Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1120-1198)

1971-11-26 / nr. 1168

# PAGINA 2 P­rofesorul — un bun ș­i specialist, un bun educator și patriot S­unt binecunoscute măsurile pe care le-a luat partidul nostru pentru îmbunătățirea învăță­mintului de toate gra­­­dele, pentru legarea lui tot mai strânsă de producție, cerceta­re și de viață. La recenta plenară a Comitetului Central, tot orașul Nicolae Ceaușescu, subliind fap­tul că școala este principalul fac­tor de instruire și educare a tine­rei generații, arăta că „Fiecare e­­ducator, învățător și profesor din întregul sistem de învățămînt tre­buie să fie atit un bun specialist in domeniul său, cit și un bun e­­ducator comunist Numai imbinînd aceste două calități, cadrele didac­tice iși vor putea indeplini in bu­ne condiții sarcina de înaltă res­ponsabilitate și onoare pe care o au in­formarea tinerei generații". In acest sens, sunt cunoscute mă­surile adoptate de Ministerul Invă­­țămintului, la indicația conducerii superioare de partid, privind îm­bunătățirea planurilor și programe­lor de învățămînt, în special a ce­lor privind predarea științelor so­ciale, legarea învățămîntului de practică, îndrumarea întregii acti­vități politice din școli de birourile comitetelor județene către și orășenești de partid, creșterea ro­lului organizațiilor de tineret din instituțiile de învățămînt, care vor trebui să se ocupe mai intens de organizarea unor acțiuni care să contribuie la promovarea­ în rîndu­­rile întregului tineret școlar a con­cepției despre lume și viață a cla­sei muncitoare, cultivarea tradi­țiilor revoluționare ale clasei mun­citoare și ale partidului comunist, pentru educarea socialistă, patrio­tică, prin muncă, a tinerei gene­rații. In cele ce urmează, mă voi re­feri ,­ întrucit problemele ce pri­vesc cele două calități căre tre­buie să caracterizeze activitatea fiecărui cadru didactic - bun spe­cialist - bun educator, nu pot fi tratate într-un spațiu atît de res­trâns­­ la cîteva probleme privind cercetarea științifică în școală. A­­cest lucru este - după părerea noastră - deosebit de important, intrucît în actuala etapă se cer eforturi sporite pentru perfecțio­narea continuă a muncii pedago­gice, dat fiind că școala a devenit un instrument efectiv al progresu­lui social și educațional. Corespun­zător acestei cerințe, asistăm in ultima vreme, la amplificarea unor căutări, a unor con­fruntări științifice. Pe lingă for­mele de perfecționare a personalului didactic de diverse specialități in cadrul reciclării, susținerea exa­menelor de grad - fapt ce impli­­că un studiu temeinic în vederea alcătuirii lucrării - reprofilarea și­­ îmbunătățirea activității comisiilor metodice, am aminti aici despre înființarea în județ a unui labora­tor de orientare profesională (la Liceul „M. Kogălniceanu" din Huși), a Casei corpului didactic și a societăților științifice. O fructuoa­să activitate științifică, care ni se pare demnă de relevat, este cea a cadrelor didactice din municipiul Bîrlad, concretizată în unor articole cuprinzînd elaborarea rodul in­vestigațiilor științifice, eforturile de sistematizare și valorificare a ex­perienței proprii, de prelucrare și generalizare a datelor obținute de cercetători, precum și unele obser­vații privind aplicarea în prac­­tică a unor sugestii și conclu­zii oferite de literatura pedagogică de specialitate, lucrări incluse in volumele „Școala bîrlădeană". Dacă în această privință, a des­fășurării unei activități de cerce­tare științifică in școli, lucrurile stau bine din punct de vedere can­titativ, am avea unele observații de făcut, în ceea ce privește cali­tatea, mai precis orientarea acti­­vității de cercetare. Adesea­­ o­­ obișnuință probabil, dobindită în­că de pe băncile instituțiilor de învățămînt superior, in cadrul cercurilor științifice Studențești­­ face ca numeroase cercetări ale cadrelor didactice să contureze puncte de vedere exterioare spe­cificului realităților studiate, conclu­ziile desprinse din datele obținute în urma investigației fiind mai mult de ordin general, nerăspunzind ce­rințelor concrete ale școlii, necon­­stituind un punct de plecare pen­tru perfecționarea procesului in­­structiv-educativ. Desigur, cerce­tarea științifică întreprinsă de ca­drele didactice, ca și asigurarea unui cadru necesar desfășurării­ a­­cestei activități - societăți științifi­ce, Casa corpului didactic etc. - au drept scop perfecționarea pro­cesului de învățămînt prin angre­narea unui număr cu­ mai mare de educatori în această muncă. Dar nu toate concluziile cercetări­lor întreprinse care se potrivesc spe­cificului fiecărei școli, pot fi aplica­­te cu maximă eficiență oriunde și oricînd. Există, în anumite locuri, unele necesități de ordin particu­lar și tocmai în această direcție ar trebui orientată și îndrumată activitatea de cercetare științifică locală ; în acest fel, ea ar servi și unui scop practic imediat, s-ar a­­vea în vedere urgența, rezolvarea operativă a unor probleme concre­te, specifice fiecărei unități sau u­­nui grup de unități școlare. Pen­tru că, intr-adevăr, cercetarea ști­ințifică a apărut și s-a dezvoltat întotdeauna din necesități practice. Prof. ION BACIU „Primii pași“, o nouă revistă a elevilor bîrlădeni Apariția revis­tei „Primii pași", editată de un co­lectiv de elevi de la Școala genera­lă de 10 ani nr. 1 din Bîrlad, sub conducerea pro­fesorilor George­­ta Tofan și Ioan Mihai, a fost pri­lejuită de aniver­sarea a unei ju­mătăți de ves­t de la înființarea a­­cestei unități de învățămînt, de Cu excepția u­nor probleme geometrie, suma­rul revistei cu­prinde numai cre­ațiile artistice a­­le pionierilor și elevilor care frec­ventează cercul literar și de arte plastice ale școlii. Semnalăm grafica lui Ștefan Rogoz, elev în clasa a VII-a, și poeziile patriotice ale Le­nuței Butunoi și Adrian Trandafir, din clasa a VIII- a, care dovedesc reale aptitudini creatoare. Pe viitor, e ne­cesară îmbogăți­rea sumarului prin reflectarea întregii activități depuse de pioni­eri și școlari în cadrul organizați­ilor de pionieri și tineret. Bustul lui Emil Racoviță, savant de renume mondial, în­temeietorul biospeologiei, născut pe­ meleagurile județului Vas­lui. Sesiune de comunicări științifice In aula Liceului „Gheorghe Roșea Codreanu“, a avut loc,­ re­cent, sesiunea de comunicări și re­ferate a Filialei Bîrlad a Societății de științe geografice. Au fost pre­zentate comunicările „Activitatea geografică și timpul liber al elevi­lor“ — prof Elisa­beta Strbu, „Valo­rificarea aspectului educativ al lec­țiilor de geografie“ — prof. Ale­xandrina Ciobanu, „Geografia turis­tului“ — prof. Alexandru Crauș. Pe marginea comunicărilor s-au purtat discuții, în încheierea dez­baterilor: prof. Vasile Cîrcotă, pre­ședintele Filialei Bîrlad a Societă­ții de științe geografice, a prezentat planul­ de muncă pe anul 1972. Cerc pedagogic al educatoarelor La grădinița de copii din Tutova, a avut loc, zilele trecute, ședința cercu­lui pedagogic al educatoarelor, la ca­re au participat cadrele didactice din învățămîntul preșcolar din zece co­mune ale județului. Au fost prezentate referatele : „Pre­gătirea copiilor pentru activitatea șco­lară" - Maria Goanță, „Dezvoltarea vorbirii la copiii de 4-5 ani" - Vero­nica Botez, „Educația copiilor preșco­lari" - Gabi Șega. Lecția practică deschisă a fost ți­nută de educatoarea Teodora Mihai. La discuții au venit cu sugestii , și completări Elena Vasilache, directoa­­rea grădiniței de copii Tutova, Pauli­na Birzoi, Elena Botez, Maria Heagu ș.a. ducația tehnico-știin­țifică a tinerei gene­­rății devine, pe și ce trece, o problemă tot­­ mai importantă pen­­­tru societatea noastră, lin a­­­plicațiile acesteia sunt nu­­­meroase, determinate fiind­­­ de ritmul rapid de de­zvol­­­tare a tuturor domeniilor de­­ activitate umană. Așadar, nu­­ mai poate fi neglijat faptul­­ că un absolvent al școlii de­­ cultură generală posedă sau­­ nu anumite deprinderi și­­ cunoștințe tehnice, indife­­­­rent, de ocupația pe care o­­ va avea în viață. Sunt ne-­­cesare­ cunoștințe tehnice în­­ viața de toate, zilele, dar,­­ îndeosebi, la locul de mun­­­că, fără să mai adăugăm că­­ foarte mulți dintre absol­­­venți vor veni în contact di­­­­­rect cu producția, vor mi­nu­i aparate și unelte moder­ne. Introducerea tehnicii pro­ductive, ca nouă disciplină de învățămînt, moderniza­rea și dotarea laboratoare­lor, înființarea de noi cercuri tehnico-aplicative, precum și alte metode menite a rea­liza contactul fertil al ele­vului cu tehnica și știința vin să concretizeze efortu­rile depuse în această direc­ție. Nu puține sunt și con­cursurile organizate în acest sens. Astfel, „Minitehnicus”, concurs organizat în urmă cu cîțiva ani pentru pionie­­­­rii și­ școlarii­­ din clasele II—VIII, contribuie, ,indis­cutabil, la dezvoltarea in­teresului și pasiunii pentru știință și tehnică, ajută la formarea deprinderilor prac­tice și aplicative, la promo­varea talentelor autentice. De pildă, la faza județeană a concursului „Minitehnicus 1971“, au fost obținute medalii de aur și numeroa­­­se diplome. Printre dețină­torii acestor premii rama­răm pe elevii de la Școa­la generală­ Băcești, care, cu mijloace, modeste, și cu a­­jutorul specialiștilor de la I.M.A., au construit primul cart din județ, pe cei de la școlile generale nr. 2 din Bîrlad și Oșăști, de la li­ceul Puiești, de la cercurile de radio-tehnică ale caselor pionierilor din Vaslui Huși. Prin realizarea de că­și tre pionieri a diferitelor a­parate și instalații (radio-re­­ceptoare cu 1—2 și mai mulți tranzistori și tuburi electronice, aparte de labo­rator, navomodele, racheto­­modele, aeromodele etc.), a­­ici în activitatea desfășura­tă in cadrul orelor de cerc, cit și în timpul liber, se realizează o bună consolida­re a­ cunoștințelor primite in cadrul lecțiilor, se sti­mulează gîndirea tivitatea creatoare și­ niven­tehnică. In aceeași măsură, astfel de concursuri contribuie la o mai bună orientare școlară și profesională . Trebuie să subliniem elevilor, însă că sînt școli (Liceul Mur*­geni, școlile generale Al­bești, Zorleni, Buhăești, Cos­­tești), care, deși au fost do­tate cu diverse materiale, în­deosebi electrotehnice și e­­lectronice, nu și-au făcut în­că simțită prezența in pres­tigioasa competiție „Mini­tehnicus”r, știut este că la concurs poate participa orice pionier și școlar din clasele menționate anterior, cu lucrări executate indivi­dual sau în colectiv, reali­zate cu mijloace proprii, sau la casele de pionieri, în cer­curile tehnice din școli etc. De asemenea, diversitatea lucrărilor ce se pot prezenta, ilustrată de cele 7 secții ale concursului (lucrări­ în do­meniul radioului, televiziu­nii, electronicii, automatiză­rii, ciberneticii electromeca­nicii, modelismului, jucării, machete de construcții, in­strumente didactice etc.) fa­cilitează participarea unui număr cu­ mai mare de pio­nieri și școlari, oferă cîmp larg spiritelor inventive, e­­lementelor talentate, de perspectivă. Revista „Cute­zătorii” nr. 42 din 1971 vine în sprijinul acestui concurs publicând­ brevetul de parti­cipare care trebuie comple­tat și expediat. Elevii și pionierii pot pă­trunde în tainele tehnicii, și științei contemporane prin mijlocirea competiției ,„Mi­nit­ehnicus“, cu condiția ca ei să fie sprijiniți îndeaproa­pe, stimulați consecvent de către, comandanții, instruc­tori, d­e către conducătorii de­ cercuri. Prof­­­. CRISTEA „MINITEHNICUS“ — competiție stimulatorie pentru pionieri și școlari P­rocesul de învățămînt, ca principal mijloc de educație multilaterală a tineretului școlar, o­­feră prin conținutul său un cadru favorabil rea­lizării multiplelor sarcini ale orientării școlare și profesio­nale. Astfel, în predarea fie­cărui obiect de învățămînt­, se pot realiza cele două condiții fundamentale ale orientării profesionale : cunoașterea ap­titudinilor elevilor, informa­rea lor în legătură cu profe­siunile spre care se pot. __ îndrepta la absolvire și, respectiv, cunoaște­rea și educarea intere­selor in vederea di­recționării lor profesio­nale. In realizarea acestor obiective, este­ necesar să se dea răspuns la întrebările: Care este specificul informării profesionale la lecție și ce informații se pot transmite ? Cum se face introducerea organică în lecții, a elementelor de orientare profesiona­lă și în ce mod sunt transmise elevi­lor aceste informații ? Este oare lecția singurul mijloc de orientare școlară și profesio­nală ? Dacă nu, de ce alte mijloace dispune profesoral in afara lecției în vederea re­alizării acestui deziderat ? Informarea profesională prin lecție are un anumit specific. Trebuie acceptată i­­deea că nu toate lecțiile per­mit o legătură firească cu anumite profesiuni, precum și faptul că transmiterea de in­formații despre unele profe­siuni constituie un obiectiv subsidiar al lecției. De aceea, considerăm că profesorul trebuie să realize­ze, in primul rînd, transmi­terea sau verificarea unui a­­numit volum­ de cunoștințe, formarea unor deprinderi in­telectuale sau practice, edu­carea unor capacități intelec­tuale și morale etc., iar trans­miterea de informații profe­sionale să se realizeze doar în măsura în care, într-un moment sau altul, o permite lecția și nu constituie un „corp străin" în ansamblul cunoștințelor predate, lovind in unitatea lecției. re Mijlocul principal prin ca­un obiect de învățămînt contribuie la orientarea pro­fesională a elevilor este e­­ducarea interesului pentru o­­­biectul de învățămînt și tot­odată pentru anumite școli și profesiuni pentru care sînt mai necesare cunoștințele în­sușite la obiectul respectiv. Orice încercare de actualiza­re forțată în legătură cu di­versele profesiuni este for­mală și, mai mult, compro­mite ideea de orientare pro­fesională. Considerarea cunoș­tințelor prin indicarea aplica­țiilor practice într-un proces de producție, dezvoltarea mul­tilaterală a intereselor elevi­lor sunt lucrurile care trebuie urmărite în informarea pro­fesională la lecție. Atunci cînd permite desfășurarea lecției, este necesar să se transmită elevilor cunoștințe despre u­­nele procese tehnologice, să li se arate în ce domenii de activitate practică își găsesc aplicarea cunoștințele teore­tice transmise, profesiunile care solicită cunoștințele pre­­date, specificul și condițiile de muncă în aceste profesi­uni, ce pregătire cer școlile in care se face calificarea în aceste profesiuni etc. In vederea informării pro­fesionale a elevilor, este ne­cesară, însă, consultarea pro­gramelor și manualelor școla­re, pentru ca să se știe dina­inte ce profesii ar putea fi prezentate la lecțiile din ca­drul obiectului predat, cum pot fi integrate aceste infor­mații în lecția predată, cum pot fi îndrumați și ajutați e­­levii care manifestă interese și aptitudini speciale la un a­­numit obiect sau spre anumi­te profesiuni. Este bine să re­flectăm la toate aceste consi­­derațiuni atunci cînd pregă­tim fiecare lecție, așa încît să fie valorificate eventuale­le posibilități pe care le oferă in orientarea școlară și profe­sională a tineretului școlar. Eficiența informării profe­sionale depinde și de proce­deul folosit de profesori la lecție. Ea poate fi făcută prin exemple de aplicare a cunoș­tințelor în­­ practică, aceasta în cadrul explicațiilor, cît și în cadrul verificării cunoștin­țelor sau cu prilejul lecțiilor de recapitulare trimestrială sau anuală, solicitînd elevii să arate legătura dintre cu­noștințele însușite și diferite­le grupe de profesii. De exemplu , la obiectul e­­conomie politică, explicîn­­du-se elevilor procesul de re­partiție în sistemul al agriculturii, pot fi socialist aduse în discuție profesiunile de sta­tistica, planificare, contab­ili­tate, normare, administrație etc., sau la secția „Reproduc­ția socialistă a forței de mun­că", se poate demonstra ele­vilor că progresul tehnic de­termină schimbări profunde­­ în structura profesională a forței de muncă din țara noastră. In actualul cincinal, dezvoltarea și modernizarea bazei tehnico-materiale vor determina îmbogățirea profe­­siogramei sociale cu profesii noi, legate de ramuri indus­triale ca electronică, electro­ tehnică, optică, mecanică fină etc. La chimie, tema „Mase plastice“­, predată în clasa a IX-a, este legată de profesiu­nile de laborant, operator chimist, de tehnician sau in­giner chimist. O contribuție însemnată o pot aduce, în acest sens, lec­țiile de sistematizare care pri­lejuiesc parcurgerea unui vo­lum mare de cunoștințe, pri­ceperi și deprinderi din un­ghiuri diferite de vedere și cu aplicații în domenii vari­ate de activitate. In cadrul lecțiilor de recapitulare, tre­buie insistat mai mult asu­pra activităților în care se a­­plică cunoștințele decit asu­pra profesiilor ca atare. Numai astfel, credem noi, toate aceste căi vor contri­bui la formarea unui tablou cât mai complet care să ajute elevii în orientarea lor șco­lară și profesională. Prof. M. GRIMBERG Valorificarea conținutului lecției în scopul orientării profesionale VREMEA NOUĂ # Comunistul să se afirme în toate împrejurările ca un ferm militant politic! (urmare din pag. 1) Nicolae Ceaușescu la ultima plenară Comitetului Central, o caracteristică a co­­­muniștilor este de a-și supune munca în permanență examenului criticii și auto­criticii, ca o condiție a progresului și tri­umfului noului, a progresului economic și­ social. Faptul că uzina noastră se mo­dernizează fiind supusă unor schimbări continue a făcut să ajungem în situația de a avea o lipsă de capacitate. Am aco­perit-o lucrînd voluntar duminica. Nimeni nu și-a pus însă problema ce facem la anul ? O luăm de la capăt ? Lipsa unor măsuri de organizare cu adevărat știin­țifice va face că situația să mai dureze", „împotriva mentalității care consideră că e mai ușor să apelezi la ore suplimenta­re, decit să-ți organizezi temeinic mun­ca va trebui să luptăm noi. Stă în pute­rea noastră, arăta tov. I. Tănase, să re­zolvăm aceste probleme; va trebui să ne organizăm mai bine munca să utilizăm la maximum utilajele și timpul de lucru, să rezolvăm problema efectului poligonal. E necesară însă o colaborare mai strinsă intre toți factorii care concură la bunul mers al procesului de producție, de la muncitor la inginer, un sprijin mai sub­stanțial din partea organizației de partid“. Subliniind importanța uriașă a docu­mentelor adoptate de recenta plenară a C.C. al P.C.R., tov. Gh. Tihon a eviden­țiat importanța îmbunătățirii activității organizației de partid, pentru ridicarea conștiinței fiecărui comunist. Comunistul trebuie să se afirme în toate împrejură­rile ca un ferm militant politic sublinia el, trebuia ca organizația noastră să-și tră­iască din plin viața, formele muncii edu­cative să se situeze pe primul plan, prin ele se poate întrevedea rezolvarea mari­lor probleme ce frămîntă activitatea pro­ductivă ca îmbunătățirea calității, reduce­rea rebuturilor și utilizarea rațională a capacităților de producție. „Este necesar să intensificăm activitatea biroului organiza­ției arăta­tov. Alex. Ambăruș.. Nu ne putem declara satisfăcuți de modul cum muncesc cei aleși deoarece nu manifestă incă fermitatea necesară pentru a acțio­na în vederea înlăturării lipsurilor din viața de organizație, pentru traducerea în viață a principiilor politicii partidului". „S-a acționat insuficient cu tinerii, arăta tov. I. Istrati, de aceea mulți din ei ne fac suficiente greutăți. Dezvoltarea în rîn­­durile lor a spiritului de înaltă responsa­bilitate față de îndeplinirea sarcinilor profesionale, a pasiunii pentru meseria aleasă, a dorinței de autodepășire, trebuie să constituie pentru noi toți o problemă esențială, fiecare comunist, trebuie să considere de datoria sa pregătirea schim­bului de mîine, modelarea tineretului, e­­ducarea lui în spirit comunist, cultivînd larg simțul de răspundere a datoriei de a munci cu abnegație în slujba patriei, a poporului". „Avem un tineret bun, relata și tov. V. Cîrlan, dar printre ei mai sint destui ce ne fac greutăți. Este vina noastră că am trecut cu blîndețe peste unele abateri ale lor în loc să dezvoltăm o puternică opi­nie de masă față de aceste lipsuri. Slaba activitate este dovedită de fluctuația ma­re înregistrată la noi la automate, dar și faptul că suntem­ „campioni" la absențe nemotivate. Este cred momentul ca orga­nizația de partid, Organizațiile U.T.C. din secție să acționeze în comun pentru in­tensificarea muncii politico-educative, in­­trucît, așa cum pe bună dreptate sublinia­ză documentele recentei plenare a C.C. al P.C.R., în munca de edu­care nu trebuie să înregistrăm „rebuturi”. Este o datorie și o obligație de onoare a fiecăruia din­tre noi de a-i sprijini pe tineri să-și ridi­ce nivelul de calificare și, mai ales, pre­gătirea politico-ideologică". Nici un moment vorbitorii nu au lăsat impresia că prin critica sinceră, deschisă pe care au făcut-o stărilor de lucruri ne­corespunzătoare au diminuat coeziunea colectivului. Dimpotrivă, ei au subliniat in mod convingător că este o datorie ele­mentară a fiecărui comunist să manifes­te exigență și fermitate față de neajun­suri, să dovedească o înaltă răspundere atît față de propria muncă, cît și pentru bunul mers al treburilor organizației și întregului colectiv. Nu întîmplător în luă­­rile de cuvînt au revenit tezele mobiliza­toare cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta plenară sub­­liniindu-se că nu este suficientă numai o înțelegere a tezelor și ideilor expuse, el este imperios necesar să se treacă cu toată energia la aplicarea lor. In încheierea adunării, tov. Adam Leica, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Bîrlad, dînd o înaltă apreciere a rezultatelor obținute pe tărîmul vieții in­terne de partid și in domeniul activității profesionale, a subliniat spiritul de com­bativitate revoluționară în care s-au des­fășurat dezbaterile, expunînd sarcinile majore ce stau în fața organizației, care are rolul de a determina angajarea puter­nică a tuturor comuniștilor la înfăptuirea politicii partidului. Totodată, vorbitorul a relevat importanța pe care organizația de partid, fiecare comunist trebuie să o a­­corde sprijinirii realizării sarcinilor eco­nomice, în deplină concordanță cu măsu­rile luate de conducerea partidului, pri­vind folosirea integrală a capacităților de producție, întărirea disciplinei muncii, realizarea integrală a sarcinilor de plan. Comentarii pe marginea meciului România — Țara Galilor Agențiile internaționale de presa trans­mit ample comentarii pe marginea me­ciului de fotbal România — Țara Galilor disputat la București în cadrul campiona­tului­ european inter-țări (grupa I). Trimisul agenției Reuter subliniază in comentariul său performanța fotbaliști­lor români , care, într-un meci capital pentru calificare­ , au învins cu 2—0 for­mația Țării Galilor, alăturîndu-se astfel celorlalte șase­ echipe : Anglia, Italia, Belgia, Iugoslavia, R.F. a Germaniei și U.R.S.S. calificate in sferturile de finală ale competiției. „Echipa României, notează ziaristul britanic, a practicat un joc me­todic de o precizie aproape științifică. După numai 9 minute de la începerea jocului, ea s-a aflat în avantaj prin go­lul înscris de Lupescu. O manevră stră­lucită inițiată de extremul Iordănescu in minutul 74 s-a­ încheiat cu un alt gol în­scris de căpitanul formației, Mircea Lu­­cescu. In cronicei sa, comentatorul agenției United Press scrie: „Fotbaliștii români au cîștigat cu 2—0 meciul cu Țara Gali­lor, dar eu au avut­ ocazia să înscrie mai multe goluri. Portului Millington, cel mai bun jucător al galezilor, a intervenit însă prompt la multe situații periculoase“. Cei mai buni jucători români au fost Lupes­­cu, Lucescu, Iordănescu și Dobrin. Agenția Associated Press transmite un articol în care se arată că echipa româ­nă­ a fost superioară din punct de vedere tactic și tehnic adversarei sale, iar vic­toria sa nu a fost nici o clipă pusă sub semnul îndoielii. „Este adevărat că selecționata Țării Galilor a practicat un joc deschis, dar ea nu a avut succes în fața puternicei re­­prezentative a României“ — se spune in încheierea comentariului. Agenția France Presse menționează suc­cesul fotbaliștilor români, care au reușit să se califice pentru sferturile de finală ale campionatului european intr-o grupă unde evoluase redutabila selecționată a Cehoslovaciei. Agenția italiană de știri A.N.S.A. trans­mite o Cronică în care se evidențiază fap­tul­ că echipa României a terminat pe primul loc .in grupa 1 datorită ultimelor două victorii și a jocului bun practicat in această fază a competiției. In cele șase meciuri românii au prmit numai două goluri și au marcat 11, in timp ce adver­sarii lor direcți, fotbaliștii cehoslovaci, au înscris tot 11 goluri, primind însă 4. (Agerpres). Pe scurt BUENOS AIRES 25 (Agerpres), în cadrul­­,16-miilor“ de finală ale tur­neului internațional de tenis de la Bue­nos Aires, ultimul concurs pentru „Mare­le premiu — FJ.L.T.“, jucătorul român Ilie Năstase l-a învins cu 3—6, 7—11, 6—3, 5— 0 pe cehoslovacul Milan Holecek, s-au desfășurat și primele partide din optimi. Cunoscutul tenisman american Stan Smith, prezent la acest turneu pen­tru a-și apăra poziția de lider în clasa­mentul „Marelui premiu — F.I.L.T.“, l-a întîlnit pe argentinianul Ricardo Aubo­­ne pe care l-a întrecut cu 6—2, 6—0, 6—1. Alte rezultate : Gulyas (Ungaria) — Gor­man (S.U.A.) 2—6, 6—2, 6—0, 6—2 ; Ro­berto Aubone (Argentina) — Lynch (Ar­gentina) 4—S, 0—6, 6—3, 7—5, 7—5 ; Richey (S.U.A.) — Vilas (Argentina) 3—6, 6—4, 4—6, 7—6, 6—2; Frechling (S.U.A.) — Pinto Bravo (Chile) 8—6, 7—5, 7—5; Leschly (Danemarca) — Graebner (S.U.A.) 6— 1. 6—3, 1—6. 6—1. Ilie Năstase va disputa astăzi partida din optimile de finală. STOCKHOLM 25 (Agerpres). In ziua­ a doua a competiției interna­ționale masculine de handbal „Cupa Mon­dială“ de la Goeteborg, selecționata­ Ro­mâniei a întîlnit formația Spaniei pe ca­re a învins-o cu scorul de 25—0 (14—4), în celelalte trei jocuri disputate s-au în­registrat următoarele rezultate : U.R.S.S. — R.D. Germană 17—16 (8—10); Iugo­slavia — Norvegia 13—11 (1­0—6) ; Ceho­slovacia — Suedia 15—12 (10—6); MOSCOVA 25 (Agerpres). La Moscova a început turneul inter­național de șah „Memorialul Alehin", la care participă 18 mari maeștri și ma­eștri internaționali, printre care actualul campion mondial Boris Spasski, foștii campioni ai lumii Tigran Petrosian, Va­sili Smîslov și Mihail Tal. România este reprezentată de marele maestru Florin Gheorghiu. Partida centrală a rundei inaugurale s-a disputat între Petrosian și Korcinoi. Cu piesele negre, Petrosian, într-o varian­tă a apărării slave, a obținut victoria printr-un atac imparabil de mat. Marele maestru islandez Olafson l-a învins în­ numai 21 de mutări pe­nal, iar ameri­canul Byrne a cîștigat la Barașov. Florin Gheorghiu (Cu piesele albe) a remizat in 27 mutări cu Wolfgang Uhl­­mann (R.D. Germană). Restul partidelor s-au întrerupți Boris Spasski, în finalul partidei cu maghiarul Lengpel, a sacrificat calitatea pentru a obține atac asupra po­ziției adverse. MADRID 25 (Agerpres). Peste 20.000 de spectatori au urmărit la Granada meciul dintre echipele Spa­niei și Ciprului, con­tând pentru cam­pionatul european de fotbal (grupa a 4-a). Net superiori, fotbaliștii spanioli au terminat, învingători cu scorul de 7—0 (3—0) prin golurile marcate de Piru­ (min. 9 și 47 din lovitură de la 11 m­.), Quino (min. 13 și 22), Aguilar (min. 63), Lora (min. 66), și Rojo (min. 75). .... X

Next