­grade din vechea societate, împotriva o­­biceiurilor care poartă amprenta modului de viață burghez, eliberarea omului de tarele morale ale trecutului, de­ conse­cințele gravelor deformări spirituale pro­duse de ideologia și comportamentul cla­selor exploatatoare constituie, de aceea, o latură esențială a activității politice de e­­ducație socialistă a oamenilor muncii". De aceea, pomeneam,, in titlul acestor rînd­uri, de unele fapte in contrast cu creșterile noastre ireversibile. Este de neconceput ca, in timp ce alții muncesc, cu dragoste și devotament, știind că, in dubla lor calitate, de producători și pro­prietari, contribuie astfel la creșterea ni­velului lor de trai, la dezvoltarea patriei socialiste și sporirea prestigiului ei inter­național, alții să-și ducă existența fără a face nimic, trăind din munca acestora. Ei trebuie depistați­, demascați și puși să muncească. Dar dacă e mai ușor să de­­măști pe un ins care nu face altceva ni­mic decit consumă ceea ce au cîștigat pă­rinții, sau pe un altul care fură din ave­rea obștii (va fi, desigur, pină la urmă și acesta, prins), e mai puțin lesne — de ce n-am recunoaște că in această direc­ție am făcut prea puțin — să-l demaști pe cel care ocupă un serviciu și nu face nimic altceva decit să primească leafă din surplusul de muncă pe care-l depune colegul de slujbă pentru a termina lu­crările la timp. Eu — și alții ca mine de­numim și acest lucru mentalitate burghe­ză, trai ilicit. Iar atunci cînd acest intrus, acest parazit social este și sprijinit de cineva mai sus pus, orbit poate, de prea multa dragoste ce i-o poartă nepotului, se întimplă ades­ea toate încercările unora — ceva mai curajoși — din colectiv să în­­tîlnească o barieră. Această stavilă in ca­lea restabilirii adevărului și dreptății, nu este însă de netrecut, ea poate fi depăși­tă prin eforturile conjugate ale colectivu­lui. Nimeni nu poate trăi, în societatea noastră socialistă, din munca altuia. Și oricine ar fi el, trebuie pus la treabă. Așa e drept, așa e echitabil, așa e socialist. PAGINA 3 O) GH. NICULESCU­ - MIZIL, militant de seamă al mișcării­­ muncitorești din România S­e împlinesc 85 de ani de la nașterea lui Gh. Niculescu-Mizil, mili­tant de seamă al miș­cării muncitorești din România, care s-a făcut re­marcat în cursul vieții sale printr-o prodigioasă activita­te politică și organizatorică pusă în slujba luptei și ide­alurilor proletariatului român. Gh. Niculescu-Mizil a vă­zut lumina zilei la 25 no­iembrie 1386, în comuna Mi­­zil din județul Buzău, într-o familie săracă. Legăturile sale cu mișca­rea muncitorească din Româ­nia s-au afirmat încă din „eroicul și sîngerosul an 1907". Venirea sa în Capita­lă, în anul 1910, a contribuit prin implicațiile care le-a a­­vut asupra formării sale la creșterea conștiinței lui poli­tice. Desfășurînd o bogată activitate în anii care au ur­mat refacerii Partidului So­cial Democrat, GH. Nicules­cu-Mizil s-a făcut repede remarcat, pentru calitățile sa­le de organizator și propa­gandist. Pentru bogata ac­tivitate depusă în cadrul miș­cării noastre muncitorești, Gh. Niculescu-Mizil a fost ales delegat la Congresul al ll-lea al P.S.D.R.-ului și la cel de-al IV-lea Congres al Uniunii sindicatelor din Ro­mânia, unde s-a făcut re­marcat prin intervențiile sale caracterizate printr-o deose­bită putere de argumentație. Gh. Niculescu-Mizil a a­­vut o prezență asiduă în publicistica muncitorească a timpului. Problematica abor­­dată în articolele sale a fost legată de demascarea reali­tăților social-economice ale țării, situația grea a clasei muncitoare în orînduirea ca­pitalistă, necesitatea unității muncitorești în lupta cu pa­tronatul și statul burghez și altele, împreună cu repre­zentanții de frunte ai mișcă­rii muncitorești din România, printre care amintim pe D. Marinescu, I. C. Frimu, M. Bujor și alții, Gh. Niculescu- Mizil a propagat în presa muncitorească idei înaintate referitoare la necesitatea or­ganizării proletariatului, la relațiile dintre partid și sin­dicate, răspîndirea marxismu­lui în rîndurile maselor mun­citoare. Participînd la activ­ EVOCĂRI­ ­ile inițiate de P.S.D.R. în anii neutralității României, alături de Ottei Călin, Eca­­terina Arbore, Gh. Cristescu, C. Racovski, Gh. Niculescu- Mizil se reîntoarce în toam­na anului 1918 în Capitală, după ce a parcurs împreună cu proletariatul și întregul popor român anii grei ai pri­mului război mondial. In con­dițiile puternicului avînt re­voluționar de după război, Gh.­­Niculescu-Mizil participă activ la organizarea politică a muncitorimii și aceasta va face să fie implicat în pro­cesul intentat militanților mișcării muncitorești din Ro­mânia, care a urmat după represiunea de la 13 decem­brie 1918 din Piața Teatrului Național din București. Do­vedind o nestrămutată încre­dere în victoria finală a cla­sei muncitoare, Gh. Nicules­cu-Mizil a desfășurat, în în­chisoare, apoi, după elibera­rea sa, o muncă asiduă de lămurire a maselor munci­toare cu privire la mișcarea grevistă în plină dezvoltare, necesitatea promovării unei linii hotărit revoluționare în mișcarea noastră muncito­rească care să ducă la trans­formarea Partidului Socialist în Partid Comunist. Organi­zed proletariatul din trans­porturi, pregătind campania electorală din primăvara a­­nului 1920, ca reprezentant al Partidului Socialist, în cî­­teva din județele țării, fiind mereu prezent în rîndurile maselor muncitoare, Gh. Ni­culescu-Mizil a adus o în­semnată contribuție la atin­gerea principalelor obiective ale luptei proletariatului ro­mân. La 8 Mai 1921, Gh. Nicu­lescu-Mizil a participat Congresul I al P.C.R. ca de­ja legat al secțiunii București. In anii care au urmat înfiin­țării P.C.R., Gh. Niculescu- Mizil a avut de îndurat exis­tența aspră a revoluționaru­lui comunist, suferind alături de ceilalți militanți ai parti­dului represaliile începute de guvernul burghezo-moșie­­resc din România cu cunos­cutul proces din Dealul Spi­rii și continuînd cu multe din cele ce­ au urmat în anii ile­galității, îndeplinind nume­roase munci de răspundere în aparatul central al parti­dului, secretar al secțiunii București a P.C.R., delegat al Comitetului Central pen­tru presă și propagan­dă, luînd parte activă la acțiunile desfășurate de par­tid prin organizațiile sale de masă, Gh. Niculescu-Mizil a fost permanent prezent la multe momente importante ale istoriei partidului. Gh. Niculescu-Mizil a în­cetat din viață în august 1945, lăsînd în urma sa amin­tirea unui tor pentru neînfricat luptă­idealurile clasei muncitoare și ale poporului român, a unui militant co­munist care în activitatea sa a luptat neîncetat pentru triumful socialismului în pa­tria noastră. L. D. Un succes de prestigiu: România­­ în sferturile de finală ale campionatului european Admirabilă este o victorie obținută în fața unor adversari valoroși, așa cum s-au dovedit ieri jucătorii din Țara Galilor sau, nu cu mult timp in urmă, cei din reprezentativa Ceho­slovaciei. Și într-un caz și în altul, ul­timii adversari ai „naționalei“ noastre au prezentat în teren personalități pro­eminente, tactică de ansamblu foarte „lustruită“, putere de luptă deosebită, voință împinsă pină la disperare. Dar reprezentanții țării noastre au biruit în ambele confruntări, dovedindu-se net superiori partenerilor lor de întrecere, din orice incidență am face confruntarea. Pentru toate punctele forte ale ceho­slovacilor sau ale galezilor, tricolorii au avut aproape mereu ceva care le contracara sau le depășea. Au avut oaspeții, de pildă, o dispunere inteli­gentă în teren, au avansat și s-au pe­ultimul meci al grupei I a campionatu­lui european de fotbal inter-țări, dispu­tat pe stadionul „23 August“ din Capita­lă, în prezența a circa 50.000 de specta­tori, s-a încheiat cu un splendid succes al fotbaliștilor români. In partida care decidea pe cîștigătoarea grupei și asigura calificarea în sferturile de finală ale com­petiției, reprezentativa României a ter­minat învingătoare cu scorul de 2—0 (1—0) în fața selecționatei Țării Galilor. După o scurtă perioadă de studiu și joc la centrul terenului, fotbaliștii ro­mâni trec cu hotărîre în atac și încă in minutul 9, deschid scorul: Lucescu exe­cută cu precizie o lovitură de colț, iar Lupescu, venit din apărare, reia specta­culos cu capul balonul, care poposește pentru prima oară în plasa porții apăra­pliat aproape de fiecare dată după natura fazelor, au atacat și s-au apărat cu tot potențialul, dar băieții noștri au făcut și ei toate aceste lu­cruri, iar pe deasupra încă ceva în plus. Și cu­ de gustat este un succes în care vezi că sportivii cărora li s-a acordat încrederea, justifică pe deplin mandatul lor și dau culorilor țării tot ce au mai bun în ființa lor ! Dăruirea echipei naționale pentru prestigiul sportiv al țării, încununată de câștiga­rea seriei I a preliminariilor campio­natului european, merită un sincer BRAVO, pe care suntem­ siguri că ieri, la ora 15,45, o dată cu încheierea vic­torioasă a confruntării cu echipa Țării Galilor, s-au rostit sute și sute de mii de glasuri de pe întreg cuprinsul țării, de pe stadionul din București, din fața televizoarelor, a aparatelor de radio. te de Millington. Echipa română stăpî­­nește jocul în continuare, presează insis­tent și numai bara porții îl salvează pe portarul galez (în minutul 26) de un nou gol ce trebuia să fie înscris de Dem­­brovschi. La numai două minute, Iordă­­nescu este pus în poziție ideală de a marca, însă mingea expediată de el, cu capul, este interceptată de apărătorul bu­turilor echipei oaspete. La reluare, inițiativa aparține tot fot­baliștilor români care continuă să creeze faze periculoase la poarta adversă. Ei ra­tează încă două mari ocazii de a majora scorul prin același Dembrovschi (min. 62) și Dobrin (min. 68). Superioritatea e­­chipei României este concretizată în mi­nutul 73, cînd căpitanul echipei, Mircea Lucescu, reia direct în plasă mingea centrată de Iordănescu, 2—0 pentru România. Profitînd de o ușoară relaxare a gaz­delor, jucătorii galezi inițiază în minutul 78 un contraatac periculos în care Cyril Davies ratează o ocazie extrem de favo­rabilă șutind în bară, din interiorul ca­reului. Brigada de arbitri belgieni, avînd la centru pe A. Delcourt, a condus următoa­rele formații: Răducanu , Sătmăreanu, Lupescu, Dinu, Deleanu, Dumitru, Radu Nunweiller, Lucescu, Dembrovschi, Do­brin, Iordănescu — ROMÂNIA: Milling­­ ton — Rodriguez, Phillips, Williams, Thomas, Hockey, Hill (din min. 46, Cyril Davies), Rees, Reece, Ron Davies, James. — ȚARA GALILOR. CLASAMENTUL FINAL AL GRUPEI I 1. ROMANIA 2. Cehoslovacia 3. Țara Galilor 4. Finlanda 6 4 4 1 11— 2 = 9 6 4 11 11— 4 = 9 6 2 1 3 5— 6 = 5 6 0 15 1—16 = 1 ) s s în „Cupa U­E.F.A.“ J U.T.A. — Vittoria­­ Setubal 3-0 (2-0) , încă din primele minute ale partidei­­ de la Arad, oaspeții s-au arătat deciși­­ să facă totul pentru a obține un rezul­­­­tat cit mai avantajos. Avînd în compo­­­­nența sa câteva individualități remarca­­b bile, echipa portugheză s-a dovedit încă­­ din primele acțiuni a fi un adversar re­­­­dutabil. Dar, o dată depășite primele­­ momente dificile ale jocului, arădenii­i și-au intrat în ritmul lor normal și au­­ pus stăpînire pe centrul terenului, de­­ unde Domide, în formă excelentă, a dis­­­­tribuit numeroase mingi utile incisivilor Kun II, Broșovsk­i și Roth. Primul gol al­­ echipei gazdă a fost înscris în minutul 9, 1 de către Domide, intr-o manieră senza­­­­țională. El a șutat de la peste 30 m, sus,­­ în colțul lung al porții lui Torres, în­­­ scriind un gol de neuitat, încurajați pu­­­­ternic de inimoșii lor susținători, fotba­­­­liștii români au continuat să preseze ca­ i­reni advers și, după șase minute, au ma­­i forat scorul la 2—0 prin Liria.­­ In continuare, jocul s-a mai echili­­­­brat. Oaspeții inițiază, la rîndul lor, câ­­­­teva acțiuni ofensive, dar apărarea ară­­­­deană s-a dovedit insă de netrecut, avînd d­in „veteranul“ Lereter un adevărat stîlp , care a reușit să-l păzească cu strășnicie­­ pe cunoscutul internațional Jose Torres. ) Ultimul punct al partidei a fost marcat­­ în minutul 67, de către Kun II, care a­­ executat impecabil o lovitură de pedeapă• 1 să de la marginea careului de 16 m.­­ Scor final: 3—0, pentru U.T.A. Bilanț rodnic în... scuze (urmare din pag. 1) vedem că vina este aruncată asupra to­varășilor din conducerea I.M.A. Vaslui, care au dat—chipurile—o suplimentare cu mult prea mare stațiunii, după primele luni de producție din anul curent. De ce insă nu vor fi fost ridicate asemenea probleme atunci ? Din două motive. Unul, tovarășii din conducerea S.M.A. Huși nu îndrăznesc să se pună rău cu șefii lor de la județ. In aceeași atitudine își are ră­dăcina și afirmația lor, potrivit căreia to­varășii de la S.M.A. i-au ajutat „foarte mult", iar cînd solicităm amănunte, aces­tea relevă faptul că, în multe privințe, cei de la S.M.A. s-au descurcat singuri. Un­ alt motiv constă in obiceiul conduce­rii S.M.A. de a nu încerca, la organele agricole județene, să obțină o impulsio­nare a unor lucrări pe care normal tre­buie să le efectueze cooperativele agri­cole, ci de a cere tractoriștilor să le facă cu eforturi în plus și cu pierdere din demaraj la lucrările care, de drept, l6 aparțin lor. De pildă, în prezent, din cau­ză că mijloacele de transport proprietate obștească nu sunt judicios folosite, peste 40 de tractoare, în loc să lucreze la arat, sunt puse la eliberat terenul. Mai pre­cizăm că, la 25 noiembrie, din planul de 5.050 de hectare, arăturile pentru însă­­mințările de primăvară erau efectuate pe numai 3900 de hectare. Au fost efectuate și anumite lucrări neplanificate, cum ar fi executarea arăturilor pe anumite su­prafețe ale unor cooperative agricole din afara razei de activitate a stațiunii, pe terenuri aparținînd consiliilor populare, în loturile unor țărani cooperatori etc. Mecanicii, în atelier, au efectuat, la rîn­­dul lor, anumite lucrări la terți, care au sporit veniturile realizate de stațiune. A­­preciem, totuși, că tovarășii din condu­cerea stațiunii trebuie să adopte o atitu­dine mai fermă și o combativitate sporită față de reprezentanții cooperativelor agri­cole din raza de activitate, precum și față de cei ai organelor de specialitate de la județ. In­­ același timp, socotim că este absolut necesar ca, la rîndul lor con­ducătorii cooperativelor din zonă să-i spri­jine mai mult în muncă pe tractoriștii de la S.M.A. Huși, iar tovarășii de la I.M.A. să-și facă mai mult simțit ajutorul prin fapte și mai puțin prin vorbe. In mod deosebit, întrucît ne aflăm la sfîrșitul a­­nului 1971, și în momentul cînd continuă să se pună bazele producției anului viitor, i.este­ necesar ca forurile județene de spe­­­­cialitate să sprijine­­ S.M.A.. Huși prin a se dota, în mod corespunzător, cu tractoa­re, polidiscur,­­grape cu discuri, utilaje speciale pentru vie și legumicultură. Se cuvine să amintim și un alt fapt. Anume, ca, atît la nivelul secțiilor de mecanizare, cit și la cel al stațiunii, să se pună un mai mare accent pe asigurarea unei ca­lități superioare fiecărei lucrări efectuate. Toate acestea vor face ca acest colectiv energic să se situeze pe un loc de frunte in rîndul colectivelor de muncă similare din județ. Dezlegarea jocului apărut în nr. 1157 al ziarului nostru ORIZONTAL : 1. Prăși — Zbir ; 2. Lo­pata — Alta ; 3. Ud — Patent — P ; 4 Gară — Era — Ca ; 5. Nu — Unelte; 6. Ferăstrău — C ; 7. Cheie — Gil ; 8. Era — Re — Sule ; 9. Ra — Ai — Baros ; 19. Acar — Pămînt; 11. Rindea — A — Re. Pronoexpres La tragerea Pronoexpres nr. 47 din 24 noiembrie 1971, au fost ex­trase următoarele numere: Extragerea I: 6 1 39 21 25 15 Fond de cîștiguri lei 1.070.982 Extragerea a II-a: 26 4 13 20 32 Fond de cîștiguri lei 451.739. lui. Necunoscîndu-se cauza fundamentală a cancerului de laringe, vom discuta nu­mai factorii care predispun la această boală. Așadar, cancerele de laringe se ob­servă mai ales la bărbați (peste 90 la sută din ca­zuri). Alcoolismul, fumatul, noxele profesionale ar ex­plica intr-o oarecare măsură „atracția“ acestei­­ maladii pentru sexul masculin. Ta­­bagismul (fumatul) este un factor iritativ, constant, la fumătorii cronici. El gene­rează și întreține laringita cronică, iar aceasta consti­tuie un teren gata pregătit pentru cancer. Alcoolismul, mai ales asociat cu fumatul, poate să contribuie, de ase­­menea, la apariția canceru­lui. De Atmosfera viciată prin ga­degajare de fabrici, de autovehicule sau prin­­ pra­ful de pe drumurile asfal­tate, poate fi cauza înmul­țirii cancerului de laringe. Sifilisul, de asemenea, cre­ează predispoziții de teren. Pe gamele sifilitice ulcera­te se poate dezvolta un can­cer. Să nu subestimăm ro­lul factorilor iritativi in dez­voltarea unui cancer larin­gian. De cele mai multe ori, cancerul laringian cuprinde regiunea corzilor vocale. Es­te descoperit mai repede pentru că apare răgușeala. Aceste cancere se dezvoltă încet — cîteva luni sau chiar depășind un an. Cum cancerul de laringe cuprinde porțiunea de de­asupra corzilor vocale, regiu­nea corzilor vocale sau re­giunea de sub corzile voca­le, manifestările clinice vor depinde și ele de locul pe care s-a localizat afecțiunea. De cele mai multe ori ră­gușeala, sau „disfonia" este singurul semn de boală. Un bolnav răgușit luni de zile trebuie să ne dea de bănuit. De obicei, răgușeala este pusă pe seama unei răceli sau a u­­nui abuz vocal. Această ră­gușeala este continuă și pro­gresivă, sfirșind mai tirziu cu imposibilitatea de­ a vor­bi tare­­(afonie). După răgu­­șeală,mai tirziu, apar tul­burările respiratorii. Greuta­tea in respirație se observă la început la eforturi, ca apoi să devină continuă. Tulburările respiratorii a­­par după mai multe luni sau chiar un an. O altă manifestare este tusea. Este iritativă, uscată, însoțită uneori de crize spas­modice. Tirziu apare un alt semn —­ durerea, care se accen­tuează la înghițire și iradia­ză în urechi. Starea genera­lă este alterată numai în ul­timele stadii ale bolii. Evo­luția unui cancer de larin­ge netratat este de aproxi­mativ 1—3 ani. Moartea es­te determinată de asfixie, hemoragii, complicații bron­­ho-pulmonare, metastaze în alte organe, cașexie. Dacă bolnavul, membrii familiei sau medicul de te­ren s-ar sesiza la timp și ar lua în serios o răgușeala care se accentuează cu vre­mea la bolnav, acesta ar fi operat și vindecat. Dacă­­ „suspectul“ ar fi îndemnat să meargă la un specialist după cîteva luni de răgușea­­lă, diagnosticul l-ar putea salva. In mod regretabil, însă, bolnavii din mediul rural se adresează medicului numai cînd apar durerile la înghi­țire sau tulburările de res­pirație. Mulți dintre aceștia se prezintă la cabinetul me­dical numai în stare de asfixie, cînd nu se mai poa­te face decit traheotomia. Orice bărbat în etate de peste 35—40 ani, care pre­­­­zintă o răgușeală de peste 2—3 săptămini, trebuie sus­pectat de cancer laringian și trimis la specialist. Tot așa trebuie consultați cu atenție cei care prezintă tuse irita­tivă, senzație de corpi stră­ini, ușoare dureri la înghi­țire, dureri in urechi sau umflături ale ganglionilor cervicali. De obicei, prin examenul medical laringian, medicul poate preciza dacă e vorba de un cancer sau o altă boală mai puțin gra­vă. Tratamentul este chirurgi­cal, radioterapeutic și com­binat radio-chirurgical. Din­tre acestea, tratamentul chi­rurgical dă cele mai bune rezultate. Descoperit și o­­perat la timp, bolnavul de cancer se vindecă de cele mai multe ori. Netratați, bolnavii mor prin asfixie, complicații pulmonare sau cardiace, he­moragii, metastaze la dis­tanță și cașexie (slăbire exagerată). Dr. V. CONSTANTINESCU . Cancerul laringian­ ub denumirea de can­cer al laringelui se înțelege orice tumoră malignă care ocupă tot interiorul laringe­ Sfatul medicului PU­BLICITATE ÎNTREPRINDEREA economica de INDUSTRIE LOCALA HUȘI are vacante următoarele posturi: - INGINER ȘEF - MECANIC ȘEF - 3 POSTURI MAIȘTRI-ramură lemn - DIRIGINTE ȘANTIER, instalații e­­lectrice interioare și exterioare, pen­tru microcomplexul ramura metal. Condiții de angajare și salarizare , conform H.C.M. 914/1968. Cererile se depun la sediul între­prinderii, str. Al. I. Cuza nr. 99, Huși. Relații suplimentare la telefon 549 sau 129 Huși. NOIEMBRIE ZONA PREPARATELOR CULINARE Restaurantele­­ și cofetăriile din orașele Vaslui, Bîrlad și Huși vă oferă delicioase nou­tăți gastronomice. ­.AS. Vaslui angajează de urgență un electrician autorizat Condiții de angajare: conform H.C.M. 914/1968 întreprinderea de valorificare a cerealelor Vaslui angajează muncitori pentru ales fasole la domiciliu, la prețul de 1 leu pe kg., cu termen de predare a fasolei aleasă la 1 decembrie 1971. Doritorii se vor adresa bazelor de recepție din județul Vaslui. IJECOOP DIRECȚIA COMERCIALĂ VASLUI ■­­angajează imediat mecanic întreținere instalații termice. Cei interesați se vor prezen­ta la serviciul personal din str. Ștefan cel Mare nr. 67 Vaslui. ÎNTREPRINDEREA DE CON­STRUCȚII ,1 PROIECTĂRI IAȘI str. Ștefan cel Mare nr. 32. întocmește, în condiții avan­tajoase, proiecte de construcții și reparații pentru Întreprinderi și particulari. t- Crescători de viermi de mătase I.C.A.I.U. (D. C.A.) VASLUI prin comunele județului Vaslui contractează achizitorii săi și agenții sericicoli din sămînță de viermi de mătase, în care scop întreprinderea acordă în mod gratuit următoarele : — sămînță de viermi de mătase tratată și înviată­ — hîrtie de așternut și perforată; — dezinfectant : — asistentă tehnică : — prețul unui kg. gogoși calitatea I lei 49. Din 10 gr. sămînță puteți obține 20 kg gogoși cal. I. în valoare de lei 989 PIERDERI PIERDUT carnetul de muncă cu seria T.M. nr. 343301­, pe numele Bugeag­ii/ Neculai, eliberat de S.M.T. Gura Idrici, județul Vaslui. N­ declar nul. A­GENDA tmamm BUCUREȘTI VINERI, 26 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1. La orele 7.00 ; 9.00 ; 10.00 ; 11.00 ; 13.00 ; 16.00 ; 22.00 ; 24.00 ; 2.00 ; 4.00 ; 5.00 ; buletine de știri și ra­diojurnale : 6.00 Muzică și actualități ; 6.20 Jurnal agrar ; 7.45 Sfatul medicului; 8.25 Moment poetic ; 8.30 La microfon, melodia preferată ; 9.30 Memoria pămin­­tului românesc (reluare) ; 10.05 Tranda­fir de la Moldova — muzică populară ; 11.05 Din muzica popoarelor ; 11.15 Pe teme juridice ; 11.30 „Pe-ale țării largi ogoare“ — cîntece ; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul prefe­rat ; 13.15 Avanpremieră cotidiană ; 15.05 Revista economică ; 17.00 Pentru pa­trie ; 18.00 Orele serii ; 20.00 Tableta de seară ; 20.05 Zece melodii preferate­­ 20.55 Știința la zi ; 22.55 Moment poe­tic ; 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. La orele 6.05; 7.00 ; 9.30 ; 12.00 ; 13.00 ; 14.00 ; 16.00 ; 17.00; 19.00; 23.00 ; 0.55 : buletine de știri și radiojurnale ; 6.00—8.05 Program muzi­cal de dimineață ; 8.05 Tot înainte (emi­siune pentru pionieri) ; 8.55 Cîntecele noastre; 9.45­ Matineu teatral; 11.55 Ști­ința la zi ; 12.03 Avanpremieră coti­diană ; 13.15 Varietăți muzicale ; 14.30 Odă limbii române ; 15.30 Muzică popu­lară ; 16.55 Sfătul medicului; 17.05 Con­cert de muzică populară ; 17.30 La cente­narul nașterii lui Ilarie Chendi ; 19.30 Citind in ultimele numere ale­ reviste­lor culturale ; 19.50 Noapte bună, copii ; 20.00 Seară de operă ; 22.15 Melodii li­rice ; 22.30 Capodopere ale literaturii; 22.50 Șlagăre lansate de orchestra Paul Ghentzer. I­AȘI VINERI, 26 NOIEMBRIE Programul­­­e dimineață ; 6.00 Bule­tin de știri ; 6.05 Jocuri populare ro­mânești; 6.10 Actualitatea în agricultu­ră ; 6.20 Jocuri populare românești ; 6.300 Ritmuri matinale ; 6.45 Cintece populare românești ; 7.00 Radiomatineu. Programul de seară ; 17.00 Buletin de știri ; 17.05 Cîntecul care mi-e drag ; 17.30 Panoramic economic; 17.45 Parti­dului, inima și versul (montaj literar­­muzical) ; 18.00 Estudiantina ; 18.15 Pie­se clasice în interpretări moderne ; 18.30 Cotidian sonor ; 19.30 Pe portativul un­delor, melodia preferată ; 20.00 Serile muzicale ale studioului; 21.00 Pagini literare ; 21.10 Serile muzicale ale stu­dioului (continuare) ; 21.30 Ce m-ar au­zi bădița / Iar mândruța mi-ar ști do­rul ; 21.45 Album de romanțe; 22.00 Pagini alese din operete ; 22.20 Melodii de pretutindeni (muzică ușoară). JOI: 23 NOIEMBRIE 17,30 Emisiune în limba maghiară 18,30 La volan — emisiune pentru con­ducătorii auto : 18,50 Timp și anotimp în agricultură ; 19,10 Pentru sănătatea dv. „Ce, cum, cu­ și cind mîncăm ?“ ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnalul de sea­ră ; 20,00 Cincinalul in acțiune ; 20,10 „Eroul de la sfera 79“ — reportaj ; 20,25 Avanpremieră ; 20,30 Pagini de umor ; Mari comici ai ecranului ; 21,30 Inter­pretul săptămînii : Benone Sinulescu ; 21,45 Cadran internațional ; 22,30 Lumi­nițe rampei. Arii din opere cu Elisabeta Carțiș, Nicolae Florei, de la Opera Ro­mână din București, Ion Budoiu, de la Opera Română din Cluj, și Vasile Pop, de la Teatrul muzical din Galați ; 22,50 Telejurnalul de noapte. 1 VASLUI : „Floarea soarelui“ (la orele: 14.00 ; 16.00 ; 18.00 ; 20.00) ; BIRLAD. Ci­nema Victoria : „B. D. în alertă“ (la orele: 9.00; 11.00; 14.30; 16.30; 18.30; 20.30) ; Cinema Birladul: „Cum am de­clanșat al II-lea război mondial“ (la orele : 14.00 ; 17.00 ; 20.00) ; HUȘI i „B.D. in alertă“ (la orele : 14.00 ; 16.00 ; 18.00 ; 20.00) ; NEGREȘTI : „Prețul puterii“. MURGENI: „Vagabondul“, seria I și a Il-a.

Next