Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1120-1198)

1971-10-14 / nr. 1131

V O VREMEA NOUĂ APARAREA AVUTULUI OBȘTESC- 1IALTA DATORIE PATRIOTICA S­tatul socialist ia mă­suri pentru creșterea continuă a producți­ei bunurilor materi­ale­ și pentru păstra­rea acestora in cele mai bune condiții, pentru pre­venirea sustragerilor, a ri­sipei, a abuzurilor, precum și pentru pedepsirea celor care urmăresc să-și procu­re venituri ilicite prin în­sușirea muncii altora. In Constituția țării noastre se prevede că „economia na­țională a României este o economie socialistă, baza­tă pe proprietatea socialis­tă asupra mijloacelor de­ producție“ (art. 5), iar sta­tul „...apără proprietatea socialistă...” (art. 13). Așa­dar, apărarea proprietății socialiste se înscrie, prin­tre funcțiile principale ale statului nostru. Conținutul acestei funcții nu se re­duce , la reprimarea furtu­rilor și delapidărilor din proprietatea socialistă — ca cele mai brutale forme sub care se manifestă în­călcarea acestei proprietăți —, ci cuprinde un complex de măsuri menite a preve­ni și înlătura orice fel de încălcări ale acesteia, ca urmare a lipsei de grijă față de bunurile­ obștești, a lipsei de spirit gospodă­resc etc. Formarea unei atitudini noi față de bunurile ob­ștești, ca de altfel întregul proces de formare a con­științei socialiste, are loc in condițiile luptei cu in­fluențele vechii societăți și ale mentalității proprii a­­cesteia. Se mai găsesc în­că elemente înapoiate, ca­re sustrag bunuri din avu­tul obștesc, delapidează importante fonduri financi­are. Este necesar ca față de aceste elemente să se creeze o puternică opinie publică de masă, un cli­mat care să facă imposibi­lă comiterea unor astfel de acte antisociale. Aceasta pentru că, pînă la urmă, lovind în proprietatea oa­menilor muncii, actele an­tisociale aduc și un preju­diciu, devin nocive prin caracterul lor de acte pe teme juridice profund dăunătoare Conști­inței socialiste și trebuie tratate ca atare. Furturile și delapidări­le din avutul obștesc re­prezintă fapte antisociale, împotriva cărora trebuie acționat cu toată asprimea. A tolera astfel de fapte în­seamnă a permite să se prejudicieze, averea între­gului popor, să se loveas­că in cuceririle revoluțio­nare ale oamenilor muncii, pentru înfăptuirea cărora poporul nostru a luptat și a dat jertfe din rindul ce­lor mai buni fii ai săi. Educarea oamenilor mun­cii in spiritul apărării și dezvoltării proprietății so­cialiste este o parte esen­țială a educației moral-ce­­tățenești. Cultivarea trăsă­turilor etice și cetățenești este, la rândul ei, o sarcină primordială a organizații­lor de partid și obștești, a tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate. Colec­tivul trebuie să acționeze chiar de la prima manifes­tare antisocială, pentru a preveni comiterea altora, pentru a educa masele în spiritul apărării și conso­lidării proprietății obștești. Deosebit de utile s-au do­vedit, în acest sens, mă­surile privind judecarea diferitelor cazuri de sus­trageri chiar la fața locu­lui, iu unitățile în care au fost săvîrșite. Deși se manifestă o ten­dință de creștere a grijii pentru folosirea economi­coasă a mijloacelor mate­riale și bănești, totuși, ac­tele de risipire a banilor statului nu au dispărut in întregime. Se adu­c preju­dicii avutului obștesc nu numai prin delapidări, dar și prin folosirea necores­punzătoare a utilajelor, prin risipa de materii pri­me și materiale, prin întir­­zierea intrării in funcțiune la datele planificate a o­­biectivelor ce se construiesc etc. De aici rezultă că sarci­nile organelor de stat in a­­părarea cuceririlor revolu­ționare ale oamenilor mun­cii sînt tot mai mari. Ac­tivitatea acestora are un substanțial rol educativ. Faptul că pînă acum des­coperirea și tragerea la răspundere a celor vino­vați a avut loc intr-un ter­men scurt, arată tuturor că o infracțiune nu va rămîne nedescoperită nici un infractor — ne­și pedepsit. MARIUS CALCIU judecător, Vaslui Mai multă preocupare pentru aprovizionare (urmare din pag. 1) întîrziere la consumator, se depreciază din punct de vedere calitativ, nu satis­fac cererile îndreptățite ale cetățenilor, este un lucru lipsit de importanță ? Ca să nu mai vorbim despre golurile care se provoacă în aprovizionarea pie­ței cu toate sortimentele de­ sezon! Cu prilejul raidului nostru, am constatat că nici problema operativității schimbării prețurilor la legume nu este încă rezol­vată. Prețurile la aceeași calitate de sor­timente variază de la unitățile coopera­tiste la cele intercooperatiste. Se cuvine să ridicăm din nou o chestiune mai ve­che. Este vorba de scurtarea timpului cumpărătorului. Ar fi bine ca, pe lângă asigurarea din abundență cu marfă, să se inițieze instructaje cu vânzătorii din rețeaua de desfacere, în vederea crește­rii operativității la vînzare. în concluzie, onorarea integrală a prevederilor con­tractuale, recuperarea restanțelor de pînă acum fac imperios necesară luarea unor măsuri energice de către întreprinderea pentru valorificarea legumelor și fruc­telor, Direcția agricolă și Uniunea jude­țeană a cooperativelor agricole de pro­ducție, de către consiliile de conducere din cooperativele agricole de producție și specialiștii din aceste unități, pentru strîn­­­gerea și predarea neîntârziată a legume­lor contractate. Este inadmisibil ca efor­turile făcute de stat pentru sprijinirea unităților agricole, precum și munca de un an a cooperatorilor, să nu fie finali­zate cu eficiența scontată. Fiecare factor de răspundere, de la producător și pînă la cel ce răspunde cu desfacerea, să fie tras la răspundere pentru neglijența de care a dat dovadă, încît de acum înainte consumatorului să i se poată oferi legume și fructe în mod ritmic, in cantitățile necesare și de calitate corespunzătoare. Pronoexpres La tragerea Pronoexpres nr. 41 din 13 octombrie 1971, au fost extrase ur­mătoarele numere: Extragerea X: 29 37 9 41 35 . Fond de cîștiguri lei 1.263.580. Extragerea a II-a: 32 25 23 6 18. Fond de cîștiguri lei 611.117. Dezlegarea jocului apărut în nr. 1127 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Ileana — Stan ; 2. Lupu — Leșuri ; 3. Aceste — Criș; 4. La — Tact — Co ; 5. A — Arta — Laic; 6. Horia — Șonțu; 7. Poarta —­­Uar ; 8. Ram — Grup — Tc ; 9. Uniți — Lalea ; 10. Seneca — Ua — N; 11. Azil — Plinii. . Unul din noile blocuri de locuințe din orașul Negrești. Foto : P. Botoșanu Timpul impune (urmare din pag. 1) stat pe lan fiindcă nu se făcuse aprovizio­narea cu sămînță. Aici există o tendință de a nu se respecta de către brigadieri și unii cooperatori măsurile care se stabilesc in ședințele operative. Iată un exemplu sem­nificativ : recent s-a stabilit ca la brigada Armășeni, unde trebuiau eliberate 52 hec­tare de porumb, să lucreze 34 de atelaje, revenindu-i președintelui C.A.P., Vicol Mir­­cea, sarcina de a se ocupa de această ac­țiune. Din păcate s-au prezentat la lucru numai cîteva atelaje care, aproape de ora prînzului, au dispărut. Și totul s-a petrecut sub ochii președintelui. Este explicabil prin urmare de ce ritmul însămînțărilor la C.A.P. Băcești este atît de lent. Este necesar ca în unitățile rămase in urmă la semănat, toate forțele să fie mo­bilizate la eliberatul și pregătirea terenului pentru semănatul griului astfel ca această lucrare să fie terminată, în întregul județ, pînă duminică. Totodată, grăbirea semăna­tului să fie însoțită de executarea unor lu­crări de cea mai bună calitate, respectîn­­du-se cu strictețe tehnologia specifică cul­turii griului. Numai astfel se vor putea ob­ține, în anul viitor, producții sporite de grîu. „dem posibilitatea să îndeplinim și să depășim angajamentele asumate“ P­rogramul național de dezvoltare a zootehniei, aprobat de plenara C.C. al P.C.R. din martie anul trecut, a stabilit sarcini importante în ceea ce privește creșterea, pentru perioada următoare, a efectivelor și pro­ducțiilor animaliere. Statul stimulează prin diferite form­e, creșterea de către membrii cooperatori a unui număr, ci­ mai mare de animale și­­ păsări. In baza prevederilor H.C.M. 661/1970 se regle­mentează acordarea de premii in bani cetățenilor care obțin viței de la juninci la prima fătare. De asemenea, potrivit prevederilor legii nr. 6, din aprilie a.c., se acordă scutiri și reduceri de impozite și taxe pe veniturile care se realizează din creșterea animalelor. Au fost majo­rate prețurile de contractare la lapte, carne etc. Toate aceste avantaje au fost larg popularizate în rîndurile țăranilor cooperatori din comuna Ivănești. In ve­derea sporirii numărului de animale, po­trivit prevederilor programului național de dezvoltare a zootehniei, comitetul exe­cutiv al consiliului nostru popular a luat o serie de măsuri. Față de condițiile op­time care există în comună, numărul animalelor proprietate­a membrilor coo­peratori ar fi putut să fie însă cu mult mai mare, dacă consiliile de conducere ale celor două cooperative agricole ar fi făcut o proporție mai justă a pășuni­lor comunale, care le sunt date spre fo­losință, conjugînd mai armonios intere­sele cooperativelor cu cele ale țăranilor cooperatori. De asemenea, nici în anul trecut și nici în anul curent nu au fost luate măsuri de a se executa unele lu­crări de întreținere a pășunilor comunale, în același timp, unii membri cooperatori nu s-au obișnuit cu creșterea de animale, care sunt aducătoare de mari venituri. Cele două cooperative agricole au atri­buit 346­ de hectare de teren arabil, drept loturi­­ în, folosință, membrilor coo­peratori, dar nici 5 la sută din această Din activitatea consiliilor populare suprafață nu a fost cultivată cu plante furajere. Nu s-a acordat atenția cuve­nită nici culturilor duble. Ținând cont de lipsurile care s-au manifestat, se im­pune ca, noi, cei din comitetul executiv al consiliului popular, să ajutăm condu­cerile cooperativelor ca, în 1972, să cul­tive o serie de suprafețe cu sfeclă, do­­vleci, morcovi furajeri. In ceea ce pri­vește asistența sani­tar-veterinară, orga­nele respective și-au făcut, într-o mă­sură, datoria. Totuși, cu privire la spe­cia ovinelor, se cuvine ca tovarășii la care m-am referit să-și sporească preo­cuparea. O altă principală sarcină care stă în fața cetățenilor din comuna noas­tră, în scopul sporirii contribuției lor la asigurarea fondului central de stat cu produse zootehnice, o constituie necesi­tatea îmbunătățirii sistemului de produ­cere al furajelor. Or, pînă acum, nu a fost inițiată nici o acțiune pe această linie. Pentru perioada de stabvitație, o principală sursă de furaje o reprezintă grosierele....In­ anul­­ curent, conducerile celor­­ două cooperative au acordat:, ca urmare a indicațiilor comitetului comu­nal de partid, membrilor cooperatori, anumite cantități de coceni. Urmează să se ia măsuri ca depozitarea și adminis­trarea acestora în hrana animalelor să se facă in cele mai bune condițiuni. Co­mitetul executiv, ajutat permanent de către comitetul comunal de partid, se va strădui să contribuie pe viitor intr-o mă­sură mai mare la popularizarea hotări­­rilor care reglementează avantajele ce decurg, în urma încheierii de contracte cu statul, astfel ca cetățenii din comuna noastră să obțină rezultate cit mai fru­moase în acest scop. De altfel, un argu­ment convingător, în acest sens, îl re­prezintă sesiunea consiliului popular, a­­flată în stadiu de pregătire, care va lua în dezbatere problema analizată mai sus și va stabili asemenea măsuri, nncit în­făptuirea lor să asigure comunei noastre un loc de frunte în ceea ce privește îndeplinirea și depășirea angajamentelor luate ca răspuns la chemarea consiliului popular Ivești. CONSTANTIN BRUMA, primarul comunei Ivănești Oameni și mașini (urmare din pag. 1) acest comunist și totuși e suficient să a­­mintim doar, că pentru hărnicia și price­perea lui, comuniștii — și sunt mulți co­muniști pe șantier — l-au ales în biroul organizației de bază. Apoi, mecanicul de la stația centralizată de betoane, Ștefan Constandache, omul care cu devotament și abnegație a rămas încordat ceasuri întregi aplecat asupra comenzilor pentru ca cei 150 metri cubi de beton, de care șantierul are zilnic nevoie, să poată fi livrați prompt și în condiții de calitate optimă, apoi comunistul Constantin Carp, electricianul care a supravegheat, zi și noapte, cu prețul unor mari eforturi, ba­terea palplanșelor cu soneta și a menținut în stare de funcționare grupurile electro­gene, „sufletul” șantierului, sunt oameni simpli, dar căliți și, mai ales, curajoși pentru că, nici vorbă, îți trebuie curaj, stăpinire de sine, pentru a te lua la lup­tă cu ceea ce a creat natura, pentru a-i da o altă înfățișare. Sus,­in măruntaiele colinei, excavato­­riștii Gheorghe Gherasim și Andrei Rei­cher, dizlocă miezul dealurilor, înfigînd colții giganticelor lor mașini în pămintul neumblat, pentru a-l încărca in basculan­tele de 15 tone, buldozeriștii Ion Apostol și Petru Decuseară netezesc miile de me­tri cubi de pămint, prefigurînd silueta suplă și arcuită a barajului. Ce am putea spune despre oamenii aceștia ? Că-și iu­besc munca, că-și fac cu pasiune datoria? Pentru toți, lucrul acesta e cel mai firesc dintre toate. Ei au fost aceia care, nepre­­cupețindu-și eforturile, dînd dovadă de o dăruire fără margini, de o pasiune le­gendară, au făcut posibil ca planul anual să fie îndeplinit cu trei luni mai devre­me, creînd astfel premisa de a se devan­sa terminarea lucrărilor cu aproape un an. Parazit cu... indemnizație (urmare din pag. 1) făuresc idealuri, cind se visează intens la viață și la mari prietenii. — Ba da, însă tentativa a eșuat. Am fă­cut gestul de a rătăci cîteva zile pe un șantier unde mai erau niște colegi. Cind apăream seara acasă in salopetă, mama mă avertiza că i-am distrus fericirea de a mă vedea om mare. Aflasem de acum de ce mă ținuseră in „colivia” familiei și îmi dădeau în mîncare semințe de „in­­telectualizare“. Ba, le trăsnise prin minte să mă și viseze apărător legal in niște procese de moștenire. Ei însă nu-și dă­deau seama că îmi judecă viața in con­tumacie și mă lasă in afara acesteia. — Nu crezi că ii judeci prea aspru ? — Sunt sigur că nu. Ei înșiși au devenit mai realiști, după ce, cițiva ani, ascul­­tîndu-le sfatul, le-am consumat in mod abuziv și fără folos veniturile. Abia acum și-au deschis ochii și uneori chiar îmi spun că am un caracter tare din două motive: a) am reușit ,fără nici un ajutor moral, dar după multe rătăciri, să le ies de sub tutelă și să scap de starea jalni­că a „băiatului de bani gata”, ciștigîn­­du-mi singur existența și împărțind cu ei bucuria unui om folositor; b) am rezis­tat tentațiilor adolescenților nesuprave­gheați care alunecă ușor pe panta delic­venței. — Cine crezi că ți-a dat această tărie de caracter ? — Nu știu precis. Poate singurătatea mea în familie, poate eforturile, nemărtu­risite dar evidente ale părinților, poate prietenia unui coleg care se forma în as­primea muncii de zugrav necalificat. Mi-a povestit o intimplare cu un meșter nu prea omenos care l-a pus să pregătească un var special după o rețetă falsă. Eșu­­îndu-i această primă încercare, a fost a­­menințat cu alungarea de pe șantier. Dis­perat și totuși încrezător în intimitatea lui, a venit și mi-a spus: „Haralambie, deși de la școală n-am dus aproape ni­mic pe șantier, iar acolo meșterul m-a transformat în hamal de găleți și bidine­le..., totuși, voi reuși să le demonstrez că sunt un om întreg“. Și s-a ținut de cu­­vint, iar eu l-am urmat... — Se pare că ai anumite rețineri față de importanța școlii in formarea tinăru­­lui ? — Nu, sunt împotriva scoaterii de către școală a unor „jumătăți de oameni”. Și mai e un lucru: școala nu este o insti­tuție numai de intelectualizare a tînăru­­lui, ci și de pregătire a lui pentru profesie și viață. Ea nu trebuie să scoată „bonjou­­riști”, cum fac unele familii, ci oameni întregi care să știe să muncească și să învețe prețul muncii, astfel încît, la 18 ani, ei să nu devină un fel de pensionari ai familiei, așa cum am fost eu. Ne-am despărțit de fi. O. cu sentimen­tul tonic al bucuriei că­­ anii pierduți in „hambarul” îmbelșugat al familiei și-i va recupera prin pasiunea cu care știe acum să muncească în meseria dobindită cu e­­forturi grele și continui. Și poate expe­riența lui amară din tinerețea timpurie va ajuta și altor tineri să nu mai facă un „ocol” atît de mare pentru a se realiza în viață, iar pe unii părinți să-și crească odraslele in climatul sever al muncii și responsabilității sociale. Așa o cere viața, așa o cere însăși demnitatea de om. EXPLOATAREA MINIERĂ LONEA din orașul Petrila, județul Hunedoara, angajează muncitori necalificați pentru munca în subteran, îndeplinind următoa­rele condiții: —vârsta minimum 18 ani împliniți și maximum 45 ani -apți medical pentru muncă în subteran Salarizarea se face conform H.C.M. nr. 9141968 și reprezintă 76 lei pe zi ca salariu de bază pentru muncă în acord. Se asigură masă la cantină și cazare la căminul exploatării, contra cost. Cei interesați se vor prezenta la bi­roul județean de repartizare a forțelor de muncă. Transportul pe C.F.R. este suportat de către unitate. întreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui - Bîrlad Producători! Puteți obține venituri importante valorificînd laptele și produsele lactate din disponibilul gospodăriei dv. prin centrele întreprinderii de industrializare a laptelui Vaslui, în condițiile prevăzute de H.C.M. nr. 553 din 5 mai 1970. Pentru laptele și produsele lactate vindute, pe bază de contract și achi­ziție, întreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui, acordă prețuri stimu­latoare și avantaje, astfel : 1. Lapte de vacă. La bază de 3,5»/­ grăsime = 2,20 lei/litru in perioada 1 noiembrie — 30 aprilie 2. Caș gras din lapte de vacă = 13,70 lei/kg. în perioada 1 mai — 1 noiembrie, cu maximum 50% umiditate = 16,10 lei/kg în perioada 1 noiembrie— 30 aprilie. 3. Se acordă tărițe de griu, 0,300 kg. cu 0,65 lei/kg. pentru un litru de lapte predat. 4. Se pot primi avansuri la cerere pînă la 45% din valoarea contractului. întreprinderea de contractări achiziții și preindustrializarea materiei prime pentru industria ușoară D. C. A. Vaslui are vacante următoarele posturi: — Șef serviciu aprovizionare, desfacere, transporturi — tehnician investiții mecanic șef — jurisconsult .Salarizarea se face conf. H.C.M. 914/1968. Relații suplimentare la biroul personal între orele 7—15 telefon 1404—1853. STIMAȚI CONSUMATORI! Magazinele comerțului de stat din orașele VASLUI, BÎR­LAD și HUȘI, bine aprovizio­nate cu un bogat sortiment de mărfuri de sezon, vă stau la dispoziție. Vă rugăm să le vizitați! PAGINA 3 O ÎNTREPRINDEREA ECONOMICA DE INDUSTRIE LOCALĂ HUȘI angajează de urgență CINCISPREZECE MUNCITORI CALIFICAȚI ÎN PREFABRICATE DE BE­TON. Condiții de salarizare: conform H.C.M. 914/1968. Cererile se vor adresa serviciului personal al întreprinderii, str. Al. I. Cuza nr. 99, Huși. Relații suplimentare se pot obține la telefon 549 sau 129 Huși. C.C.L. „Produse industriale" Vaslui face cunoscut doritorilor că, în ziua de 21 octombrie 1971, are loc vînzarea la licitație publică a unei mașini I.M.S. 59. Participanții sunt rugați a depune la C.E.C. o garanție de 10Vo din valoarea autoturismului. Licitația va avea loc la sediul C.C.L. „Produse industriale“ Vaslui, strada Dobrogeanu Gherea nr. 29. Informații suplimentare se pot cere la telefon nr. 1994. PIERDUT legitimația eliberată de Fabrica de mobilă Vaslui, pe numele Murgoci Lucia. O declar­aulă. A­GEN­DA a mai fi BUCUREȘTI VINERI, 15 OCTOMBRIE PROGRAMUL I. La orele : 7.00 ; 9.00 ; 10.00 ; 11.00 ; 13.00 ; 15.00 ; 16.00 ; 22.00 ; 24.00 ; 2.00 ; 4.00 ; 5.00 ; buletine de știri și radiojurnale ; 6.00 Muzică și actuali­tăți ; 6.20 Jurnal agrar ; 6.08 Matineu muzical; 8.25 Moment poetic ; 8.30 La microfon, melodia preferată; 9.36 Me­moria pămîn­tului românesc (reluare) ; 10.05 Cu cîntecul și jocul pe plaiuri mol­dovenești ; 12.30 intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13.15 Avanpremieră cotidiană ; 14.42 Cîntece și jocuri populare ; 15.05 Revista eco­nomică ; 17.00 Pentru patrie ; 18.00 O­­rele serii ; 20.00 Tableta de seară ; 20.05 Zece melodii preferate; 20.45 Cîntece populare ; 20.55 Știința la zi ; 22.55 Mo­ment poetic ; 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. La orele : 6.05 1­7.00; 0.30; 12.00 ; 13.00; 14.00 ; 16.00 ; 17.00 ; 23.00 ; 0.551 buletine de știri și radio­jurnale ; 6.00—8.05 Program muzical de dimineață ; 8.05 Tot înainte (program pentru pionieri) ; 9.35 Soliști și formații artistice de amatori; 9.55 Matineu tea­tral ; 11.30 Opera „O noapte furtunoa­să“ ; 11.55 Știința la zi ; 14.05 Muzică populară ; 14.30 Odă limbii române ; 15.00 Recunoașteți interpreții ? — mu­zică ușoară ; 16.55 Sfatul medicului ; 17.05 Album de muzică populară ; 17.30 Masa tăcerii; 19.05 Melodii de estra­dă ; 19.50 Noapte bună, copii; 22.30 E­­misiune culturală. IAȘI VINERI, 15 OCTOMBRIE Programul de dimineață ; 6.00 Buletin de știri ; 6.05 Jocuri populare românești; 6.10 Actualitatea în agricultură ; 6.20 Jocuri populare românești (continuare) ;­6.30 Ritmuri matinale ; 6.45 Cintece populare românești ; 7.00 Radio mati­neu. Programul de seară ; 17.00 Buletin de știri; 17.05 Cîntecul care mi-e drag ; 17.30 Panoramic economic ; 17.45 Parti­dului, inima și versul (montaj literar­­muzical) ; 18.00 Estudiantina ; 18.15 Piese clasice în interpretări moderne; 18.30 Cotidian sonor ; 19.30 Seară de poezie românească ; 19.45 Estrada melodiilor; 20.00 Serile muzicale ale Filarmonicii; 21.00 Pagini literare ; 21.10 Serile mu­zicale ale Filarmonicii (continuare) ; 21.30 Ce m-ar auzi bădița / iar mîndru­­ța mi-ar ști dorul ; 21.45 Album de ro­manțe ; 22.00 Pagini alese din operete; 22.30 Melodii de pretutindeni (muzică ușoară). i­mami JOI, 14 OCTOMBRIEI 17.30 Emisiune în limba maghiară ; 18.30 La volan — emisiune pentru con­ducătorii auto; 18.50 Timp și anotimp în agricultură ; 19.10 Pentru sănătatea dv. Regimul de viață al bolnavilor car­diaci ; 19.20 1001 de seri — emisiune pen­tru cei mici ; 19.30 Telejurnalul de sea­ră ; 20.00 Reflector ; 20.15 Interpretul săptămînii: Anca Agemolu ; 20.30 Pa­gini de umor: „Stan și Bran­delicvenți“; 21.20 Cadran internațional ; 22.10 Sere­nade, canțonete și arii din operete ; 22.45 Telejurnalul de noapte. VASLUI : „Secretul de la Santa Vit­­toria“ (la orele : 14 ; 16 ; 18 . 20) . BÎR­LAD. Cinema Victoria: „Secretul pla­netei maimuțelor“ (la orele : 9; 11 ; 14.30 ; 16.30 ; 18.30 ; 20.30). Cinema Bîr­­ladul : „Intîlnire cu o necunoscută“ (la orele : 14 ; 16 ; 18 . 20). HUȘI : „Serata“ (la orele: 14; 16; 18. 20); NEGREȘTI: „Los Tarantos" ; MURGENI : „Sechestru de persoană“.

Next